Într-adevăr, cum a spus și Cristi, la data de 18-II-2017, starea zăpezii în preajma Prejbii era perfectă pentru traseul vizat. Ceva mai mult omăt se găsea abia după poienile cu stâne, dar putând fi parcurs fără rachete. Vântul adia cât să ne-aducă aminte de iarnă. A doua zi însă vremea s-a schimbat, apărând o ceață deasă și matinală, urmată de o ninsoare ca-n povești. Pe noi, fulgii ceia imenși de nea, jucăuși și fotogenici, ne-au prins pe poteca TA-PR către cascada de cleștar Scoruș ...

Salut Mihai!
Pe traseul V. Sadului - Cabana Prejba in data de 12.02.2017 in padure zapada era de 10 cm., la iesire in golul alpin 35-45 cm.
Pentru zilele urmatoare s-au anuntat grade cu plus asa ca grosimea va fi la jumatate. Poteca este batuta, nu consider oportune rachetele.
Daca planuiesti ceva prin zona, da-mi un semn.
Toate bune!

Salut,

Are cineva știință de grosimea stratului de zăpadă prin preajma Prejbei ?

Traseele în vizor sunt:
- Valea Sadului - CR - cabana Prejba - TA - vf. Muma - Valea Sadului
- Râul Sadului - Valea Vîrjoghii - Apa Cumpănită - Dosul Seciului - Râul Sadului

Mi-e c-ar fi nevoie de rachete ...

Mulțumesc,
Mihăiță

Deci plecarea din Păltiniş este mai avantajoasă din mai multe puncte de vedere. S-a notat!

Mulţumesc, Ratză!

Răşinari - Apa Cumpănită - Onceşti e un traseu fad, e mai mult deal decît munte, fără cine ştie ce privelişti şi plin de stîne cu cîini idioţi. În vreo 8 ore îl faci pe tot, dar părerea mea e că nu merită să strici o zi. Vezi acelaşi lucru ca din şoseaua care urcă spre Plătiniş, poate chiar mai puţin. Din Păltiniş faci 5-6 ore pînă pe Cindrel şi încă vreo 2 ore pînă în Ştefleşti. Mai departe nu-ţi pot da timpi, fiindcă nu am fost.

Mulţumesc, Cristi!

Prejba, din ce am văzut în jurnalele Andreei Balbarau, arăta jalnic la ultima ei vizită în zonă. Dacă mai e în picioare acum nu ştiu...

Pare o idee bună să plec din Păltiniş, cu atât mai mult cu cât mă lasă acolo autobuzul, dacă vreau. Totuşi, nu ştiu exact de ce, parcă aş vrea să parcurg şi sectorul Răşinari- Apa Cumpănită- Onceşti deşi după hartă pare destul de banal.

Şi scurtătura Cânaia- Şerbănei- Rozdeşti- Negovanu Mare pare o idee bună dar, dacă am reţinut corect, e mai complicată orientarea pe acolo. În plus, după ce am citit un jurnal al domnului Mititeanu, parcă aş vrea să trec şi pe la Vf. Cristeşti pentru că un megalit interesant în apropiere.

Cu sursele de apă m-ai liniştit. Pe final de toamnă sigur voi avea suficiente izvoare în cale...

Cât despre oi, chiar mi-aş dori să nu le întâlnesc, câinii de stână reprezentând una dintre cele mai mari frici ale mele, alături de teama de urs care mă determină să îmi planific camparea cât mai la altitudine, în speranţa că ursul trece mai rar pe acolo. Toate astea în condiţiile în care mi-am propus să merg singur în tură...

Bagajul o să fie într-adevăr greu (cu atât mai mult cu cât obişnuiesc să car multă măncare şi mai multe haine decât ajung să folosesc) dar exact din cauza asta intenţionez să merg încet şi să plec în traseu cât mai curând după răsărit şi să campez (sau să dorm în refugiu/ stână dacă s-or potrivi aşa etapele) aproape de lăsarea întunericului.

