Skin Classic Skin White Skin Black & Whilte Skin Default Adauga la Favorite (In contul carpati.org)
Cautare:

Doneaza

Calendar

Octombrie 2020
LMMJVSD
1234
567891011
12131415161718
19202122232425
262728293031

Noiembrie 2020
LMMJVSD
1
2345678
9101112131415
16171819202122
23242526272829
30

Online

Voluntar in Carpati

Homepage

Lista de discutii
#37  Inapoi 1 2 Inainte

Trebuie sa te autentifici pentru a putea adauga un topic

  Forum Povestiri Inceputurile unui om de munte (37)
 
adinutaa
adinutaa

 
Carpati.org) sa nu deviem de la subiect... il vei vedea si in celelalte jurnale pe care le voi posta (numai sa imi gasesc timp) si cu siguranta il vei recunoaste...


Joi, 7 august 2008 - 23:39

mihai.telemark
mihai.telema..
Rucsac
 
Adinutaa, cine este "iub" ? Carpati.org


Joi, 7 august 2008 - 23:36

adinutaa
adinutaa

 
Prima mea tura... Ceahlau... eu si iub... acum 5 ani.... Terminasem anul I. Vreme ploioasa, toti ne ziceau sa ramanem acasa. Si atunci am decis: daca pana la 12 (ora cand aveam autobuzul Tg-Neamt - Durau) nu ploua, plecam, daca ploua, stam acasa. Si uite asa ne urcam in autobuz, stam pe prima bancheta, cu ochii holbati pe geam, studiind tot in stanga si in dreapta.

- HRANA: Avem la noi conserve, ca asa auzisem ca se mananca pe munte.

- CAZARE: un cort vechi, de pre vremea parintilor, din prelata, de 1 persoana, cu inaltime la cap de jumate de m, iar la picioare un pic mai inalt.

- INCALTAMINTE: eu aveam insuletele vechi, de mult uitate prin dulap, iub niste ghete de iarna... nici nu stiu de unde ne-a venit ideea sa ne incaltam asa... poate de la parinti ?!

- IMBRACAMINTE: cate 2 treininguri de fiecare, plovar impletit, haine cat mai groase.

TRASEU: Durau - Fantanele - Duruitoarea - Toaca - Fantanele - Durau - 1 zi

Nu stiu de unde ne-a venit ideea sa plecam, nu stiu cum de am ajuns pe Toaca, nu stiu cum de se face ca nu trece an in care sa nu revin in acest loc...


Joi, 7 august 2008 - 23:31

nmm
nmm

 
odin giecare are motivele lui.
wolf46 cred ca ai facut de prea multe ori jepii sau trasee calcate prea mult daca te bati de toti si sunt multi.
iti garantez ca sunt locuri unde calca 50 de oameni pe an maxim si nimeninu face propaganda muntelui aici.
si iar sarim de la un ala alta


Miercuri, 21 mai 2008 - 12:28

midan
midan
Rucsac
 
@wolf46 sunt multi doar cei care nu respecta natura. Natia asta duce lipsa de educatie.

@odin nu-mi pun intrebari, prefer sa ma bucur de munte pur si simplu.

Unii s-au exprimat mai bine decat as putea sa o fac eu :
"Daca ai indragit Muntele, nu cauti doar teluri deosebite si trasee foarte grele. Acelasi pret pot avea zilele cand, hoinar acolo sus, incerci sa redevii o modesta particica din natura, echilibrat si simplu, asimaland cu toate simturile armonia si linistea inconjuratoare". (Ionel Coman )


Miercuri, 21 mai 2008 - 11:37

wolf46
wolf46

 
Nu mai faceți propaganda muntelui, și-așa suntem mulți pe el!
Cine se simte atras de el, să fie îndrumat, dar cui îi place să stea la bere și să se uite la munte să fie lăsat acolo !


Miercuri, 21 mai 2008 - 11:04

odin
odin
Rucsac
 
INTREBARE :
Ce ne-a facut pe noi sa iubim muntele?

