Skin Classic Skin White Skin Black & Whilte Skin Default Adauga la Favorite (In contul carpati.org)
Cautare:

Calendar

Septembrie 2023
LMMJVSD
123
45678910
11121314151617
18192021222324
252627282930

Octombrie 2023
LMMJVSD
1
2345678
9101112131415
16171819202122
23242526272829
3031

Online

Vremea
Varful Curcubata Mare
Muntii Bihor-Vladeasa
Trebuie sa te autentifici pentru a putea adauga un topic

  Forum Alpinism Deplasarea concomitenta a doi coechipieri legati in coarda. (17)
 
alexus
alexus
Busola
 
Multumim.


Miercuri, 13 august 2008 - 22:36

mariananghel
mariananghel..
Caraba
 
Salut,
deplasarea a doi alpinisti in acelasi timp, este o tehnica complexa, utilizata mai des de ghizii montani (profesionisti) si mai rar de alpinistii amatori (care merg pe munte doar in timpul liber). Asta tocmai pentru ca este o tehnica periculoasa - daca nu este facuta cum trebuie.

Scopul acestui tip de deplasare este clar:
1. se merge mai sigur decat fara coarda (solo integral),
2. mai repede decat daca se merge alternativ, cap - secund.

Tehnica deplasarii in acelasi timp (nu in perete), se numeste "coarda scurta", cei doi alpinisti (sau mai multi - daca este cazul) fiind cat mai aproape unul de celalalt.

Acest "cat mai aproape" variaza in functie de terenul pe care ne deplasam, de la un minim de 2 - 3m intre oameni, in teren plat (ghetar fara crevase mari), la cat este necesar (5-10-20m...), cand se merge pe o creasta stancoasa cu obstacole de depasit.

Coarda care ramane, se poarta colac sau in rucsac (daca este rucsac special) de catre ghid/lider si folosita in caz de nevoie.

In aceasta tehnica, coarda are rolul de a impiedica aparitia unei eventuale alunecari pe stanca, NU de a tine o cadere !!

In ceea ce priveste nr. de alpinisti intr-o coarda... asta depinde de experienta liderului (ghidului). Cu cat mai multi, cu atat mai complexa este treaba. Am intalnit ghizi si cu cate 10-12 persoane (nu in Romania).
Eu personal, am mers in coarda cu maxim 7 persoane, cand am coborat de pe vf. Lomnicky (Tatra Inalta), in plin viscol.

In toate cazurile, legarea in coarda cu altcineva - si atat - nu este un lucru mai sigur, decat in cazul in care mergi fara coarda.
Este un lant intreg de elemente care trebuie luate in calcul (amintesc doar de modul de asigurare a partenerului si realizarea de puncte intermediare de asigurare...).

Deplasarea pe ghetar este o tehnica speciala, destul de complexa pentru a fi povestita/inteleasa doar pe computer. Cred ca ceva descrieri/foto poti gasi pe net.

ture frumoase,
Marian Anghel


Miercuri, 13 august 2008 - 16:08

mihai.telemark
mihai.telema..
Rucsac
 
Domnu', fiti mai esplicit va rog, ca eu cu aritmetica stau mai rau Carpati.org


Joi, 7 august 2008 - 20:33

odin
odin
Rucsac
 
Mai exact: fata este socotita de la inclinatia aceea.


Joi, 7 august 2008 - 20:31

odin
odin
Rucsac
 
Era vorba de cadere la pata, cand faci oprirea.


Joi, 7 august 2008 - 20:29

mihai.telemark
mihai.telema..
Rucsac
 
Odinule Carpati.org ai spus o minunatie cu "mersul" la 50 - 60 de grade. Cānd stai pe o asemenea panta, o atingi cu cotul Carpati.org
Ala nu-i mers, e catarare, si acolo mergi si asiguri alternativ.


Joi, 7 august 2008 - 20:25

odin
odin
Rucsac
 
Legarea in coarda.
Eu stiu ca o coarda de doi oameni e mai rapida, cu o singura conditie: cei doi sa fie capabili sa mearga cap de coarda. Asta pt trasee de mare dificultate sau trasee de stanca. Pe ghetar accidentat, ar fi bine sa fie 2 corzi de doi. Asa se pastreaza viteza si siguranta corzii de trei oameni(intrajutorare).

