Skin Classic Skin White Skin Black & Whilte Skin Default Adauga la Favorite (In contul carpati.org)
Cautare:

Calendar

Martie 2024
LMMJVSD
123
45678910
11121314151617
18192021222324
25262728293031

Aprilie 2024
LMMJVSD
1234567
891011121314
15161718192021
22232425262728
2930

Online

Vremea
Varful Baiul Mare
Muntii Baiului
#32  Inapoi 1 2 Inainte

Trebuie sa te autentifici pentru a putea adauga un topic

  Forum Cabane / Refugii Restrictii de cazare (32)
 
midan
midan
Rucsac
 
Problema cabanelor vine din educația clienților.

Ar trebui la baza fiecărui traseu să se facă o triere, trece mai departe cine cunoaște principiile formulate de Trenker:
https://floareadecolt.com/articole/luis-trenker-etica-turismului-montan

Da, e utopic.


Sâmbătă, 4 februarie 2023 - 20:41

baumwolle
baumwolle
(admin)

 
Statul ar putea pune mai mult accent pe turismul montan activ nemotorizat ca formă viabilă de turism. Asta înseamnă oricine de la educație pentru munte și natură în școli și până la o legislație specială pentru cabanele de munte, care au rol de adăpost, nu de 'utilități de alimentație publică'.

Mie Negoiu, Ciucaș sau Dochia sunt exemple de cabane renovate bine, jos pălăria din punctul ăsta de vedere. E ridicol să pretinzi cazare de 30 de lei și bere de 5, însă nu este deloc ridicol să pretinzi curățenie, o masă decentă, căldură și o noapte odihnitoare. E clar că, din punctul de vedere al comunității, este precum spui: nu știm ce vrem exact de la o cabană.


Sâmbătă, 4 februarie 2023 - 18:11

ruxandrav
ruxandrav
Caraba
 
Care ar fi modificarile legislative importante de care vorbesti, totusi? Recunosc ca nu-s prea in tema cu subiectul.

Cu cabanele cred ca nici nu stim foarte bine ce vrem. Cand e jeg, e jeg, cand nu mai e jeg, de ce-s preturi de hotel de 4 stele. Prea e discoteca, dar ducem dorul "atmosferei de cabana" - aceeasi discoteca, dar fara boxe, pana la urma. Cand nu exista cabana, zona e prea greu accesibila, dar cand exista, prea devine bulevard. Si complexa rau treaba cu asocierea pentru niste iubitori de munte care nici intre ei nu se prea suporta unii pe altii, adesea.

Is curioasa, pentru voi, cum ar arata o cabana "de viitor". Alde Dochia, Negoiu, renovate si scumpite, par s-o duca bine, dar tocmai pe astea le vad descrise ca "asta nu mai e cabana".


Sâmbătă, 4 februarie 2023 - 18:04

baumwolle
baumwolle
(admin)

 
Problema cabanelor din Carpații românești este una pe cât de complexă, pe atât de delicată, căci atinge câteva puncte sensibile în mentalitatea comunității actuale a pasionaților de activități montane.

Pentru a putea înțelege mai bine situația actuală, cred că este necesar să facem o incursiune în trecut. Primele cabane în adevăratul sens al cuvântului din Carpații românești au apărut odată cu primele cluburi montane, până atunci folosindu-se ca adăpost stânele, schiturile sau pichetele de grăniceri. Prima cabană a fost pe Măgura Cisnădioarei, inaugurată de SKV în 1881. Prima cabană din Bucegi a fost în Valea Mălăiești, construită și inaugurată de aceeași SKV în 1882. În următorii ani, SKV construiește tot mai multe cabane, precum Negoiu, Bâlea, Sâmbăta, Urlea, Bârcaciu, Prejba, Șurianu ș.a. Și clubul maghiar transilvănean, EKE, construiește cabane, un exemplu notabil fiind Răchițele, inaugurată în 1899 în Vlădeasa.