Pe mine unul,dragostea de natura in tot ce reprezinta ea...flori,animale,miscarea in aer liber.Si mai ales lipsa de comoditate.Ce daca e furtuna ? E frumos sa observi dezlantuirea...Nu intotdeauna noi avem parte in ture de nori bucalati si soare dulce.Asta e numai pt fotografi.

A DOUA INTREBARE :
Muntele ne atrage pe noi sau noi suntem atrasi de munte?


Miercuri, 21 mai 2008 - 10:33

nmm
nmm

 
mergeam pe cararile apusenilor cand la un momendat am fost oprit de catre o batranica care intreaba, dragul de ce cari ranita aia in spate?
de ce varm rucsaci, dormim sub brad unde ne mai si picura cateodata, bocancii ne mai fac probleme si noi tot nu renuntam. din contra o facem cu mai multa ardoare.
raspunsul se afla in fiecare din cei care iubesc muntele,fiecare are o definitie a lui si o poveste unica in felul ei.
dupa cum scria cineva la acest topic "sau tocit multe degete pe tastatura pe aceste subiecte" iar eu propun sa ne mutam atentia catre altceva si asta nu pentru ca problemele care exista intre noi oamenii de munte nu ar fi de actualitate.
sper ca in viitor sa ne fie mai bine decat acum.
sa aveti carari cu soare si umbra deasa la nevoie


Miercuri, 21 mai 2008 - 08:48

alexus
alexus
Busola
 
Da, asa este, trebuie incercat. Tocmai de aceea am spus ca este o initiativa laudabila si i-am urat bafta.


Marți, 20 mai 2008 - 23:43

oleg
oleg
Coarda
 
Totusi alexus, incercarea moarte nu are. Daca odin reuseste sa-l faca pe un singur elev sa iubeasca muntele, deja a obtinut o victorie. Va gasi totusi printre cei care nu-si doresc de la o iesire pe munte decat un chef pe cinste, si cativa care chiar si-ar dori sa urce pe munte si care poate si-ar da silinta sa invete cate ceva. Si eu lucrez in invatamant , banuiesc ca si tu alexus si odin. Nu crezi ca printre acei foarte multi elevi analfabeti sau semianalfabeti se vor gasi totusi si cativa care au un fond bun dar provin din medi dificile și care cu putin tact poti sa faci ceva din ei ?


Marți, 20 mai 2008 - 22:54

alexus
alexus
Busola
 
Eh, mesajul meu era cu bataie un pic mai lunga, vis-a-vis de initiativa lui odin si nu numai. Initiativa este laudabila, dar cred ca vei fi dezamagit. De fapt, esti profesor si sti la ce ma refer. Din interior se vede mult mai bine ceea ce se petrece acolo, in scoala. Cel putin un sfert din elevii de clasa a-8-a, din Bucuresti, sunt analfabeti. Este un fapt dovedit si cunoscut de Ministerul Educatiei. Ma opresc aici pentru a nu mai sari de la una la alta.
Scuze pentru "devierea" subiectului.
Bafta multa, odin.


Marți, 20 mai 2008 - 22:34

odin
odin
Rucsac
 
da , nmm, am cam sarit de la una la alta.Scuze.La mesajul postat,sa mi se trimita parerea pe privat.Nu e locul lor "pe public".


Marți, 20 mai 2008 - 21:06

odin
odin
Rucsac
 
1) ca veni vorba de ture : spuneam ca in vara asta as putea sa-mi sacrific 2 zile pt cei care sunt iubitori de munte.Adica cei care nu au decat rucsac,pelerina de ploaie...doua zile la o cabana cu trasee usoare.Acolo mai stam de vorba,mai discutam.Nu va fi ceva gen armata,ma gandesc la altceva : unii din ei vor avea responsabilitati,de la baza traseului vor conduce tura.Nu mi-e frica de faptul ca vor gresi cu ceva,vom fi si noi cu ei sa le atragem atentia...va fi "invatare prin descoperire". Nu as vrea ca unii sa invete pe propria piele ceea ce noi am invatat poate numai datorita norocului...de a scapa vii ! Sa recunoastem ca toti am facut odata o greseala care ne putea costa scump.Si aici nu e vorba de a lasa gunoaie(intra si asta) pe munte. Important e ca incepatorii sa simta poteca sub bocanc,sa vada cu ce se mananca muntele.Apoi or sa se descurce si singuri.
Bineinteles ca bocancii o sa fie obligatorii.Mai vorbim de asta.

