Revenind la tisa, fructul este foarte gustos, numai sa scuipi semintele. Toxicitatea tisei (in special a frunzelor moi, spre deosebire de alte rasinoase), o face sa fie urata (implicit casapita) de catre crescatorii de ierbivore, care nu prea sunt impresionati de ideile noastre despre ecologie. Foamea nu tine de foame.

Eu ti-am prezentat specia din pct de vedere stiintific. Pe net este multa poezie, insa daca te satisface mai mult netul, citeste de acolo. Fiecare este livber sa aleaga informatia pe care o doreste.

@Forestlander:
sunt destule poze pe inet cu abies nordmanniana.
Cateva exemple gasite la repezeala:
http://www.duchyofcornwallnursery.co.uk/plants-and-flowers/conifers/abies-nordmannian
a-golden-spreader/c-pco-abinogs--h03/
http://www.flickr.com/photos/ystenes/2827897022/

Nu am zis ca e denumire oficiala ce folosea acel om de la munte el zicea asa la respectivul brad.

Din punct de vedere silvicultural, se numesc arbori (stejar, brad, molid, etc). Din punct de vedere agricol, se numesc pomi (mar, par, cais, etc).
Iar poetic la toti le zicem copaci.

Am vrut sa clarific putin acest aspect.

Este o scoala in Oradea in curtea careia cresc sequoia.
Ca sa produca seminte viabile, un pom trebuie sa aiba peste 20 de ani. Numai in prima iarna trebuie protejati.
Am si eu 6 seminte de sequoia giganteum trimise de cineva. E uimitor cum dintr-o samanta atat de mica ajunge sa creasca pomul la 135 m inaltime si diametrul trunchiului de 16 m. In curand si Bucurestiul se va lauda cu acesti pomi...

Sincer nu stiu unde zice si nici nu ma intereseaza. El are o singura denumire stiintifica si doar una populara acceptata si cunoscuta. Conteaza sursa de unde extragi tu informatiile, iar netul este limitat de multe ori, mai ales cand doresti informatii stiintifice.

Cred ca bradul auriu era de fapt Abies nordmanniana.
Zice ca toamna acele capata o tenta galbuie si primavara dupa iarna acele sunt chiar galbui la culoare.

Nu ma credeai de ai cautat?? La noi sunt numai arbori izolati, care au marimi reduse.

O specie interesanta pe langa care multi dintre noi trecem zilnic este Ginkgo biloba - una din cele mai vechi specii care a supravietuit.
Sa cauti poze cu acesta specie, o sa-ti placa.

Da mai Mihai uite ca exista Sequoia si in Romania!
http://www.sequoia.ro/
O poza cu sequoia de la Baile Herculane:
http://www.sequoia.ro/popup_img.html?/images_sequoia/Sequoia_Herculane_normal.jpg
(arbore de 30m inaltime).

Sequoia gigantea ar putea creste si la noi, insa nu va atinge niciodata cresterile din America. In general, speciile exotice din America nu cresc la fel de bine si in Europa.

Brad auriu -eu nu am auzit nicaieride asa ceva. Cel mai frumos brad ca pom de Craciun este Abies nordmanniana.

Specii indigene (asa se numesc) pentru padurile din Romania sunt doar:
Abies alba
Picea abies
Larix decidua
Pinus sylvestris
Pinus nigra var banatica
Pinus mugo
Pinus cembra
Juniperus comunis
Juniperus sabina

Restul speciilor sunt exotice, insa se pot intalni frecvent in padurile din Romania - ex Pinus nigra (pinul negru a fost adus din Austria si se intalneste aproape in toate parcurile si in padurile din apropierea oraselor)

Imi este greu sa raspund in privinta "crengilor" descrise de tine, insa un lucru este sigur - lujerii la brad, mai ales cei din zona superioara, adica spre varful bradului, tind la maturitate sa depaseasca varful - se numeste cuib de barza. La molid lujerii stau in jos.

Te inscrii odata intr-o tura de a mea si iti arat in padure cum sta treaba si care sunt diferentele.

@Mihai(forestlander):
Multumesc mult de informatii.

Eu ziceam de coniferele care se intalnesc in mod natural in Carpatii din Romania nu si de cele care sunt plantate de om.
Poti sa pui te rog o alta lista cu cele care cresc in mod natural adica fara sa fie plantate de om?

Ca intrebare:
Sunt curios ca am vazut in padurile din Romania niste brazi cu crengile lungi si arcuite inspre sus si alti brazi cu crengile care cresc mai perpendicular,adica mai drept.Cei cu crengile lungi si arcuite au o forma de con asemanatoare molidului dar nu au crengutele sa atarne in jos.Ceilalti cu crengile mai drept au alta forma,de con dar cu unghiul de la varfului conului mult mai mare.

