A trecut ceva timp de la ultima postare aici, dar am dat de un articol interesant si m-am gandit ca se potriveste:


http://skialpinismromania.ro/2019/01/30/1982-traversarea-meridionalilor/

Pina sa faci creasta Fagarasului iarna nu ai vrea sa faci creasta Rodnei pe la mijlocul lui Februarie?Intrebare pt. initiatorul topicului.

Conform inregistrarilor meteo din ultimii 60 de ani din Romania, IN ZONA MONTANA IN LUNA MARTIE SE INREGISTREAZA CEL MAI MARE STRAT DE ZAPADA DIN TOT ANUL!!
Dupa parerea mea este mai dificil si mult mai obositor sa parcurgi creasta in conditii de strat mare de zapada plina de apa decat in conditii de zi scurta, de exemplu. Nu esti obligat sa parcurgi creasta intr-un anumit numar de zile ...!

scuzati "literele sarite sau mancate" de mai sus dar scriu de la birou cu viteza luminii' printre clienti...

ZILE SENINE TUTUROR>>>

in zona temperata inclusiv la muni sub 3000m anotimpurile sunt dispuse in solstitiu si echinoctiu... iar airna dureaza de la 23 Decembrie la 22 Martie ... Am fost in Rodnei in Aprilie cu zapada mare dar situatie era total diferita daca m-as fi dus in Ianuarie... Zi mai scurta, temperaturi muuult mai scazute...
Sincer una e sa faci cresta Fagarasului in matie - aprilie si sa spui ca ai facut asta iarna in fata unuia care a facut creasta in Decembrie sau Ianuarie... Eu unul nu m-as incumeta sa fac doar traseu de creasta mai lungi de o zi la peste 2000m in nici una din lunile de Iarna... Respect pentru curajosii constienti si desfid pe aventuriei...

Stiu, Dorule, ca multe s-au împamântenit în România. De multe ori anapoda. Dar asta nu înseamna ca trebuie sa le luam ca fiind litera de lege.

Iti spun eu de unii din Brasov care au fost la cules de capsuni in perioada Craciunului, acum ceva ani

O. K., mă predau!
A fost o exprimare incorectă, era vorba de condiţii de vară şi condiţii de iarnă!

Oricum cred că nimeni dintre noi nu consideră că pe 21 martie putem culege floricele pe păşunile Făgăraşului, la peste 2400 m altitudine.

În literatura turistică s-a încetăţenit termenul, de exemplu: drum de vară sau drum de iarnă, nu am întâlnit nicăieri drum de primăvară sau de toamnă ...!!

De altfel, în anul 1955, echipa Cristea - Irimia - Karacsony a terminat pe 26 martie iar echipa Floricioiu - Fozocoş pe 30 martie parcurgerea de IARNĂ a crestei Carpaţilor Meridionali şi cred că nimeni nu contestă faptul că a fost o tură de iarnă!

Nu am nicio definitie personala. Ma bazez pe calendar, unde lucrurile sunt clare, fiind vorba de o conventie aplicabila zonelor temperate. Faptul ca exista uneori diferente notabile între iarna astronomica si iarna meteorolgica nu constituie un argument suficient de solid pentru a afirma ca pe munte nu exista decât doua sezoane. Aceste "derive" sunt la originea discutiilor în lumea alpina când este vorba de a omologa o premiera ca fiind "hivernala". Stiind ca de cele mai multe ori în spatele acestor dispute se afla un palmares, o glorie pe cât de efemera pe atât de inutila - ca sa nu mai vorbim de sponsori - este clar ca fiecare trage în directia care îl aranjeaza.

Cred ca nu ar trebui conditionata perioada de iarna de aparitia zapezii. Perioada de iarna nu este totuna cu conditiile de iarna. Cel putin la noi sau in muntii apropiati de paralela 45 nu se poate vorbi de 2 anotimpuri. Faptul ca se spune ca pe munte sunt numai 2 anotimpuri este numai ca un avertisment sa nu iei in bascalie conditiile meteo. Carpatii, Alpii, au o intindere cumva paralela cu paralela de 45 grade.
Altfel se poate vorbi de e despre Anzi, M-tii Stancosi care au o directie perpendiculara pe latitudine pe o distanta de mii de km.

Bine, de acord, afirmaţia mea este discutabilă, dar atunci care este, după părerea ta, perioada de iarnă în munţii Făgăraş? Sau pe Mont Blanc, Kilimanjaro, Everest?

Regret, dar asemenea afirmatii le consider ca fiind fanteziste si total lipsite de realitate :

"...În legătură cu noţiunea "iarnă", în cazul munţilor nu se utilizează delimitarea clasică, pe 4 anotimpuri. La munte avem numai 2 anotimpuri: vară şi iarnă. Simplu, vara nu avem zăpadă, în schimb iarna avem. De aceea iarna în munţii Făgăraş se poate considera că începe la 1 octombrie şi se termină la 31 mai (aproximativ)..."

