Mihail, iti inteleg punctul de vedere, si este destul de apropiat de realitate. Cu toti vrem sa punctam si faptul ca marlania este fara limita.
Insa trebuie sa privim situatia fara prea mari inflacarari, obiectiv:

-Ideea de salubritate apare in comunitatile urbane, datorita aglomerarii crescute, in dorinta de a crea un mediu igienico-sanitar adecvat vietii. Nu din motive estetice. Primele gropi de gunoi organizate apar in orasele suprapopulate din epoca industriala. Pana atunci si la Popreaca si la Paris gunoiul era aruncat aiurea prin afara localitatii, in locuri mai mult sau mai putin amenajate. Cum localitatile apar pe cursul apelor era normal ca si gunoaiele sa fie aruncate tot acolo, nu urcate pe dealurile din jur sau duse pe campurile agricole. Cum gunoiul menajer era rapid biodegradabil, nu se ridica cine stie ce problema de poluare. Repet, asta se intampla in special la orase. In unele localitati rurale gunoiul degradabil (coji de legume, resturi alimentare) care nu este folosit in hrana animalelor se transforma in compost, bun ingrasamant. Celelalte resturi ori se recuperau (metale, carpe), ori in final dispareau.
- Faptul ca s-au descoperit resturi ceramice si de obiecte metalice in localitati nu inseamna ca acea civilizatie avea si un sistem organizat si ecologic de colectare si depozitare a reziduurilor.

- Nu gasesti gunoaie antice prin munti si paduri din mai multe motive: populatia era mult mai mica, nu exista turism, nu existau ambalaje biodegradabile, oamenii nu aruncau aiurea haine, piese de echipament, vase, etc, nu pentru ca erau ecologi ci pentru ca nu-si permiteau. Si nu in ultimul rand pentru ca excavatiile arheologice sunt eficiente in zonele in care a fost o aglomerare de oameni, nu se sapa aiurea la intamplare prin padure.

Din pacate, motivul pentru care apar periodic discutii de genul acesta nu este unul simplu, cum ar fi marlania populatiei, ci e mult mai complex, avand origini chiar si in istoria apropiata, cand investitiile in infrastructura rurale au disparut, caci se construia socialismul la orase.

A, si apropo de sintagma "romanu-i frate cu codru". Romanul e si mioritic, si-si omoara fratele, caci altfel nu se explica de ce Romania nu mai are 80% din suprafata paduri...

Parerea ta,eu cred ca romanii chiar au fost frati cu codrul.

Din pacate si in Serbia am vazut la fel de multa mizerie ca la noi in zonele rurale sau cele care nu sunt parcuri nationale, Bulgaria e drept e mai curata (cel putin pe unde am fost eu). Cehia curata, dar Slovacia bate mult spre Ferentari (chiar in centrul Bratislavei se arncau gunoiae menajere de la balcoanele blocurilor direct in strada sau pe spatiile verzi). Pe Dunare in Bratislava pluteau sute de PET-uri, care nu veneau sigur din Germania si care printr-un "miracol" nu ajung nici la Budapesta.

In rest Florin are dreptate cu masina de gunoi care ar trebui sa mai vina si pe la sate, in unele sate din Ardeal chiar am vazut acest lucru (pubele aliniate la marginea drumului care probabil ca erau colectate de catre vreo societate de salubrizare).

off-topic: si in Bucuresti am vazut cea mai mare absurditate: chiar daca au pus pubele separate pentru a colecta gunoiul selectiv, societatea de salubrizare le colecteaza la gramada, chiar daca omul s-a mai civilizat un pic si le pune fiecare la locul lui.

Mihai, am săpat de foarte multe ori în păduri. Poți fi sigur că doar o parte din descoperiri sunt asociate cu așezări. Iarăși numărul relativ mic de resturi descoperite se datorează faptului că vorbim, la acea vreme de o densitate mică de populație și de puține tipuri de materiale care nu sunt biodegradabile. În plus e normal să ne concentrăm cu săpăturile pe zonele unde sunt așezări pentru a avea cât mai multe descoperiri, deci resturile neasociate unor așezări sunt de mic interes de aceea sunt mai slab documentate. Totodată în timp solul purtat de vânt acoperă aceste resturi, tocmai de aici și nevoia noastră ca arheologi de a săpa, ele fiind sub pământ nu mai sunt în vremurile noastre vizibile. Deci nu prea am fost nicicând frați cu codrulsau cu râurile, oricât de mult mi-ar plăcea și mie să cred asta.