Sunt aceasi brazi (abies alba) cei cu crengile mai lungi si mai arcuite fiind crescuti in alte conditii adica singuri sau mai tineri iar cei cu crengile mai drepte fiind crescuti in padure intre alti copaci sau sunt mai batrani?
Ca nu am stat sa compar.
Sau cei cu crengile mai lungi si mai arcuite sunt abies concolor (brad alb american) care au fost plantati in Romania?
http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/b/bb/White_fir_MN_2007.JPG

Alta intrebare:Chiar cultivat in Romania poate sa creasca Sequoia gigantea?

Alta intrebare:
Cand m-am dus demult (acum multi ani,eram mic) cu tata in piata sa imi iau brad de Craciun aceia vindeau pe langa molid (cel mai ieftin) brad alb (abies alba) (al doilea ca pret) brad arginitiu (banuiesc ca e abies concolor - era al treilea ca pret) si un brad caruia ii ziceau "brad auriu".
(era cel mai scump).
Ai auzit cumva de "brad auriu"?
Nu stiu din ce zona muntoasa a Romaniei erau respectivi ca sunt multi ani de atunci dar erau din Romania si brazii erau luati de acolo.
Cum am vazut si eu respectivul brad avea acele colorate diferit de bradul normal si bradul argintiu (brad alb american).
(m-a impresionat ca era foarte frumos).

mihai.telemark: Te rog nu-mi mai scrie pe privat, mai că ţie nu-ţi place să ţie se scrie acolo. Orice ai de zis despre conifere, zi aici. Mersi, numai bine.

mihai.telemark, boghi13: Ca de obicei, orice discuţie pe forumul carpati.org, degenerează. Există aşa numiţii "wikipediari", adică cei care cred că Wikipedia reprezintă un reper în procurarea informaţiilor. Nu e deloc aşa. Materialele de pe Wikipedia sunt concepute/realizate tot de oameni, şi încă feluriţi. Şi ştiţi că România e plină de oameni deştepţi (poeţi, microbişti etc.).
Uite un exemplu. Să zicem că mâine postez un material despre Munţii Aninei. Peste ceva vreme, se va găsi unul care va considera că am scris puţin la partea de carst (cu tot ce implică ea) şi va băga 10 fraze cu 30 de peşteri. Apoi se va trezi altul care va considera că nu am vb. mai pe larg despre calcarele de Plopa şi va baga şi el 20 de rânduri etc. Cum va putea administratorul Wikipediei (probabil un intelectual, dar nespecialist) să aprecieze că e bine sau nu ceea ce s-a adăugat, că e necesar sau nu? Va vedea că nu e scris în bătaie de joc etc. Va aproba. Şi uite aşa se modifică textul şi se pierde din caracterul ştiinţific şi enciclopedic al materialului. şi atunci, pentru ce să te chinui pentru Wikipedia? Wikipedia e o nebuloasă... şi atât. Trebuie multă grijă la ceea ce se preia de pe Wikipedia. Ceea ce e mai grav, e că vezi în cărţile profesorilor universitari preluări de pe Wikipedia...
Numai bine.

Normal.
Unele au migrat de-a lungul timpului, altele au fost introduse. Salcamul este o specie care creste aproape peste tot in Romania, insa este tot o specie introdusa.

Banuiesc ca si el si multe alte specii de care ai scris nu cresc spontan ci au fost introduse in plantatii?

Larix leptolepis se comporta chair foarte bine la noi, mai ales in plantatia de la Valea Popii (Ocolul Silvic Rasnov).

Larix leptolepis chiar creste la noi?

Doresc sa lamuresc eu lucrurile, pentru ca e domeniul meu de lucru.
In primul rand, stiinta care se ocupa cu studierea arborilor se numeste dendrologie.

Exista 2 mari subincrengaturi - gymnospermae (rasinoase, cu o singura exceptie tisa, care nu prezinta rasina) si angiosperme (foioase).
In cadrul gymnospermelor, cele mai importante ordin sunt: Cycadales, Ginkgoales, Coniferales, Taxales si Gnetales.
Am vazut ca va interesa Ordinul Coniferales.
Cuprinde 6 mari familii:
-Pinacee
-Taxodiacee
-Cupressaceae
-Araucariaceae
-Podocarpaceae
-Cephalotaxaceae