Munti, nemunti, sezoanele astronomice exista peste tot, sub toate latitudinile si longitudinele. Hai sa nu mai inventam particularisme.

Am vrut să ridic şi eu problema aceasta, ce se înţelege prin creasta integrală a Făgăraşului.

După părerea mea cred că ar trebui să se înţeleagă zona cuprinsă între defileul Oltului (gura văii Rindiboului) şi curmătura Foii, respectiv delimitarea geografică strictă. De altfel, în acest caz aproape ideal, traseul turistic, marcat cu bandă roşie, urmăreşte destul de fidel linia matematică, de maximă altitudine, a crestei.

Cred că peste 90 % din cei care se laudă că au parcurs integral creasta Făgăraşului fentează fie parcurgerea primei etape (adică nu pleacă din curmătura Foii), fie a ultimei etape (adică nu coboară la Valea Fratelui sau Valea Mărului), fie nu parcurg mici porţiuni de creastă în zona centrală, de exemplu custura Sărăţii, porţiunea care trece peste tunel sau cea peste vf. Arpaşu Mare.

În legătură cu noţiunea "iarnă", în cazul munţilor nu se utilizează delimitarea clasică, pe 4 anotimpuri. La munte avem numai 2 anotimpuri: vară şi iarnă. Simplu, vara nu avem zăpadă, în schimb iarna avem.
De aceea iarna în munţii Făgăraş se poate considera că începe la 1 octombrie şi se termină la 31 mai (aproximativ).

La primele doua întrebari raspunsul este DA. La a treia este NU. La a patra corect este O BUCATA din creasta.

Din dorinta de a fi sigur asupra termenului de "Creasta Muntilor Fagarasului, iarna-parcurgere integrala", am studiat, din nou, harta si am observat ca aceasta creasta incepe in zona Chica Pietrelor sau Saua Corbului si se termina in zona Vf. Comisul.

Deoarece, in aceste capete ale Crestei trebuie sa ajungi cumva, pe un traseu care vine dintr-o gara sau sosea, Valea Marului sau Turnu Rosu dinspre Vest, respectiv Plaiul Foii dinspre Est, este corect spus ca, traseul de parcurgere a Crestei Muntilor Fagarasului incepe in Valea Marului sau Turnu Rosu si se termina in Plaiul Foii ?

Acum, apeland la amintirile placute din timpul anilor de scoala, iarna incepe pe 20 Decembrie si se termina pe 20 Martie.
Deci, parcurgerea respectivului traseu iarna, este corect sa se petreaca in aceasta perioada ?
Daca se petrece in luna Aprilie, mai poate fi vorba despre parcurgere de iarna ?

Daca intr-o iarna oarecare, in luna Ianuarie, am facut traseul Balea Lac - Podragu, este corect sa afirm ca am facut Creasta Fagarasilor iarna ?

Sau, mai corect ar fi sa se foloseasca termenul "am facut Creasta Fagarasilor iarna", doar in cazurile in care traseul parcurs atinge cele doua zone de limitare, Saua Corbului la vest si respectiv, Vf. Comisul la est ?

Mie, personal, mi-ar fi de folos cateva opinii din partea unor colegi de site. Multumesc anticipat!

În cartea:

Baticu N.; Amintirile unui alpinist, ed. Sport-Turism, Bucureşti, 1981

la pag. 65 am gasit următoarea menţiune, într-o notă de subsol:

„Erwinn Csallner n-a publicat relatarea acestei ascensiuni, cum nu a scris nici despre ascensiunea de pe creasta Făgăraşului de la Bâlea la Plaiu Foii efectuată în februarie 1929 în compania lui Carolus Lehmann şi nici despre ascensiunea din Piatra Altarului despre care au scris alţii în revista Erdély – 1934, nr. 6, pag. 98 (Az Oltárkö megmászása, de Székely Géza) şi în Jahrbuch des S. K. V., 1935. Informaţia o deţin de la Erwin Csallner (n. a.).”

Mai departe, la pag. 180, Baticu repetă informaţia:

„Pe creasta Făgăraşului, iarna

Iarna 1938 – 1939 am mers la schi şi am făcut câteva ascensiuni pe văi. În vacanţa de Paşti, având 4 zile libere, împreună cu Dan Popescu, Madeleine Knapp şi doctorul Oscar Schöbesch, am hotarât să parcurgem cresta Făgaraşului de la lacul Bâlea până la cabana Sâmbăta. Nu ştiam atunci că, cu zece ani mai înainte, echipa Carolus Lehmann si Erwin Csallner o parcursesera până la Plaiu Foii.”