La mers pe ghetar in coarda de doi, ea se imparte in trei tronsoane.Alpinistii se leaga la capetele treimii mijlocii a corzii(coarda principala) iar cele doua capete raman libere(coarda secundara) pentru manevra de salvare din crevasa. => adica o 'sfoara' de 40 m se imparte cam asa: 14 m, 12 m, 14 m. La capetele celor 2 corzi secundare se leaga o bucla(coada vacii) pt a servi drept scarita.

Mersul a 4 alpinisti intr-o coarda e socotita riscanta pe panta inclinata.
Daca e coarda de trei, atunci cand cade cineva pe fata inzapezita(peste 50-60 grade) oprirea se face cu pioletul. Dupa ce se opreste, se face asigurarea cu ajutorul celor doi ramasi cu ajutorul pioletului infipt vertical eventual tinut cu piciorul sau cu pioletul ingropat in zapada Firn. se face o bucla de amaraj...stii ca se pune la nivelul zapezii.

Asa stiu eu. Daca am gresit, o sa fiu corectat, nu e de joaca cu asta. Chestia cu saritul in partea opusa e mai mult pt cornise?


Joi, 7 august 2008 - 20:03

alexus
alexus
Busola
 
Corect. Deplasarea concomitenta legati in coarda, deplasarea alternativa cu asigurare din pozitie fixa, 'balustrada' sau mersul 'la liber', le alegi in functie de particularitatile terenului.

Ma gandeam ca poate exista si alte informatii referitoare la deplasarea concomitenta, legati in coarda.
As vrea sa posed cat mai multe cunostiinte in legatura cu acest aspect.


Joi, 7 august 2008 - 19:07

mike
mike
Rucsac
 
ok,se poate sari daca e vorba de o creasta, gen craiul...dar daca e pur si simplu o panta de zapada, inclinata, pe care o urci/cobori unde sa sari...asta e dilema mea.
Si eu cred ca iarna trebuie sa ai mare responsabilitate cand alegi sa mergi concomitent legat in coarda....
Noi ne legam mai mult pt pasajele delicate unde trebuie sa asiguram , sa filam capul sau secundul.Nu ne-am legat niciodata pe o vale, in crai pt mers concomitent etc...


Joi, 7 august 2008 - 16:38

mihai.telemark
mihai.telema..
Rucsac
 
Trei este un maxim rezonabil pe coarda. Mai mult seamana a sosete agate pe sfoara. Cu cāt numarul de "legati" este mai mare cu atāt mai mici sunt sansele de a stopa o cadere.

Caderile au ca origine todeauna o greseala. Prezenta īntr-un loc periculos supus riscului de avalansa, cadere de pietre sau gheata este o greseala obiectiva nicidecum o "īntāmplare".

Mersul concomitent este mai rapid dar mai nesigur. Cel alternativ, mai lent dar permite asigurarea fiecarui participant. Securitatea este o notiune subiectiva care merita gāndita īn permanenta, īn functie de teren, conditii meteo, nivel tehnic si stare fizica.


Joi, 7 august 2008 - 16:16

alexus
alexus
Busola
 
Glumesc.
Dar ar fi interesant de stiut daca este recomandat sa mergi mai mult de doi, legati in coarda si cum se procedeaza in cazul in care unul cade-aluneca ?
Daca esti doi, eu nu stiu sigur, dar cred ca asta este cea mai buna metoda: sa sari in partea cealalta.
Dar daca sunt 4 - 5 coechipieri ?


Joi, 7 august 2008 - 15:31

alexus
alexus
Busola
 
Si daca sunt mai multi de doi, restul, toata echipa sare in partea cealalta? Carpati.org Sau doar se roaga? Carpati.org


Joi, 7 august 2008 - 15:26

mihai.telemark
mihai.telema..
Rucsac
 
Daca unul a cazut (sau alunecat) cānd toata echipa se deplaseaza, drum bun ! Nici dracu' nu-l mai opreste. Daca a picat pe o parte a crestei, sari pe celalalt versant. Si te rogi.