2)Azi m-am certat cu elevii.M-au pacalit timp de 2 luni ca vor face si o tura mica.Azi am aflat ca de fapt vor sa stea la bere si sa se uite la munte.Numai interventia cuiva pe care nu o puteam refuza m-a facut sa merg totusi cu ei. M-am certat rau cu ei...
Ei stiu foarte bine ca nu ma poate baga nimeni in bar(cu mici exceptii daca acele persoane ocupa un loc special in inima mea...) ; nu pun gura pe bautura indiferent de situatie si in nici un fel de conditii,chiar daca pare penibil sau pui pe cineva intr-o situatie delicata : NU BEAU NIMIC !!! Nici macar bere.
Asa ca nu ma mira ca sufletelete mele privesc ciudat faptul ca vreau sa-mi obosesc plamanii pe munte. Nu vreau sa continui,sunt tare necajit.Macar sa-mi fi spus adevarul de la inceput. Le-am spus de o mie de ori ca ceea ce ei numesc atmosfera(manele,bautura,baruri,discoteci) eu numesc tortura. Cred ca o sa le fac si eu o surpriza ca asta : stau vineri seara cu ei la "tortura" apoi musai plec sambata dimineata la 2 zile de tura fara "tor" in fata.
CER UN SFAT : daca iese cu "tortura" si nu am sanse de scapare... Totusi as vrea sa iau cativa sa urc putin cu ei...daca nu vor,atunci cred ca le voi face surpriza.


Marți, 20 mai 2008 - 21:02

nmm
nmm

 
am sarit de la una la altaCarpati.org


Marți, 20 mai 2008 - 20:34

alexus
alexus
Busola
 
Urmareste sectiunea "ture" si alege ce ti se potriveste, in functie de timpul liber si resursele financiare disponibile la acel moment.
Nea Nae posteaza frecvent ture.


Marți, 20 mai 2008 - 10:45

ana
ana

 
daca stiti pe cineva care organizeaza ture pentru incepatori,as fi recunoscatoare; am fost intotdeauna atrasa de munte ca de un magnet; am amintiri frumoase din tabere si excursii; dar intotdeauna a trebuit sa ma intorc seara de unde am plecat; n-am avut in anturajul meu oameni de munte; prietenii mei privesc cu retinere dorinta mea de a merge pe munte si unii chiar incearca sa ma descurajeze; pana acum n-am acordat atentia cuvenita lucrurilor care-mi plac cu adevarat, ci mai mult celor pe care trebuie sa le fac


