@alexus: detaliile sunt eronate si va rog nu mai bagati link-uri. e cam deranjant. Nu se poate uita? Am citit pe aici destule critici pe care le iau cu draga inima, dar prefer ca subiectul aceasta sa treaca in umbra forumului deoarece concluziile le-am tras si incepe sa devina deranjant, no offence.

subiect inchis sper.

Am citit toate postarile din topic si tind sa ii dau dreptate lui Mihai. Partea cu nepasarea: Cristea scrie in monografia "Bucegi Turism-alpinism" despre Seaca: "traseul este accesibil alpinistilor pregatiti. Materiale: o coarda pentru coechipieri". O minima informare si probabil nu s-ar fi ajuns aici. Descrierea traseelor de genul asta intra pe o nisa foarte cautata. Mai demult nu gaseai informatii decat prin carti sau, optim, de la oameni care au mai fost. Faptul ca poti arunca din doua batai de taste o idee in spatiul public, anonim, risipeste autocontrolul pe care ar trebui sa il avem cand vorbim pe gura.

De curand am vazut un "caiet de refugiu", proaspat. Am citit in el si chestii de genul "traseele nemarcate sunt mult mai imprevizibile","sper sa scap cu bine maine", "am scapat (a doua zi)", "sunt prima oara pe muntele asta". Concluziile sunt la indemana...

Sa nu posteze nimeni vreun jurnal cu datul cu deltaplanul de pe platou sau saritul cu parasuta de la Cruce. Citeste lumea si uite ce se intampla. Cearsafuri gasesc ei acasa si cordelina e ieftina

http://www.antena1.ro/index.php?page=news&subcat=1&id=64909¤tPage=7

Vezi dincolo de cuvinte, nu citi doar ce-ti aduce tie contra-argumente la comparatii care nu exista. Exista o lume dincolo de monitor.

Mihai, in mai toate comentariile tale ne reamintesti cat de vai de capul ei este societatea romaneasca si cat de minunata este cea occidentala. Tu nu ai obosit? Eu am obosit sa te tot ascult. Mai scuteste-ne!

În aceasta a doua mea interventie la acest subiect, vreau sa reamintesc - daca s-a uitat cumva - ca aceste evenimente s-au petrecut în munti de 2000 de metri, fara ghetari sau zapezi eterne, adica lipisiti de pericolele lor specifice. Si ca a fost vara, frumos, cald si bine, cu telefonul la îndemâna si oameni saritori la nevoie.

Nu de putine ori am fost uimit de atentia excesiva acordata imaginarelor presupuse "dificultatil" pe trasee precum creasta Fagarasilor, de exemplu, o însiruire de poteci mai mult sau mai putin aeriene. Nimic de aface cu alpinismul. Vara în orice caz. Inclusiv pe pasaje de gen "custura Saratii" sau "înfricosatoarea" struga a Dracului si nu mai putin celebrul ei lant. 1A sau 1B sunt cotatii la limita inferioara a clasificarii dificultatilor în materie de alpinism, în care folosirea mâinilor este necesara din când în când.

Dincolo de aceasta paranoia, în mod idiot întretinuta de presa si adeseori de cei care se cred detinatorii unei competente si experiente "alpine", ne gasim în fata unui fenomen tipic societatii românesti post-decembriste : eu le stiu pe toate, eu nu întreb dar discut si bat apa în piua. Ca este vorba despre corturi, saci de dormit sau aparate foto, schimburile de replici se înmultesc enervant si plictisitor.

Dar poate cel mai grav este lipsa de cultura si refuzul ei. Le reunesc într-un singur cuvânt, sau doua : nepasare si mediocritate. Nepasarea fata de posibilitatile existente sau trecute de informare, mediocritatea abordarii si gândirii muntelui. Nu va ascund faptul ca am ajuns la limita suportabilului. Adeseori îmi vine sa urlu când citesc anumite comentarii, pareri sau argumente, uneori venite din partea unor sobolani ai internetului, care apar, dispar, revin. Care-si fac cont doar pentru a-si face cunoscute realizari prin terte persoane sau justifica imposturi, minciuni si tromboneli. Nu stiu ce parere aveti voi în general. A mea este proasta. Din ce în ce, pe zi ce trece...Reamintesc ca totusi, mâine, se fac 20 de ani. Rezultatul nu este stralucitor...