Când o să apară şi jurnalul o să-l citesc şi cu interes, nu numai cu plăcere (cum s-a întâmplat cu precedentele tale jurnale).

Zile senine!

Ce chestie, și eu am rămas cu gândul la o toamnă pe aici O să ajung probabil la sfârșitul lui octombrie, dar voi urca numai până la Prejba (sper să mai fie cabana în picioare până atunci).

4 zile sunt arhi-suficiente pentru a străbate în tihnă ambele zone. Eu zic că îți ajunge o singură zi pentru partea sudică a Cindrelului, dacă pleci din Păltiniș. De aici până la Cânaia se fac 3-4 ore. Din Rășinari însă nu știu cât ai face până pe Bătrâna, pentru că eu am plecat din Păltiniș.

Ai avea posibilitatea să urci la vârf și să mergi la Iezerele Cindrelului într-o singură zi și să revii la Cânaia pentru înnoptare, de unde dacă nu vrei să urci neapărat pe Șteflești, poți scurta drumul spre creasta Lotrului mergând direct de la refugiu spre Negovanu Mare.

Altfel, în Lotrului eu nu îți recomand să campezi în creastă pentru că nu prea ai resurse de apă și este foarte expusă la fenomene meteorologice (nu mai zic fulgere, pentru că probabil nu vor mai fi atunci, dar ceața ar putea să îți pună mari probleme). Cred că pe Șteflești e ceață constant dimineața, pentru că adie constant un vânt dinspre est care aduce multă umezeală spre cel mai înalt vârf.

De aceea, ai putea să campezi fie pe versantul sudic al Cindrelului, fie undeva în zona șeii Șteflești, dacă vei fi în zonă într-una dintre zile. În ziua următoare ai putea urca în creastă și parcurge cât mai mult, până cobori sub 2.000 m, adică până undeva în zona Buceciului. Acolo ai avea și apă, iar drumul până la Prejba ca penultimă zi mi se pare unul rezonabil. Oricum, mult mai rezonabil decât platoul vântuit al Conțului Mare!

Probabil că turmele de oi vor rămâne sus până la începutul lunii octombrie, dar atunci deja vremea e schimbătoare, sus e rece și va trebui să cari mai mult echipament cu tine. După cum am scris în mesajul anterior, poteca ocolește de cele mai multe ori târlele, așa că nu prea te vei intersecta cu turmele.

În ceea ce privește izvoarele, nu cunosc denumirea lor, dar îți pot spune că sunt multe firișoare care străbat poteca în zona vârfului Bătrâna, apoi mai este izvor la Câinaia, deasupra stânei Șteflești, la Buceciul de sus și de aici mai multe până la vf. Dudurugu. Din Dudurugu și până în Prejba mai sunt vreo 3 izvoare pe lângă stâne, plus cel de la Prejba. Probabil că de sus, din creasta Lotrului, trebuie să cobori ceva până la izvoarele din plai, și nu știu cât e de rezonabil.

Voi posta un jurnal până când vei pleca, fiind puține informații actualizate din zonă, și poate vei găsi inspirație pentru organizarea cât mai bună a turei și din poze. În fine, dacă ai nevoie și de alte informații, poate îmi mai amintesc detalii

Deci l-ai făcut, Cristi Iliescu! Felicitări!

Eu tocmai mă documentam pentru o posibilă tură pe acolo, la cort.

4 zile (scurte, de toamnă) ar ajunge pentru Răşinari- Cânaia- Ştefleşti- Prejba- Tălmăcel?

Până când or sta turmele de oi sus? Mi-ar plăcea să plec după ce coboară oile dar înainte ca iarna să se instaureze la peste 2000 m altitudine.

După socoteala mea, cu mers lejer, ar rezulta campare pe Vf. Bătrâna, Vf. Conţu Mare şi pe Prejba. Sper să găsesc acolo poieni cât de cât mari, ca să nu montez cortul chiar în potecă.

