@victoranica

Coborarea dinspre Baiului. La o rascruce de ulite am asteptat participantii la tura ca sa-i indrum pe directia in care a mers tot grupul. Ultimii mi-au confirmat ca nu mai este nimeni in spate. Din nefericire mai era o persoana care a ajuns la sosea dar nu a stiut incotro este gara si a mers in sens opus inca un kilometru pe DN1. Intr-adevar nu s-a comentat pe carpati.org in ambele ture. Stiu ca este posibil ca organizatoriilor sa li se creeze o imagine nemeritata asa ca participantii, inclusiv eu, am preferat sa nu comentam, fiind un incident minor.
Eu recomand o regrupare pe final de tura, observand nerabdarea multora in grupurile numeroase.

Am înțeles, mulțam de lămurire.

@yo6ial

Salut . Frate-miu a vrut sa zica ceva cu " unii sunt mai sprinteni in grup iar altii obosesc si fac pauze dese " iar actiunea de regrupare ( recuperarea unui coleg de grup ) presupune luarea in evidenta a tuturor persoanelor asteptandu-l si pe ultimul , iar termenul " inevitabila " se traduce in ardelenescul "musai sa il recuperam " . Ideea este ca grupul de care zice frate-miu la coborare pe poteca au trecut de o intersectie de trasee iar mai apoi s-au decis sa se regrupeze . Fata care a ramas in urma grupului cand a ajuns la bifurcatia de trasee , a ales varianta mai scurta sa o coboare la sosea . Asa se face ca fata s-a pierdut de grup ajungand inaintea lor la sosea intr-un alt loc de sosire decat cel stabilit de grup . No , asta e . Poteci cu soare tuturor .
Mesaj modificat de autor!

Nu prea înțeleg cum vine aia cu recuperarea inevitabilă...(edit: ) și neplăcută.
Mesaj modificat de autor!

@florin.ciobanu

Cand spui ca o persoana s-a pierdut in zona Comarnic, poti sa fii un pic mai specific ? Comarnicul e oras. Presupun ca s-a intamplat pe coborarea din Baiului sau pe traseul care coboara din Plesuva.

Daca turele cu pricina s-au petrecut pe carpati.org, s-a scris ceva pe pagina lor la momentul respectiv ? E util, oamenii care acceseaza turele citesc, de regula, si comentariile.

Iată încă un argument în favoarea grupurilor cât mai mici, care sunt mult mai ușor de gestionat (= oferă mai multă siguranță).

In tura din 2013 pe Creasta Fagarasului am parcurs numai 3 zile din 7 planificate datorita ploii si a vantului . Fiind organizator de tura ne-am inteles intre noi cine sa coordoneze grupul care e mai sprinten iar eu m-am oferit de inchizator de grup insotind cel mai lent participant ( printr-o atitudine de maxima prudenta colegul meu putin mai supraponderat se deplasa pe poteca cu pasi mici , acasa il asteptau doi copii si o sotie ) . Am participat si in ture organizate de altii pe acest site cu peste 24 de membrii si am constatat dificultatea de a mentine grupul compact pe traseu , cu regrupari la cerere si cu inaintari ale unora pe poteca trecand pe langa colegii lor de tura refuzand regrupare ca fiind neimportanta . Intr-un grup mare unii raman in urma , altii cer regrupare prin stationare si asteptarea celor ramasi in urma iar alti colegi de-ai lor inainteaza pe poteca in pas sprinten despartindu-se de grup . Toate tin de organizatorul de tura , dpdv moral el este in masura sa se ocupe de toate activitatile care cuprind o tura fie aceasta si de o zi ( punctul de intalnire de start , tinerea sub evidenta la prezentare a tuturor persoanelor , pauzele de masa , sedintele foto , regruparile samd ) .

Am mers în 12 ture cu Carpați.org, dintre care 8 ture au adunat mai mult de 10 participanți. De doua ori grupul a uitat în urma câte o fata. S-a întâmplat în zona Cota 1400 și Comarnic. Recomand pe finalul turelor cu mulți participanți regrupare înaintea zonelor cu bifurcatii și deplasarea în mod ''militaresc''. Recunosc ca oamenii sunt obosiți și nerăbdători sa încheie tura, coborârea și asfaltul devenind insuportabil. Totuși recuperarea partenerilor de drumeție este inevitabila ș destul de neplăcută.