Anuarul SKV din 1894 preciza următoarele: „Vânzarea de alimente la cabane a fost primită cu bucurie de toți turiștii, constatându-se că este inutil să se mai construiască cabane fără paznic, deoarece nu-și îndeplinesc scopul și sunt distruse.”

Preluând modelul ardelean - el însuși introdus pe filieră austro-germană, deci inspirat din statele alpine - cluburile montane din regatul României construiesc cabanele pe care, în mare, le cunoaștem și astăzi: Omu, Peștera, Babele, Caraiman, Diham, Pietrele, Baleia, Suru, Dochia ș.a.

Dizolvarea asociațiilor de drept privat odată cu instaurarea regimului comunist trece toate aceste cabane în proprietatea și administrarea statului. Totodată, odată cu începerea organizării de excursii muncitorești în munți, cabanele se transformă, treptat, din loc de popas în destinație. Cu alte cuvinte, în loc ca o cabană să reprezinte un punct de plecare pentru un traseu aflat dincolo de altitudinea sa, ea devine o destinație în sine. Putem face un simplu exercițiu de imaginație pentru a înțelege ce făceau la o cabană turiștii ajunși acolo într-o astfel de excursie...

Acest tip de turism montan de masă a dăinuit pe întreaga perioadă comunistă, fiind organizat prin BTT, care forma și ghizi de drumeție (singurii ghizi 'de munte' din perioadă). Deși regimul și rânduirea oficială s-au prăbușit, mentalitatea imprimată în cei 50 de ani a dăinuit și, prin urmare, și astăzi avem grupuri de zeci de persoane care merg la cabană doar pentru a ajunge acolo, cu scopul de a mânca, bea și petrece exact cum ar fi făcut-o într-un restaurant de oraș.

După '90, unii cabanieri (administratori de cabane) din perioada comunistă au devenit, într-o formă sau alta, proprietari sau concesionari, acesta fiind un caz, să spunem, fericit. Multe dintre ele au ajuns pe mâna oportuniștilor tranziției și doar trei au revenit vechilor proprietari: Căminul Alpin (CAR), Postăvaru (SKV) și Piatra Mare (EKE).

De-abia acum cred că putem vorbi despre situația cabanelor din România și problemele cu care ne confruntăm. Din punctul meu de vedere, avem de-a face cu următoarea situație:

1. Infrastructură insuficientă.

După 1950, când a fost inaugurată ultima cabană într-un loc nou (Podragu), nu s-a dezvoltat nicio zonă. S-au extins cabane vechi sau au fost reconstruite, însă nu a fost făcut nimic pentru a dezvolta turismul în zone noi. Astăzi suntem martori unui flux mare de turiști, care formează efectiv cozi la cabane și rezervări cu multe săptămâni în avans, însă inițiativele de construire a unor cabane noi sau măcar de a le prelua pe cele vechi aflate în degradare (!!) sunt aproape inexistente. Se fac campanii importante de PR și fundraising pentru construcția de refugii în zone unde ar fi fost necesare o cabană (Scara, Călțun sunt doar două exemple), însă amintiți-vă de ce au realizat înaintașii legat de adăposturile nepăzite încă din 1884!

În vestul Europei, drumeția din cabană în cabană, fie în circuit, fie în traversare, este o activitate turistică populară nu doar pentru localnici, ci si pentru străini. În câte locuri din România putem face drumeții din cabană în cabană, legând un traseu frumos?

2. Administrare inadecvată

Privind spre țările cu tradiție în turismul montan, observăm că cele mai multe cabane sunt administrate de cluburi, fiind într-o deplină simbioză cu activitatea acestora. Veniturile generate de cabană fac parte din veniturile clubului, iar veniturile clubului subvenționează cabana. Astfel, cabana își îndeplinește rolul de adăpost fără a fi necesară realizarea profitului.