S-o putea alimenta cu apă de la obârşia Izv. Beşineului, de la obârşia Haneşului (sub Vf. Ştefleşti) şi de la izvoarele care apar pe harta Cindrel din colecţia Munţii Noştri între Vf. Negovanul Mare şi M. Duduragului?

Traseul dintre vf. Șteflești și cabana Prejba este marcat în primă parte cu BR, iar în a doua cu BA.
Din vf. Șteflești, geamănul Cindrelului, pornim spre est în coborâre către platoul Șteflești, la început înierbat, după care poteca își face loc printre jnepeni. Marcajul este aproape inexistent pe această porțiune, nu există stâlpi indicatori, pe câte o piatră se mai poate găsi semnul, dar ținând culmea nu ne putem rătăci. Poteca este bine tăiată prin jnepeniș.
În dreapta ne vor apărea siluetele următoarelor două vârfuri, foarte impozante dinspre șa: Conțu Mare și Balindru. Poteca, foarte greu de urmărit în această zonă, nu urcă pe Conțu, ci îl ocolește prin stânga, printre jnepeni. Rar se mai găsește câte un marcaj pe vreo piatră, dacă nimerim poteca, altfel ne putem orienta pe deasupra șirului de jnepeni de sub vârf. Eu recomand urcarea până sus, de unde se deschid vederi spre Parâng, Latoriței și lacul Vidra.
În șaua dintre cele două vârfuri se distinge o momâie de pietre, de unde putem tăia cărare pe versantul Balindrului, fără a urca la vârf. Înainte se distinge drum de car pe platou, care urcă domol spre Negovanu Mare.
Marcajul lipsește în zonă, ceea ce poate pune probleme serioase de orientare pe vreme nefavorabilă. Pe vârf este însă un indicator, unde aflăm că suntem la 2.135 m, pe Negovanu Mare. Până aici se fac aproximativ două ore și jumătate de la vf. Șteflești.
Următorul vârf către est, la fel de domol precum Negovanu, dar mai puțin înalt, este Clăbucet. Pe pantele estice eu aici am găsit prima turmă de oi, deși stâna este mai jos, în stânga. În coborâre de pe Clăbucet este necesară mai multă atenție, pentru că (probabil din cauza ATV-urilor) sunt mai multe urme de roți care duc înainte, spre niște stânci deasupra unui labirint de jnepeni. Direcția corectă este orientarea spre dreapta înainte de a ajunge la stâncile respective, ocolind în coborâre hățișul de jnepeni.
Vom trece pe sub liniile de înaltă tensiune, coborând spre stâna din Buceciu de sus (părăsită), care va apărea într-o poiană din dreapta.
Ajungând în dreptul stânei, găsim un izvor de unde se poate alimenta. Suntem la jumătatea drumului.
În scurt timp intrăm în pădure, coborând sub altitudinea de 1.600 m. La ieșirea din pădure, apare pentru prima dată marcajul dublu BR și BA. Imediat ieșim într-un drum transversal foarte bine conturat. Aici se pierde marcajul. Trebuie traversat drumul și în 30 de metri trebuie făcut dreapta prin poiană, spre pădure. Odată ajunși la liziera pădurii, întâlnim marcajul dublu foarte bine aplicat, care ne va conduce o bună parte pe curba de nivel.
Când ieșim la o răspântie, într-o șa, marcajul nu se va vedea din cauza tăierilor copacilor. Aici trebuie urmat drumul înainte (dreapta) în urcare ușoară.
Vom merge astfel o bună bucată de drum, alternând urcarea ușoară cu porțiunile nivelate, ieșind din când în când în rariști de molid.
După ce depășim un punct de observație (și poate de vânătoare, pe stânga), părăsim drumul urmat până aici pentru a urma poteca marcată BA, pe un molid fiind indicată direcția: spre Prejba. Drumul principal, marcat simplu BR, merge către dreapta peste vf. Voineșița. Noi urmăm, după cum am precizat, varianta spre stânga, pe curba de nivel prin umba pădurii. Vom ieși într-o poiană, la nord de Voineșița, de unde vom avea din nou vederi spre vf. Prejba, destinația noastră.
De aici intrăm pe tărâmul stânelor, așadar e bine să fim atenți la câini. Din fericire, poteca ocolește cu dibăcie drumurile care duc direct la stână, motiv pentru care e bine să ținem marcajul BA.
Inițial ținem poteca pe o coastă, apoi tăiem o pajiște înierbată și ajungem într-un punct unde rariștea de molid și jneapăn a ars, probabil de la fulger. Traversăm și această porțiune ținând direcția muntelui Prejba. Vom ieși din nou în potecă și vom coborî accentuat pe la marginea unei păduri până la un izvor. De aici, drumul trece pe lângă o stână (pe dreapta) și apoi se angajează din nou în coborâre (după o stână părăsită).
Înainte ca poteca să intre la umbra pădurii, vedem pe versanții din față, în drumul bine conturat, nu mai puțin de două-trei stâne. Marcajul merge însă pe alte poteci, care trec la distanță rezonabilă de colibele ciobănești.
Drumul nostru alternează porțiuni de pădure cu muchii însorite de dealuri lungi. E bine de ținut marcajul, pentru că acolo unde e posibil, se ocolesc vârfurile de deal atinse de drumul principal, economisind energia.
În urcare pe coama ce precede muntelui Prejba, avem semnal la telefon (Orange). E bine să ținem totuși ochii la drum, pentru a nu pierde marcajul care cotește prin pădure la stânga, ieșind din nou la drum sub ultima stână din traseu.
Aceasta nu se poate ocoli, având strunga exact în drum, bunăoară e recomandat un popas sub un paltin (cred) din marginea drumului până când auzim vocile ciobanilor, care ar putea să ne apere de câini.
Depășind și acest ultim obstacol, suntem în urcarea finală spre culmea Prejbei, însoțiți de data aceasta și de stâlpi de marcaj montați pe marginea drumului. În 15 minute ne aflăm într-un punct de unde avem la stânga vârful Prejba și, spre dreapta, în vale, silueta fostei cabane Prejba, care ne poate adăposti (încă) peste noapte după drumul lung.
Imediat sub potecă găsim și izvor cu apă rece și bună, care curge la vale pe lângă cabană, prin pădure.
Din fața cabanei avem indicatoare cu timpi și marcaje către Valea Sadului, șaua Buceciu, Valea Oltului.
Până aici, în mers constant cu pauze rare și scurte, ar trebui să facem 9 - 10 ore. Lungimea drumului este într-adevăr, cum spunea și domnul Ratză, de aproape 40 km, așadar nu este recomandată parcurgerea lui într-o singură zi.