Marți, 20 mai 2008 - 07:33

alexus
alexus
Busola
 
Nu stiu care ar fi metoda sau daca este vreo sansa, sa poti sa-i faci si pe altii sa iubeasca muntele. Cu fiecare an care trece, muntii devin tot mai pustii. Poate nu este un lucru rau! Eu cred ca grandomania si mai ales comoditatea sunt de vina. Cred ca nu sunt singurul care vad tineri cu cate 2 - 3 telefoane mobile, dar nu pot sa sune de pe nici unul. Nu au credit. Pot doar sa dea bip si sa-i sune altii. Ii vad ca nici pana la colt, sa ia paine, nu se mai pot duce pe jos. Scoate masina din parcare. Poate il vede cineva pe jos si rade de el. Am vrut sa spun copii, dar in ziua de azi, la 16,17,18 ani, majoritatea dintre ei par "oameni in toata firea". Nu odata am auzit replici de genul : "cum fata, te duci cu trenul la munte, ca fraierii ? Mama, sa vezi daca aude cutarita, ce-o sa se prapadeasca de ras". Ea poate ar fi vrut sa se bucure de ceea ce inseamna muntele cu adevarat, dar nu poate din cauza anturajului. Ar rade toti de ea.
Eu am ajuns la concluzia ca majoritatea oamenilor nu mai fac in viata ceea ce le place si fac numai ceea ce "da bine" in anturaj sau chiar si fata de necunoscuti. Nu mai traiesc pentru ei, ci traiesc pentru ceilalti. Ei trebuie sa aiba ceva grozav de povestit, ceva de genul: "am fost la munte cu jeepanul si a fost misto, am baut whiski cu energizant si am stat pana dimineata la discoteca". In afara de cele 2 - 3 ore de condus in "bara la bara" la dus si alte 2 -3 la intoarcere, nu mi se pare nimic grozav. Putea sa bea whiski cu bauturi energizante si sa stea pana dimineata in discoteca, in Bucuresti sau in oricare alt oras, de unde provine. Si pentru cine nu stie, combinatia alcool si energizante este o nenorocire pentru organism. Va poate confirma orice doctor.
Eu am certitudinea ca viitorul va fi din ce in ce mai sumbru. Copii nu mai au copilarie, nu mai citesc, nu mai alearga, nu mai fac sport, nu mai are nimeni timp sa-i urmareasca si sa-i educe. Toata lumea este intr-o goana nebuna sa aiba mai mult, mai mare, mai frumos decat are vecinul, sa fie mai cool si sa "dea" mai bine.
Multi vad in munte, doar un cuvant, unde trebuie sa mergi pentru ca a fost si nu stiu cine si nu poti sa fi mai prejos. Nu pot sa inteleg, de ce nu pot unii sa dezlege muntele de gratare, bautura si manele. De ce mersul la munte este, obligatoriu, legat de chefuiala! Dar probabil ca, asa cum eu nu-i inteleg pe ei, nici ei nu ma inteleg pe mine.
Am stat odata, o zi intreaga, de dimineata pana seara, la lacul Capra. Si nu a fost singura data, este doar un exemplu. Am fost doar eu si sotia mea, ca de obicei. Am vorbit foarte putin, in cea mai mare parte, despre monumentul alpinistilor bucuresteni, decedati in avalansa. Este in stare de degradare si incercam sa gasim solutii pentru reabilitare. Ne-am propus noi ceva, dar trebuie sa intrebam, daca avem voie sa facem mici reparatii si nu prea stim pe cine. In rest, am privit muntii si am ascultat " linistea". Nu ne mai trebuia nimic. Aveam totul. Eram fericiti. Eram pe munte, eram in natura, ne contopisem cu ea, o simteam cu toata fiinta. Ce putin a fost necesar, pentru a crea o stare atat de puternica de implinire.
Odata le-am aratat unor prieteni, o filmare din timpul unei ture pe viscol, in Bucegi. Mergeam afundandu-ne pana la genunchi in zapada si aplecati contrar directiei vantului, caci altfel ne-ar fi trantit in zapada. Cagulele si hainele de pe noi erau acoperite de zapada inghetata. Nu se vedea la mai mult de 3 - 4 m in fata. Si sonorul, acel suierat al vantului ... daca inchizi ochii, poti jura ca este coloana sonora din "Touching the void". Nu le-a placut. Au zis ca suntem masochisti, ca suntem nebuni, ca suntem sinucigasi ...
Dar toate acestea, ascultatul "linistii", turele pe soare, ploaie, vant, furtuna, viscol, pataniile cu ursii sau lupul,numai gandul ca am trait asa ceva si mai ales, ca voi mai face asemenea ture, toate acestea imi dau o stare de fericire care nu poate fi egalata de nimic.
Cred ca, in primul rand, trebuie sa ai aceasta chemare catre natura, asa cum este ea, cu rele si bune. Trebuie sa simti ca arzi din dorinta de a fi pe munte, de a face parte din el, de a fi doar tu cu echipamentul tau si el. Fara toate acestea, este foarte greu sa devii montaniard. Dar trebuie incercat caci altfel exista o vorba : "sa-ti para rau pentru ceea ce n-ai facut, nu pentru ceea ce ai facut".
Tocmai de aceea, inca de anul trecut mi-am pus in gand, ca vara aceasta, sa fac 2 -3 ture de initiere cu nepoteii mei. Unul de 4 ani jumate, din partea sorei mele si celalalt de 3 ani jumate, din partea fratelui meu. Initial, aveam de gand sa mai astept vreo 3 - 4 ani, dar or sa mearga la scoala si nu stiu ce le rezerva "anturajul" Daca reusesc sa le insuflu aceasta dragoste pentru munte, de la aceasta varsta frageda si inainte de a fi sub influenta oricarui anturaj, cred ca nu va mai exista nimic care sa le schimbe acest sentiment. Va fi pentru toata viata.