Fam Pinaceae cuprinde genurile
-Abies (specii: Abies alba-brad, Abies nordmanniana - brad de Caucaz, Abies concolor - brad argintiu, Abies grandis - brad de Vancouver, Abies cephalonica - brad de Grecia, Abies pinsapo - brad de Spania, etc)
-Tsuga (Tsuga canadensis - Tuga, etc)
-Pseudotsuga (Pseudotsuga menziessii - duglas verde, Pseudotsuga glauca- duglas albastru)
-Picea (Picea abies - molid, Picea pungens - molid argintiu, Picea engelmanni - molid de Arizona, Picea orientalis - molid de Caucaz, Picea omorica - molid sarbesc, Picea sitchensis -molid de Sitka)
-Larix(Larix decidua - laricele, larix sibirica - larice siberian, Larix leptolepis -larice japonez, Larix eurolepis - hibrid intre decidua si leptolepis)
-Cedrus(Cedrus atlantica - cedru)
-Pinus. La pini e putin mai complicat, sunt 2 subgenuri - Diploxylon si Haploxylon
Dyploxilon e impartit in 2 - pini cu 2 ace si 3 ace , care la randul lor sunt impartiti pe sectii, dar nu intru in detalii mai mari . Pinii cu 2 ace: Pinus Sylvestris - pinul silvestru, Pinus mugo - jneapan, Pinus nigra - pin negru, Pinus nigra ssp Banatica (am vazut deseori confuzii pe acest site intre cele 2), Pinus merkussi . Pinii cu 3 ace: Pinus banksiana - pin banksian, Pinus pinaster , Pinus pinea, Pinus rigida, Pinus jeffreyi, Pinus ponderosa - pin galben.
Subgenul Haploxylon cuprinde pinii cu 5 ace: Pinus strobus - pin strob, Pinus griffithii - pin de Himalaya, Pinus peuce - pin grecesc, Pinus monticola, Pinus cembra - zambru, Pinus sibirica, Pinus aristata.

Fam Taxodiaceae cuprinde
- Genul Taxodium cu specia Taxodium distichum - taxodium
- Genul Sequoia cu specia Sequoia gigantea - arborele mamut
- Genul Metasequoia cu specia Metasequoia glyptostroboides
- Genul Cryptomeria cu spoecia Cryptomeria japonica - criptomeria

Fam Cupressaceae cuprinde
-Genul Thuia cu speciile Thuja occidentalis - tuia, Thuja plicata - tuia gigantica
-Genul Thujopsis cu specia Thujopsis dolobrata
-Genul Biota cu specia Biota orientalis - arborele vietii
-Genul Cupressus cu speciile Cupressus sempervirens - chiparos si Cupressus arizonica - chiparos de Arizona
-Genul Chamaecyparis cu speciile C. lawsoniana - chiparos de California si C. nootkatensis - chiparos de Nutka
-Genul Juniperus cu speciile Juniperus communis - ienupar, Juniperus sabina - cetina de negi si Juniperus virginiana- ienupar de Virginia

Fam Araucariaceae si Fam podocarpaceae - nu prea sunt prezente specii in Romania, poate doar gradini botanice

Fam Cephalotaxaceae cu Genul Cephalotaxus si specia Cephalotaxus drupacea.

Am scris aici toate speciile din Ordinul Coniferales pe care le puteti intalni in padurile din Romania. Daca doriti informatii despre vreo specie din padurile noastre, va rog sa-mi scrieti si va ajut.
O zi buna

uite o sursa:
http://www.unibuc.ro/CLASSICA/florarominiei/cuprins.htm

si'inca una http://www.unibuc.ro/CLASSICA/taranoastra/

Daca mai suporti uite si alte repere bibliografice (luate de la http://www.agro-bucuresti.ro/fisiere/file/Documente/Tematici/Tematica%20referate%20BF
R_Anul%20I%202008-2009,%20Sem%20II.pdf)>
1. Bănărescu P., Boşcaiu N. – Biogeografie - perspectivă genetică şi istorică. Editura
Ştiinţifică, Bucureşti, 1973.
2. Călinescu R. – Biogeografia României. Ed. Ştiinţifică, Bucureşti, 1969.
3. Călinescu R., Bunescu Alexandra, Pătroescu Nardin Maria - Biogeografie. Ed. Didactică şi
Pedagogică, Bucureşti, 1972.
4. Costache N. - Biogeografie. Ed. Universităţii Bucureşti, 1995.
5. Costache N. - Regionarea biogeografică a României. Ed. Universităţii Bucureşti, 1996.
6. Motcă Gh. – Biogeografie. Suport de curs, USAMV Bucureşti, 2002.
7. Pârvu C. - Ecosistemele din România. Ed. Ceres, Bucureşti, 1980.
8. Pop I. – Biogeografie ecologică, vol. I şi II. Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 1977, 1979.
9. Pişota I. – Biogeografie. Ed. Fundaţiei “România de mâine”, Bucureşti, 1994.
10. Ramade F. – Dictionnaire encyclopédique de l`écologie et des sciences de l`environnement.
Ediscience International, Paris, 1993.

Sigur se gasesc ceva carti serioase prin biblioteci - ICAS, Universitară, la Geografie, Biologie, Agronomie etc.