Dacă am putut descrie drumul pe această porțiune, îmi e greu să descriu efortul la care trebuie să te înhami pentru a parcurge întregul traseu

Din Prejba cobori în Sadu sau Tălmăcel, pentru Cisnădie sau Răşinari tre' să urci în Măgura Cisnădiei.

Vă mulțumesc pentru informații!

Între timp, am mai găsit detalii în partea a doua a jurnalului Laurei prin Meridionali și într-o postare a Andreei (Balbarau) referitoare la remarcarea din zonă. Dacă voi avea timp, voi vedea și episodul lui Ioan despre remarcare.

În principiu, dacă pornesc devreme din locul în care o să fac bivuac (Cindel sau Șteflești), pot să ajung cel târziu la frontală la Prejba. De acolo vreau să cobor spre Cisnădie sau Rășinari, altă aventură...

Voi reveni cu detalii din zonă.

Cateva informatii sunt pe pagina Asociatiei Montane Carpati...http://asociatie.carpati.org/activitati/remarcare-%C3%AEn-zona-prejba,-mun%
C5%A3ii-lotrului-(2014)/128/

Deşi n-am făcut traseul ăsta (încă), tot ce-ţi pot zice e că are vreo 40km. Eu am în plan să-l fac prin august, dar cu bicicleta.