Într-o lucrare publicată ulterior:

Baticu, N., Ţiţeica, R.; Pe crestele Carpaţilor, ed. Sport-Turism, Bucureşti, 1984.

la pag. 244, cu referire la premierele din anul 1952, citim:

„martie – echipa C. C. A. formată din Emilian Cristea şi Aurel Irimia a parcurs, iarna, creasta masivului Făgăraşului între Porceşti (denumirea actuală este Turnu Roşu – n. m.) şi Rudăriţa; alpiniştii au folosit cort izoterm, au dormit în saci speciali şi s-au hrănit cu vitamine şi alimente concentrate; ei au declarat că cele mai dificile porţiuni din traseu le-au întâlnit între Podragu – Sâmbăta şi Urlea – Rudăriţa.”

iar într-o notă de subsol se face precizarea:

„Pe baza unor informaţii eronate, lucrările Călătorie prin vreme de Valentin Borda, p. 228, Amintirile unui alpinist de Niculae Baticu, p. 65, Alpinism de Walter Kargel, p. 207, au consemnat greşit că în iarna anului 1929 creasta masivului Făgăraşului a fost parcursă de către echipa Erwin Csallner – Carolus Lehmann. Carolus Lehmann, în discuţia cu autorii cărţii de faţă, nu a confirmat această „performanţă”.”

La pag. 265, cu referire la anul 1955, găsim:

„Parcurgerea, iarna, a crestei Carpaţilor Meridionali şi a Munţilor Făgăraşului. Alpiniştii de la asociaţia Voinţa, Alexandru Floricioiu, Andrei Moldovan, Nicolae Lörincz, Paul Fozocoş şi Ion Dragomir au început parcurgerea crestei Carpaţilor Meridionali sâmbătă 19 februarie 1955. Fiind prea mulţi şi lipsiţi de experienţa turelor lungi care necesită multă energie, având şi un echipament inferior, au terminat ascensiunea la 30 martie dar la Sinaia au ajuns numai doi: Alexandru Floricioiu şi Paul Fozocoş. Acelaşi traseu a fost parcurs şi de echipa asociaţiei C. C. A.: locotenent Aurel Irimia, soldat Ladislau Karacsony şi antrenorul lor, Emilian Cristea. Ei au plecat de la Băile Heculane duminică 20 februarie 1955. Fiind mai bine echipaţi, având mai multă experienţă şi numărul participanţilor limitat la 3, au terminat traseul şi au ajuns la Sinaia în ziua de 26 martie. În aceeaşi perioadă a avut loc parcurgerea crestei masivului Făgăraşului de la Porceşti la Plaiu Foii. Au participat un număr de zece echipe, având plecarea la următoarele date: sâmbătă 19 martie, asociaţia Voinţa, echipa I formată din Alexandru Floricioiu şi Paul Fozocoş, care efectuau parcurgerea Carpaţilor Meridionali, şi echipa a II-a formată din Ion Vlădăreanu, Liviu Munthiu şi Norbert Hiemesch; luni 21 martie au luat startul alpiniştii asociaţiei Flamura Roşie: Ion Boitoru, Florin Stan, P. Holitzer. Echipa Ştiinţa a plecat la 22 martie în următoarea formaţie: Gheorghe Lupaş, Remus Stoicovici, Gheorghe Vătăşanu şi Ilie Roda. Asociaţia Metalul a avut două echipe: cea formată din Ion Ghiciorea, Gheorghe Udrea, Gheorghe Angelescu şi Alexandru Stătescu, iar a doua formată din Gheorghe Atanasiu, Andrei Gaghy, Ion Coman şi C. Frăsinel (de la asociaţia Constructorul). Asociaţia Locomotiva a plecat la 24 martie, având în componenţa echipei pe următorii: Mircea Crăciunescu, Nicolae Dobre, Constantin Radu, Florian Tudor şi Gheorghe Alexandru; asociaţia Progresul – la 25 martie, cu două echipe: Erwin Csallner, Petre Bogoiu, Ion Mihai şi echipa a II-a: Mircea Vlădoianu, Gheorghe Dumitrescu, Şerban Severin şi G. Benko; asociaţia Dinamo – la 26 martie: Tudor Hurbean, Nicolae Jitaru şi Dumitru Enoiu, iar de la Bâlea alăturându-se şi Victor Măciucă. Echipa C. C. A., menţionată mai sus, care parcurgea creasta Carpaţilor Meridionali, a fost completată pe creasta Munţilor Făgăraşului.”