Aceeași rânduire a fost și la noi până în 1948, când cabanele au fost preluate de stat, care, înțelegând totuși nevoia de adăpost, le-a păstrat în funcțiune pe aproape toate, pe întreg parcursul anului. După privatizare, multe dintre ele fie s-au închis (nefiind profitabile), fie s-au reorientat spre o altă clientelă (în goana după profit). Această 'altă clientelă' variază de la turistul de prânz, care mănâncă doar o ciorbă și nu are nevoie de o cameră încălzită, și până la iubitorul de discotecă în vârf de munte.

În continuare, mulți dintre noii proprietari au ales, atunci când au fost confruntați cu nevoia de a investi, calea câșțigului rapid și facil. Pentru că "merge și așa". Astfel, avem parte de cabane unde ne este efectiv scârbă să mergem la toaletă pentru că "nu avem apă", deși în vestul Europei (și nu numai) avem nenumărate exemple în care s-a putut trece peste acest inconvenient, la altitudini chiar mai mari și în relief mai accidentat.

3. Lipsa interesului pentru turismul montan activ la nivel instituțional

Este adevărat că, în rânduirea actuală, unii proprietari de cabane reușesc cu greu să le mențină pe linia de plutire. Așa cum am explicat anterior, nu ar fi trebuit niciodată să se ajungă la această situație, dar s-a ajuns și trebuie să ne descurcăm. Pentru statul român, turismul montan activ (drumeția, alpinismul, schiul de tură) aproape lipsește cu desăvârșire. Nimeni nu știe exact câți oameni merg PE munte, facturile nu oferă date despre numărul de vizitatori (despre fiscalizare nici nu mai vorbesc). Deși România se promovează turistic prin simbolul unei frunze, turismul montan se rezumă, oficial, la pensiunile din vale, ignorând complet potențialul imens de drumeție pe care îl au munți precum Carpații.

Ce soluții avem?

Ei bine, aici e o bubă. Primul pas este să înțelegem conștient aceste probleme. Al doilea pas este, în funcție de posibilitățile fiecăruia, orice de la a fi un exemplu pozitiv și până la a impinge modificări legislative relevante. Până acolo este, însă, un drum lung. Important este să înțelegem ambele tabere prezente, respectiv nevoile turistului de weekend și nevoile proprietarului care dorește un profit. E important să susținem dezvoltarea rețelei de cabane și nu construirea de refugii noi în potecile turistice, acestea fiind adăposturi destinate, prin excelență, zonelor greu accesibile. E important să ne asociem în cluburi de profil, care la rândul lor să se asocieze în federații.

Am scris... mult. Ca să răspund la întrebarea lui @florin.ciobanu, restricții legale nu sunt. Restricțiile suntem noi și "ei", deopotrivă.


Sâmbătă, 4 februarie 2023 - 13:19

florin.ciobanu
florin.cioba..

 
Intrebarea era daca cabanele au restrictii de cazare. Din pacate p-aici pe carpati.org imbatraniram rau de tot. Am frunzarit ultimile 100 de ture si doar intr-una vazui ca s-a inoptat la cabane. Tura de o zi, tura de o zi, cort, refugii... s-a nu ne miram cand cele mai ''tari'' cabane: Malaiesti, Curmatura, Podragu vor pune lacatul pe usa. E clar: ori la bal ori la spital, exemplul elocvent fiind Cabana Negoiu.


Sâmbătă, 4 februarie 2023 - 12:05

zentai
zentai
Coarda
 
@-Florin- sunt uimit de ce zici. Acum 2 săptămâni am urcat pe Postăvaru (traseu turistic - prin Poiana Brașov, cruce albastră). Mi s-a părut că a fost un concurs de cine aruncă gunoaie mai abitir. Mai sus nu se mai vedeau, că le acoperise ninsoarea. Carpati.org


Joi, 2 februarie 2023 - 15:45

florin.ciobanu
florin.cioba..