Am nevoie de câteva informații care sunt puține în acest moment și risipite pe forum, vizavi de creasta munților Lotrului, între vf. Șteflești și cabana Prejba.

Am ales să scriu în acest topic pentru că aici sunt concentrate cele mai multe informații, în răspunsul Laurei

Așadar, ceea ce vreau eu este să traversez dinspre Cindrel (probabil din zona vîrfului principal) spre Șteflești, de unde să urmez creasta principală către Poiana Buceciu și mai departe până la (fosta) cabană Prejba. Pe o hartă veche, pe care am găsit-o pe net, traseul pare marcat cu BA.

Dacă a mai fost cineva recent pe acolo, aș aprecia să-mi spună care e starea traseului (s-a remarcat între timp?) și dacă aș avea timp într-o zi lumină să parcurg traseul între vf. Cindrel și cabana Prejba.
Mulțam!

Am fost azi vara in muntii lotrului si gasiti un jurnal aici http://maraconstantinescu.blogspot.com/2009/06/muntii-cindrel-lotru-6-8-iunie-2009.ht
ml
Marcaje intr-adevar nu prea sunt, asa ca tare bine ar fi o busola o harta buna si muntii nostrii. Baiu' ii daca ii ceata sau white out ca fiind platou nu prea exista nici un reper si ii foarte usor sa balauresti in cerc cu orele.
dar din cate am auzit s-o dus zapada aproape de tot...asa ca o tura frumoasa sa aveti.

Am fost acum o luna si ceva pe traseul despre care vorbesti, triunghi rosu,care trece de la rozdesti peste creasta lotrului catre voineasa,din cate imi amintesc.L-am parcurs invers,de sus,in conditii de vreme buna si vizibilitate perfecta si o sa-ti descriu in sensul asta momentele pe care mi le amintesc de pe acest traseu,ramanand sa revezi tu totul in sens invers.
-de pe negovanu,el pleaca frumos in jos,indicator,marcaj vizibil...toate bune.....si cand sa te bucuri ca ai marcaj pana jos,incepe nebunia
-o vreme,coboara de-a dreptul,merge pe culmea acoperita cu pajiste,apoi se lasa usor in dreapta,intra in padure,e vizibil,dar cum veneam noi de sus,au fost cateva ramificatii de poteci si nu era marcajul in zona ramificatiei,ne-am dus de vreo doua ori gresit, insa in urcare nu patesti asta,decat daca s-or ivi si de jos in sus ceva ramificatii si nu le-am prins eu.Insa te poti ghida si dupa niste panglici portocalii agatate pe crengile copacilor,ramase de la un concurs moto,ceva...macar atat sa fie folosul acelui concurs prin zona aia linistita......
-ajungi la un moment dat la un izvor in padure,in stanga potecii,iar la 5 minute mai in fata iesi la luminis si vezi o stana,marcajul e pe ea.
-apoi, fiind in poiana aceea cu iarba pana la genunchi si tufe de zmeuris,aveam culmea in stanga noastra,eram un pic pe sub ea,pe curba de nivel,marcajul nu mai era ........Am inotat prin iarba aia pana la marginea padurii din fata,insa trebuia sa facem cumva dreapta,cam la si 10,asa,sa coboram,si e un stalp acolo,intre copacei.........Atentie mare aici,aveam o harta scoasa d epe net,cred ca e cea de care vorbesti.Pe harta pare ca traseul merge de la stana drept in fata de acum si coboara,dar nu e asa,asta ne ducea in eroare,trebuia sa facem,dupa poiana,catre dreapta un pic,repet..
-apoi o vreme marcajul era cat de cat,.si poteca se vedea....dar tocmai te inscrii sa ocolesti pe dreapta un varf,pe un versant complet defrisat,...aiurea rau...Intai am coborat pe drumul de tractor un pic ,apoi drumul se lasa in jos,dar erau niste stalpi de lemn,cu varful vopsit in rosu,cioplit cumva in forma de triunghi,cineva a muncit acolo,totusi,incercand sa salveze traseul,cat de cat...Apoi am pierdut stalpii printre resturi de copaci,dar mergand inainte pe curba de nivel,pe unul din drumurile formate,am dat,la marginea padurii,de intrarea in traseu,era din nou marcaj si poteca
-apoi,printr-o padure foarte deasa si plina de uscaturi si copaci pravaliti,marcajul se vedea.....a fost ok,mai ocoleam cate un copac cazut,dar s-a mers binisor,pana la o poienitza cu o stana ,acolo pe undeva am vazut si un stalp indicator,cu timpii exagerat de scurti,dupa parerea mea modesta,ma intreb pe cine au pus sa mearga pentru a evalua timpii
-cam de la stana aceea,nu-mi amintesc sa fi facut dreapta sau stanga,ci am mers in continuu pe un drum forestier luuuuuuuuuuuuuung,de ziceam doamne,unde naiba ajungem..prin padurea aceea intunecoasa si uscata si deasa.......e si marcajul pe drum.........dispare cateodata si te incurca asta,la un moment dat parea ca intra in padure,undeva in zona unui valcel care cobora din stanga,cum mergeam noi,si unde drumul facea o curba derutanta,de te intrebai daca e ok sa-l mai urmezi,dar e ok pe drum pana jos.Undeva aproape de iesirea in drumul principal,traseul iese din forestier si coboara inca 5-10 minute direct prin padure,dar acolo e vizibil.
Stiu ca am scris mult,dar am vrut sa-ti descriu cat de bine imi mai amintesc acest traseu care, intr-adevar,iti poate da batai de cap.....noi am avut noroc de timp bun,vizibilitate, insa daca ai ceva ceata sau zapada,e destul de greutz.Si inca ceva,daca urci pe acolo,te apuca nervii in primul rand de la urcusul pe forestierul ala de nu se mai termina,........eu personal mi-am zis ca nu voi urca niciodata pe acolo,ci doar sa cobor.Sper ca nu am gresit nimic in descriere,ceva care sa te deruteze,si scuze ca mi-l amintesc doar in sensul asta.