Joi, 7 august 2008 - 14:08

mike
mike
Rucsac
 
Sincera sa find, distanta ok pt 2 coechipieri este de ce mentionata de tine, nu mai mult de 15 m...treaba e cu opritul; vad ca nu ai mentionat nimic de crevase despre care nu stiu cum opresti caderea celui din spate in creavasa mai ales ca nu il vezi , deci vei simti numai smucitura si nici nu ai cum sa te pregatesti...o sa aflu cred peste cateva zile probabil si va spun....
dar pt pante de zapada daca iti aluneca cel din spate iara nu il poti vedea, deci cum sa te pui in fund si sa te pregatesti, vei face instinctiv ceea ce stii...adica sa INCERCI sa te opresti in piolet; cel mai probabil nu vei reusi f repede sau chiar deloc, ci doar vei incetini alunecarea dandu-i timp coechipierului de a recationa.
Adica oridecateori am mers in coarda iarna nu am plecat de la premisa sa opresc o cadere, mai ales daca celalalat e mai greu, eventual baiat cu rucsac mai greu cat sa ne oferim unul altuia timp de reactie...e clar ca in astfel de situatii cand nu iti vezi partenerul totul se reduce la tehnicile de baza. Dar sper sa aflu mai multe in urmatoarele saptamani Carpati.org la fata locului


Joi, 7 august 2008 - 13:44

alexus
alexus
Busola
 
Da, ai dreptate. Eu sunt cel obosit. Era vorba despre pozitia sezand pe fund si restul ... ramane ca inainte.


Joi, 7 august 2008 - 00:02

cipicernat
cipicernat
(admin)

 
"celalalt va incerca sa franeze, in pozitia sezand cu picioarele bine proptite inainte si cu amandoua mainile proptite in pioletul infipt in zapada" - e ceva care imi scapa sau lipseste sau sunt eu foarte obosit.

Logica mea, ce-i drept afectat de multele ore de munca, imi spune ca primul individ care incearca asta cu fata spre vale isi va urma coechiperii executand o prea frumoasa alunecare pe burta. Gresesc?


Joi, 7 august 2008 - 00:00

alexus
alexus
Busola
 
As dori, va rog, sa primesc niste informatii legate de doi (sau mai multi) coechipieri, care se deplaseaza pe zapada, legati in coarda.

Din ceea ce m-am documentat, stiu ca distanta intre 2 coechipierii legati in coarda este de aproximativ 20 m.
Daca sunt mai mult de doi, distanta intre coechipieri, in functie de numarul acestora, va fi intre 8 si 15 m, dar nu mai mica de 8 m.

In cazul in care unul dintre coechipieri cade, celalalt va incerca sa franeze, in pozitia sezand cu picioarele bine proptite inainte si cu amandoua mainile proptite in pioletul infipt in zapada sau va face manevra de oprire in piolet asazat pe burta.

Mai precis, as dori sa stiu din cunostiintele si experienta altora: - care este distanta optima a corzii intre doi coechipieri ?
- care manevra de franare si oprire este corecta si cat de eficienta este manevra de oprire in piolet, luand in calcul ca aceasta manevra, facuta doar de unul, trebuie sa sustina doi oameni cu rucsacuri cu tot ? (rucsacuri grele, echipate pentru dormit la cort)
-exista alte metode de asigurare si oprire a coechipierului, in deplasarea concomitenta pe zapada ?
- alte aspecte pe care nu le-am mentionat eu ?


Miercuri, 6 august 2008 - 23:50

Afisari: 3,551


Adauga un mesaj in topic






Trebuie sa te autentifici pentru a putea adauga un mesaj

 


 
0,0695 secunde

GetaMap.org | Maps from all over the world | ro | fr | es | de | Calculator distante
ViewWeather.com - A new way to view the weather | nl.ViewWeather.com | sv.ViewWeather.com
Regulament carpati.org
© copyright (2004 - 2023) www.carpati.org