 
Apropo de gunoaie, Zentai. In august in plin sezon, poteca de la Fântâna lui Botorog spre Curmătura era atât de umblată că renunțasem sa mai salut lumea. Sute de turiști am întâlnit și nici un gunoi. Pe cuvânt de montaniard!


Joi, 2 februarie 2023 - 15:39

zentai
zentai
Coarda
 
Din momentul în care s-a publicat în M.O. OG-ul pentru încetarea stării de alertă și s-a prevăzut un termen (parcă), orice restricție legată de Covid 19 este ilegală.

Chiar dacă cabana este una privată sub diferite forme (locație/cumpărare/închiriere etc) dar și-a păstrat obiectul juridic (mă refer la SRL-ul care a cumpărat-o), se raportrează la prevederile legale în vigoare privind unitățile de cazare și de alimentație publică.
Orice îngrădire a dreptului tău de cazare sau alimentație este contravenție sau infracțiune, după caz sau motiv. Recomand apelarea numărului de urgență 112 pentru că se înregistrează ca eveniment și cererea trebuie soluționată, conform legi, indiferent de cine e "jupânul" cabanei.

Altceva nu mai știu ce să zic...
Mesaj modificat de autor!

Joi, 2 februarie 2023 - 15:17

florin.ciobanu
florin.cioba..

 
Eu intreb daca exista restrictii legale din cauza covidului sau habar n-am ce.


Joi, 2 februarie 2023 - 15:08

zentai
zentai
Coarda
 
@-cOnstantinne - cred că este un comentariu foarte echilibrat. Probabil te-ai abținut foarte tare de a spune mai răspicat niște lucruri. Probabil, așa o să fac și eu, ca să nu deranjăm freza la "intelectuali"!
O singură idee las și io, aceea cum că statutul cabanelor de munte este clar definit, ca scopuri și utilități, într-un oareșcare OUG care nu a fost nici abrogat dar care este strașnic încălcat. Și față de care, oricine poate sesiza autorități ale statului, întrucât nu mi se pare nici măcar decent, să fii rupt din vreo tură și la cabană să găsești ditamai "nunta".

Între timp, de-a lungul anilor, mi-am mai schimbat opinia și cred că nu sunt de acord cu teza universului antropic. Carpati.org De aceea, din partea mea, cu tot regretul o spun, toate cabanele de la 1500 m în sus, ar trebui închise (definitiv) sau distruse. Nu fac decât să aducă în munte tot felul de sinștri a căror urme le vedem la tot pasul (PET-uri, mucuri de țigări, șervețele, pungi de plastic cu resturi de mâncare, cutii de bere...etc). Nu ar mai urca pe munte decât cei încrezători și care iubesc muntele. Ceilalți ar rămâne la Poiana Brașov. Și-acolo "ie veață"! Poate că unii ar scăpa mai sus, cu ajutorul telecabinelor. Dar nu toți și nu peste tot!
Ar fi un început! Părerea mea!
Mesaj modificat de autor!

Joi, 2 februarie 2023 - 10:00

c0nstantinne
c0nstantinne..