@Andrei: pai cum se face ca nu s-au gasit vreodata in padure resturi de ceramica,ci numai unde fusesera asezari omenesti,adica orasele sau sate?
Poate era ramase altfel acolo nu cum zici tu.
Cum ajunsesera acolo: din alte diverse situatii.
Zicerea "codrul frate cu romanul" era foarte reala pentru poporul roman.
Pe urma nu stiu daca stii ca sunt multe poteci pastorale in Carpati vechi de mii de ani,ca dacii cresteau oi in Carpati.
Vezi cum sunt ramasi de curati Carpati si natura de nedistrusa unde s-au crescut atatea mii de ani oi?

Observația lui Florin este cât se poate de bună. Ceea ce găsim noi ca arheologi nu reprezintă, cu unele excepții, decât gunoaiele înaintașilor. Gunoiul s-a aruncat mereu în apă, pădure, oriunde în natură în general, fără vreo grijă aparte pentru protecția sa, însă evoluția tehnologică a mărit numărul de materiale care nu sunt biodegradabile și astfel acum nu mai avem doar ceramică și unelte de piatră sau os; avem din nefericire mase plastice, metale la prețuri accesibile etc. Problema nu este deci să înlăturăm un obicei apărut recent ci să înlăturăm o mentalitate existentă de milenii, pe fondul înmulțirii fără precedent a materialelor care nu sunt biodegradabile.

Imi pare rau de exprimarea mai precara din mesajul anterior,da cred ca se intelege la ce m-am referit si ce am intrebat.

Daca te duci cu trenul de la Ploiesti spre Brasov nu poti sa nu remarci pe langa linia de tren ce multe gunoaie sunt.
Mai sunt si pe malul Prahovei in multe locuri.
Asta cu romanul frate cu codru era cu cine stie cate sute de ani inainte era.
Sunt si eu curios : cei care au mers prin Bulgaria ,Serbia,Muntenegru ,Croatia,Cehia sau prin ce tari de aci apropiate de Romania au mers la munte tot asa si acolo era lipsa de respect fata de natura si asa multe gunoaie aruncate pe malul apelor?


Eu ma cam indoiesc ca era obiceiul sa se arunce gunoaiele in apa de "mii de ani" in Romania.

Obiceiul de a arunca gunoaiele la rau, la varsatoare are mii de ani si nu prea are legatura cu lucrarile de consolidare a terenului.
Apa din rauri are proprietatea de a se curata singura de aceste gunoaie, prin decantare, oxigenare, expunere la lumina soarelui (UV) si prin actiunea micro si macro organismelor.
In plus, apa care trece prin cativa metri de pamant se filtreaza in mare masura, gradul de purificare depinzand de continutul apei si de straturile prin care trece aceasta. (Apele freatice, deci apa de fantana, izvor)
La sate (cel putin in satul bunicilor) era obiceiul ca animalele moarte, chiar daca erau pui de matsa inecati la rau, sa fie ingropate nu aruncate, existand deci o vaga constienta a pericolului potential.
Daca pe vremuri toate gunoaiele menajere erau biodegradabile, acum au devenit in principal ambalaje.
Populatia a crescut foarte mult deci si cantitatea de gunoaie aruncata la rau a crescut proportional.

Cand vom vedea masini de gunoi circuland pe drumuri asfaltate si colectand deseurile din pubele frumos aliniate in fata caselor satenilor, problema asta va fi serios ameliorata. Dar pana atunci...

Am vazut ca multi sateni (la bunicamea in sat de exemplu) obisnuiesc sa "intareasca" malurile paraului cu gunoaiele din gospodarie. Ca sa nu se erodeze malul si sa nu aiba peste 10 ani cu 2 mp mai putin teren. Si fiindca scapa usor de gunoaie: la o ploaie zdravana sunt duse pe parau in jos (si nu conteaza inca un pic de gunoi, caci paraul oricum e murdar de la pamantul adus de pe camp).

Sa zicem face asta un satean pe un parau care se varsa in Tarnava Mare in amonte de Sighisoara. Copilul aceluiasi satean poate sta in Sighisoara, si (chiar daca bea apa plata din magazin, sau apa de la izvor), face supa din apa "improspatata" de gunaoiele parintilor.

Cand vedem ca porcul se culca in cacatul lui, sau se caca in troaca, ne minunam. Insa cand noi ne bem propriul gunoi, ni se pare ceva normal. Nu inteleg de ce.

Las acum deoparte faptul ca Sighisorenii beau cacatul celor din Odorhei si Cristur (adica apa din veceul astora se varsa in Tarnava, si Sighisoara primeste apa de la vreo 10 km aval de Cristur).

@offtopic la propriul topic:
http://www.directiaapelormures.ro/sga_mures.html mi-a reamintit de lucrul asta