La pag. 269 mai putem citi:

„Printre ascensiunile efectuate în 1956, locul întâi l-a ocupat parcurgerea crestei Carpaţilor Meridionali, iarna, de către echipa Voinţa, formată din Alexandru Floricioiu, Paul Fozocoş şi Norbert Hiemesch (martie – aprilie).”

Am dat aceste multe şi lungi citate pentru a ajuta la clarificarea temei.

Multumesc Ciprian. Imi aduc aminte ca a fost postat un articol, comentariu sau stire in legatura cu asta si am citit atunci jurnalul domnului Paul Fozocos.

Avand in vedere ca, asa cum a spus si nea Tanase, nu prea exista informatii despre alpinistii care doar au incercat sau au reusit acest traseu, propun ca acest topic sa fie o baza de plecare pentru un viitor articol.
Toti cei care detin informatii si le-ar face placere sa ajute in documentarea pentru acest articol, sunt rugati sa le posteze aici.
Tot "sapand si sapand", am ajuns la concluzia ca exista informatii dar trebuiesc adunate la un loc sub forma unui "Istoric al Crestei Muntilor Fagarasului iarna-parcurgere integrala". (este doar un exemplu de titlu)

Articolul poate fi scris de unul sau mai multi membri ai site-ului, care au talent si timp disponibil pentru aceasta.

Sper sa fie cat mai multi membri interesati si sa reusim in felul acesta sa mai aducem un castig pentru intreaga comunitate a oamenilor de munte.

Primele informatii pe care le-am gasit sunt:

Anul 1952 - este realizata pentru prima oara parcurgerea integrala a Crestei de catre Emilian Cristea si Aurel Irimia
sursa: Istoria alpinismului romanesc, articol scris de Marian Anghel ( http://www.rucksack.ro )

Anul 1955 - Paul Fozocos si Alexandru Floricioiu
Anul 1956 - Paul Fozocos, Alexandru Floricioiu si Norbert Hiemesch
sursa: articolul "Nea Paul Fozocos" scris de Dinu Mititeanu
( http://www.dinumititeanu.blogopedia.biz
Anul 1955 -

Update: Oana Fozocos se numea persoana care a publicat stirea, iar Paul Fozocos este tatal (un nume peste care o sa dati si in articolul lui Marian Anghel : Istoria instruirii în alpinismul românesc).

http://www.floaredegheata.blogspot.com/ este adresa blogului.

Articolul la care am facut referire, il gasiti aici: http://www.carpati.org/articol/istoria_instruirii_în_alpinismul_românesc/616/

Imi aduc aminte ca cineva (o fata) a postat o stire legata de un blog in care a publicat amintirile tatalui legate de parcurgerea Meridionalilor pe timp de iarna (tura ce aducea gradul de Maestru al sportului). Nu e exact ce cauti dar include si informatii interesante.

Din pacate nu imi aduc aminte nici cine a postat si nici nu gasesc stirea. Poate isi aduce aminte altcineva sau poate are adresa blogului in vreun bookmark.

Pacat sau nu, trebuie sa accepti ideea ca nu (prea) exista povestiri despre acest parcurs. Ai vazut o gramada despre cel al Pietrei Craiului, dar mai nimic despre cel al Fagarasului. Care nu este la îndemâna oricui, chestie de experienta, de conditii, angajament, etc. Cei care poseda asemenea competente sunt destul de rari, dar mai ales cred ca în mod voluntar ramân discreti. Poate din modestie, poate pentru a nu a îndemna pe oricare la o aventura aparte.

"Cultura, cu cât avem mai putin, cu atât o etalam", spunea cineva. Vorba asta plina de întelepeciune se aplica în întregime muntelui. Internetul a devenit vitrina performantelor care pot impresiona masele, nu neaparat cunoscatoare. Adica pe întelesul tuturor. Cum oricine scrie pe internet, pentru ca nu exista nicio cenzura, nicio autocenzura, niciun control al veracitatii, asistam la un "tsunami" de ispravi si performante de fatada. Adevaratele ramân ascunse, sau le gaseti în paginile presei scrise. Poate s-a scris prin ROMÂNIA PITOREASCA acum zeci de ani. Dar unde sa gasesti colectia completa ? Exista si în România obligativitatea "depozitului legal" la Biblioteca Nationala ? Fa o cautare, cine stie.

Eu îti înteleg "fixul" cu creasta. Absenta asta de informatii nu trebuie sa-ti taie cheful. Fa-o pe bucatele, cu timp. Nu-ti baga în cap ca o vei reusii din prima. Si mai ales nu te încapatâna sa urmezi fidel firul crestei, pentru ca nu tu poti decide asta, ci zapada. Si vântul, altfel spus, cornisele. Precum ideea coborâri strungii Dracului nu mi se pare cea mai buna solutie. Jgeabul ala le-a venit de hac multora. În mod dramatic.