 
Nu sunt în măsură să dau un verdict general pe situația cabanelor nici pe departe dar, forum fiind și subiectul foarte apropiat tuturor celor care formează (să zicem!) comunitatea alpină de la noi (sau măcar de pe acest site), aș veni cu o părere: restricții legale, generale, altele decât cele ale bunului simț turistic sau cele care țin de situația internă din fiecare cabană, nu mai sunt, nu cum erau în pandemie, adică. Dar situația cabanelor o văd ca fiind un pic mai delicată decât pare și aș privi-o dintr-o perspectivă istorică sau, pentru că sună prea pretențios, din perspectiva.. devenirii (n-aș zice direct progres..) firești a societății și, de aici, a felului în care se merge pe munte.
Astfel, dacă ne gândim la momentul când au fost clădite cele mai multe cabane, cele mai importante, "coloana vertebrală" a cabanelor din munții noștri, vom vedea că mai toate își regăsesc începuturile în interbelic, poate un pic înainte (unele) și un pic după (altele), oricum într-o perioadă în care, având în vedere situația existentă, ele erau dispuse la capătul unei etape serioase de mers, își atingeau pe deplin rostul, serveau minunat scopurilor celor mai diverse ale preocupărilor turistice ale epocii respective.
Exemplele din Bucegi le știm cu toții..: îți dădea mâna ție, ca turist al anilor 40, 50, 60 (sau chiar și mai încoace!), venit cu chiu cu vai cu trenul, ajuns la cine știe ce oră în gară, umblat pe drumuri și poteci desfundate, să stai un picuț la un selfie în față la Poiana Izvoarelor, apoi să te întorci repejor la capitală? Evident că nu, aveai totul la tine sau, dacă nu, te bazai întrutotul pe cabană. Cabana era a muntelui, prin ea puteai să intri în împărăția lui, tot pe ea te bizuiai să poți ieși cu bine. O dezvoltare a acestei evidențe nu cred că își are rostul.
Acum? Totul fiind asfaltat, motorizat, suprainformat și mega-echipat, cabana e abordată cumva altfel: nu este, nu mai poate fi, un loc de popas de o noapte sau mai multe, cele mai multe cabane sunt chemate să răspundă unor cerințe pentru care nu sunt nici așezate unde trebuie nici dotate corespunzător, în din ce în ce mai multe cazuri.
Ori, e firesc, de aici vor apărea întotdeauna restricții. Nu mai ai personal care să facă față unui flux mare de turiști (unii cât se poate de pretențioși), practic, pentru bunul mers al cabanei, ai de luptat cu aceleași intemperii și uneori chiar cu aceleași mijloace ca în interbelic (vezi măgărușii de la Podragu) dar cererea e din altă.. zonă. Oamenii sunt ..altfel, nu vin să stea, fac o pauză doar, vor să cumpere ceva, un suc, o cafea, vor o toaletă. Vor să fie și curată. Toate lucrurile acestea sunt firești, totuși, pe undeva, cabanierii nu pot face față fără a impune restricții, fiecare după cum se pricepe. Nu știe nimeni lupta misteriosului și mult blamatului cabanier de la Omu pentru a ține cabana funcțională, însă lacătul de la toaletă a intrigat mase de montaniarzi, sosiți via telecabina, să bea un suc sau o bere "la Omu"..
Suntem, evident, la un hotar al vremurilor ..turistice iar soarta și rostul cabanelor mie mi se par a fi acolo unde de multe ori am văzut și cabanele înseși: în ceață 🙂


Miercuri, 1 februarie 2023 - 21:38

florin.ciobanu
florin.cioba..

 
Anul trecut, prin iarna, la Cabana Malaiesti fu cat pe ce sa nu fiu cazat pentru ca ''nu faceau cald'' in camere. Eu aveam sac de dormit si dupa un schimb de priviri cu propietarul, domnisoara de la bar/receptie m-a cazat. In vara, la Curmatura luai doar o bere, mancare si cazare nu ofereau pentru ca ''cineva, acolo sus ii iubeste''. Am inteles ce trebuia sa inteleg si n-am mai intrebat. Au fost restrictii la cabane? Mai sunt?


Miercuri, 1 februarie 2023 - 18:29

Afisari: 985


#32  Inapoi 1 2 Inainte

Adauga un mesaj in topic






Trebuie sa te autentifici pentru a putea adauga un mesaj

 


 
0,0544 secunde

Deblocari usi Bucuresti | GetaMap.org | Maps from all over the world | ro | fr | es | de | Calculator distante
ViewWeather.com - A new way to view the weather | nl.ViewWeather.com | sv.ViewWeather.com
Regulament carpati.org
© copyright (2004 - 2024) www.carpati.org