Despre traseul de pe creasta lotrului,de la varful steflesti si pana la negovanu,nu stiu daca am vazut 5 marcaje in total,niste chestii dubioase,banda roz ,nu glumesc.......insa pe vizibilitate,a fost simplu;se tine culmea,in mare, iar poteca e buna,chiar si prin jnepeni e poteca bine taiata,si cu panglicile alea portocalii de care ti-am zis; se paraseste creasta de cateva ori,datorita jnepenilor,dar acolo te duce poteca.Pe zapada,devine mai problematic,inclusiv inotatul prin jnepenii aia de-a dreptul salbatici,daca se incarca si acopera poteca.Iar in zona negovanului is niste maaaari intinderi cu pasuni,plaiuri laargi,de e foarte posibil sa te pierzi pe ceata.....asa ca...grija.........

Sper ca nu am venit prea tarziu cu detaliile si n-ai plecat in traseu,iti doresc tura faina si daca mai doresti detalii,putem vorbi pe privat.

am fost de 2 ori in lotru dar am urmat creasta de la cabana obirsia lotrului asa ca iti pot spume cum este traseul de acolo pina in saua steflesti;marcajul este foarte prost dar odata ce iesi in golul alpin te poti orienta destul de bine asta pe timp de vara si vreme buna,exista si un drum de caruta pe linga traseul de creasta dar cel mai bine este sa mergi cu cineva care a mai fost,si grija la ciinii de la stini sint foarte rai ar fi bine sa ai bete de ski,in rest cred ca si traseul care te intereseaza este la fel de prost marcat.

Intrebarea mea este : stie cineva date despre starea marcajului si eventual cam in cat timp se poate urca pe traseul ce apare in harta Munttii Nostri nr. 28 Cindrel, care urca de la fostul din cate stiu canton silvic Rozdesti pana pe creasta in zona Negovanul Mare , si de aici pana la intrsectia cu marcajul banda rosie care urca din pasul Steflesti.