Marți, 20 mai 2008 - 02:02

ana
ana

 
Odin, este de apreciat ceea ce vrei sa faci. Eu am reusit cu greu sa smulg promisiunea unui prieten de a ma ajuta sa invat abc_ul muntelui si acum astept cu nerabdare si emotie prima tura adevarata.


Marți, 20 mai 2008 - 01:23

oleg
oleg
Coarda
 
Bineintele Odin ca progresul se intampla fara sa ne intrebe daca vrem sau nu in ceea ce priveste si echipamentul de munte. Insa stiu ca unii dintre cei tineri de care vorbeai vor invata ceva asa cum am invatat si noi. Imi aduc aminte ca am facut creasta integrala a Fagarasului cand am terminat clasa a X-a (1972) cu un prieten care era student in anul I. Pai am facut creasta fara sa vad nimic, decat varful bocancului. Si ne mai si laudam la cabana cat de repede am facut traseul. In cinci zile am terminat toata creasta si in a sasea am ajuns la Plaiul Foii, peste Comisu. Pe la Rudarita ne-am adus aminte ca ne-am uitat buletinele la Urlea. Dupa o mica odihna la Plaiul Foii ne-am intors inapoi. Au trebuit sa treaca ceva timp, sa mai urc ceva munti sa-mi dau seama, in definitv de ce vreu sa urc pe munti si daca urc cum trebuie sa fac, cum terbuie sa-i respect legile nescrise, pentru ca si el la randul lui sa-mi dezvaluie minunatiile.
In ceea ce priveste educatia elevilor in spiritul muntelui, sigur ca unii vor sfarsi prin a iubi muntele, altii tot asa isi vor lasa deseurile de plastic cand vor iesii la un gratar la iarba verde, iar altii vor fi indiferenti. Chestie de tmperament, educatia de acasa, etc. Important este sa speram ca cei ce vor iubi natura, muntele vor fi in numar cat mai mare. Deocamdata este invers. Ieri am urcat cu sotia mea pe varful Batrana din Paltinis. Traseu de 2 1/2 -3ore (noi l-am facut in 4 ore cu pauza de masa) Mi-a placut curatenia traseului. Insa din Rasinari pana in Paltinis pe linga sosea multime de ,,iubitori de natura" la gratare, printre pungi de nailon, peturi si acorduri de manele , o mizerie de nedescris. De aceea vreu sa urc sus, cat mai sus. Acolo nu prea ajung ,,astia"