Lasa respectul, a fost vina mea ca nu am completat atunci. De altfel, o sa postez un jurnal dintr-o tura de-a mea mai veche de acum 14 ani cand nu erau mobile
Muntele era munte si erai pe cont propriu. Oricine poate sta noptile pe munte sub clar de luna din cauza nestiintei lui, sau din cauza unui accident.

Am inteles, numai respect.

@alllx (numai pt tine): nu ma refeream la ce spuneai tu si pt ca acel comentariu al meu a venit dupa al tau, poate ai inteles ca iti reprosez ceva. Nici vorba.

Spuneam numai ca astfel de intamplari trec repede cu vederea de comunitatea carpati. Noii veniti, sau ma rog, noii inscrisi nu au timp sa caute si poate nu stiu de alte jurnale in care cineva a patit ceva, sa traga niste concluzii. Concluzii pe care de altfel le tragi dupa ce patesti ceva, citind de la altii ai mereu impresia ca tie nu se intampla.
Intre noi fie vorba, cum spuneam, vorbim aiurea dupa. In acest caz au fost doua neintelegeri: prima, cand s-au cerut informatii, au fost prea putine referitoare la echipamentul necesar. Nimeni nu se gandea ca vor merge fara o "sfoara". A doua neintelegere, a fost in grupul lor, cum banuiesc. Nu certuri...ci pur si simplu au zis "hai ca merge" netinand cont de temerile cuiva. Ca nu s-a intamplat nimic, e faptul ca au apelat la salvamont, dand dovada de intelepciune. Singuri sa iasa din situatia aia era riscanta si urcarea si coborarea fara "sfoara" si cele aferente.
O intamplare ca asta te face sa te gandesti alta data ce faci. Din pacate, niciodata nu te poti gandi inainte la asa ceva fara sa tocesti putin bocancii. Ca sa nu mai spun ca vremea a tinut cu ei.

Problema este cum faci sa nu ajungi in situatia respectiva. Pentru ca ei s-au aventurat orbeste. Nimic rau, decat ca ei nu stiu ca traseele de mare atractie sunt si dificile, chiar daca sunt notate cu 1A sau 1B.
Alta problema: eu car mereu sacul de dormit si izoprenul sa fiu asigurat in cazul unui necaz ca acesta plus un fas ca sa fac un acoperis daca sunt precipitatii. Daca era burnita, era vai de ei, fii sigur, in perioada asta se poate schimba vremea rapid peste noapte.

Odin, se invata. Si eu asa am patit anu asta pe portile inchise in retezat. Toti mergeam bine cu o exceptie si persoana respectiva era aproape sa nu mai ajunga acasa. Si eu de altfel... vrand sa o ajut.

daca poti si te tine sufletul (imi dau seama ca trebuie sa-ti fie greu), n-ar strica sa faci un RT sau articol despre experienta voastra, despre cum e sa te pierzi pe munte si tot ceea ce vine odata cu asta.

poate ca multi incepatori il vor citi si isi vor da astfel seama de pericolele la care se expun daca pleaca nepregatiti.

numai bine!

Vorbim aiurea acum. Ce a fost a fost, bine ca nu s-a intamplat nimic. Faptul ca s-a apelat la salvamont e mai mult un act de intelepciune decat de lasitate sau chestie de rusine.
Stiu eu daca se invata ceva? Cei in cauza poate vor vedea altfel muntele de acum incolo. Nu sunt ei singurii care au patit ceva.

Atata timp cat nu se socoteste un traseu in functie de cel mai slab pregatit vor fi mereu intamplari de genul acesta. Sa auzim de bine

Sa fie invatatura de minte pentru toti nu doar pentru tine. Thanks for sharing cum se spune la americani. Chiar invatam din patania ta.

Eu am inceput sa rad cand am citit articolul - asta datorita modului in care e scris - Valea Seaca a Crucii,trei turisti in loc de patru,au incercat sa ocoleasca o saritoare si au ajuns intr-un loc din care nici nu mai puteau inainta nici nu mai puteau cobora - si de aceea l-am postat aci sa te mai inveselisti un pic.Din cate scrie in articol se intelege ca ati fi petrecut noaptea suspendati pe undeva pe stanca.(probabil asa i se pare cui l-a scris).
In alte articole spune ca ati pierdut marcajul si v-ati ratacit.

Este eronata stirea pe care ei o dau. In primul rand au fost 4 turisti, iar noi nu am evitat nicio saritoare. Am tinut valea, am ajuns chiar in fata hornurilor inainte sa dea ei de noi(salvamontii), dar n-am urcat pentru ca trecatorile erau ude, unul dintre salvamonti lovindu-se la glezna(a luat o fasa elastica de la noi). Nu prea aveai cum sa te pierzi ca era doar o vale si erau cateva iesiri spre zangur pe care evident nu le-am luat. Din punctul ala ne-au coborat pe unde am venit, operatiunea a dura aproximativ 5-6 ore din momentul in care ne-au gasit.

Unele saritori nici acuma nu-mi dau seama cum le-am urcat. Nu stiu ce a fost in mintea noastra. Ma uit acum si zic ca parca am fost teleghidat. Bine ca nu am prins o noapte prea rece(si asa a fost frigul dracului).

La lasarea intunericului am gasit un loc mai bun de 'campat'. Salvamontii ne-au semnalizat din busteni si ne-au vazut frontalele. Am facut focul din jnepeni si ce lemne uscate mai aveam la indemana. Am orientat focul astfel incat sa reflecte majoritatea caldurii in piatra, dar nu l-am putut tine prea mult pentru ca am ramas fara lemne normale si am inceput sa punem lemne verzi care degajau mult fum inecacios. Si asa focul a fost destul de mic. Am avut pelerine de ploaie si le-am folosit sa cream o perna de aer cald si am avut si o folie de supravietuire( care a ajutat ea putin, dar nu prea mult ca pietrele erau extrem de reci). Am stat unul intr-altul si am reusit sa supravietuim. Nu-mi amintesc sa ma fi apucat tremuratul, dar am simtit frigul destul de bine.

Modul in care e relatata stirea aci mi se pare foarte interesant:
http://www.informatiaprahovei.ro/index.php/msocial/35-social/10544-intervenie-a-salva
montitilor-pentru-recuperarea-a-trei-turiti-rmai-blocai-in-bucegi

Ufff ...... bine ca a fost numai atat.

Si sper ca aceasta inamplare nu va ramane doar o aventura de povestit la un pahar cu prietenii ci va deveni punctul de cotitura al activitatii tale montane.

Zile senine

Filmuletul de nu stiu unde, nu a vrut nicicum sa se deschida, asa ca nu am luat cunostina de aceste detalii decât aici si acum. În urma acestui eveniment, avem din nou dovada ca învatam din carti, de la parinti si profesori, si, la un moment dat, din picioarele ce ti le dau viata si evenimentele undeva. Uneori doare dar e mai bine asa. Astfel am învatat cu totii.

Hai noroc si sa auzim numai de bine.

Nu trebuie sa iti ceri scuze, nu are niciun sens. Ce incerca Andrei sa iti arate era ca la un capitol pe care nu il cunosti, mai bine urmezi sfaturile cuiva care il cunoaste.
Important e sa va reculegeti si sa trageti niste concluzii ferme pe baza sirului de intamplari si trairi.