Marți, 20 mai 2008 - 00:06

odin
odin
Rucsac
 
Da oleg,ai dreptate.Si eu am inceput cu VM-uri.Dragostea asta nu se poate explica.Poate numai prin bunavointa aratata celui care isi ia rucsacul de fund si-l goleste de tot in coltul patului din refugiu.
Nimeni nu se naste invatat,dar cum se face ca unii sunt mai preocupati de echipament?N-au ei multi bani,dar isi incropesc niste parazapezi din fas,fie si din umbrela !Nu vreau sa te trimit la o critica a lui Kant,dar omul vede totul prin prisma perioadei in care traieste.Spune tu acu' ca vrei sa pleci in Himalaya cu VM-uri,cu hanorac din foaie de cort,in loc de rucsac ranita de care ziceai...sa vezi ce spune lumea.Degeaba spui de dragostea de munte.
In alta ordine de idei,ma intalnesc cu un grup de copii cam de 17 ani,pe un traseu cunoscut.Era cam ora 14 si nu facura decat un sfert.Intreb unde vor sa ajunga iar raspunsul ma pune pe ganduri.(lanterna nu,harta nu,adidasi si tot tacamul ca sa zic asa).Ii intreb la ce ora au plecat , ei nu stiu,ma intreaba de ce."Pai,ca sa va faceti un calcul sa stiti cat mai mergeti sa va puteti intoarce pe lumina".Atunci isi dau ei seama ca ar putea sa
faca noaptea in padure.
"Logistica" asta a unei ture nu au ei de unde sa o stie.O invata pe propria piele,si,e foarte posibil sa iasa rau iar muntele mai pierde din viitorii iubitori.
Problema nu e ca nu stiu,e vorba de atitudine - o minima informare. Ori pt asta nu-ti trebuie instruire.Cand pleci la peste nu te intrebi " ba,la rama sau cocolos de paine?!"E ceva natural,dupa parerea mea.
De unde sa stie ei diferenta intre termenii "plimbare/aventura/prostie"? Din punctul meu de vedere , prostia ne e rezervata noua,muntomanilor.Degeaba ne laudam ca stim cate ceva daca nu impartasim si altora.De multe ori refuzam intr-o tura usoara o "remorca" pt ca am devenit egoisti.De multe ori iubim muntele mai mult decat trebuie si mai ales il iubim pt noi,ii uitam pe aceia care vor si ei.Macar o data pe an sa ne facem timp 2 zile pt ei,noi ii refuzam sa nu ne incurce.
Cum sa invete ei ca o tura se calculeaza dupa niste principii cand el nu a mers niciodata obosit?El crede ca daca e odihnit,asa va fi si dupa ore de urcus.Pur si simplu nu isi da seama cum e pe creasta daca stie numai orasul.
Nu avem ce sa facem? Ba da. O iesire de 2 zile la o cabana cu trasee usoare.Sa vada si ei cum este.
Cel putin eu asa o sa fac.De ex,plec acum cu elevii la petrecerea de sfarsit de liceu.Nu am acceptat sa merg cu ei decat sub promisiunea ca din trei zile una va fi de munte si 2 de petrecere.Am spus munte,dar va fi o plimbarica pana unde vor putea merge ei,in functie de echipament(care o sa lipseasca).Daca sunt caposi,ma gandesc ca o sa-i bag pe un traseu sa vada si ei avantajul bocancului.Numai durerile din talpa o sa-i faca sa gandeasca,stiu eu ce zic...
Stiu ca poate ii supar pe unii colegi de pe site,dar...daca ar fi fost in locul meu pe Jepi cand am ajutat la gasirea si scoaterea din zapada a celor 2 copii prinsi de avalansa...nu ar mai vorbi la fel. Cine nu a vazut acei ochi plini de frica si lipsa de speranta..........de aceea vorbesc mult,nu vreau sa mai vad ochi din acestia.


Luni, 19 mai 2008 - 23:29

Afisari: 4,419


#37  Inapoi 1 2 Inainte

Adauga un mesaj in topic






Trebuie sa te autentifici pentru a putea adauga un mesaj

 


 
0,0692 secunde

GetaMap.org | Maps from all over the world | ro | fr | es | de | Calculator distante
ViewWeather.com - A new way to view the weather | nl.ViewWeather.com | sv.ViewWeather.com
Regulament carpati.org
© copyright (2004 - 2020) www.carpati.org