Nu e de joaca cu coarda si avene si eu sunt pasionat de 25 de ani de asa ceva si doar acum am ajuns sa fac fara probleme coborari urcari 30-50m cam atat e maxim treapta la avene . teoria TSA (tehnica speologiei alpine )recomanda la 15-20m fractionare cu o bucla . Nu sunt inscris la cluburi speo dar am tinut aproape de oameni priceputi . in avene usoare intru singur 20-40m dar la cele serioase cum sunt in Apuseni nu merge fara 2-3 buni speologi cu experienta care sa echipeze coborarea cum scrie la carte.Eventual in Av Pionierilor (langa av Acoperit) de 10-15 parca sa faceti antrenamente. e nevoie de casca , ham , blocator de mana Poignee cu bucla pedala legata pt picior , blocator de piept Croll si vesta reglabila . La coborare un Stop cu role sau Rig sau ID . Dar antrenament este obligatoriu sub o indrumare de catre un speolog experimentat.

Cu siguranta ploaia e un factor foarte important. nu am intrat in cine stie ce vagaune,dar pe unde am mers era ok cu bocancii...
In cazul in care prinzi apa asa cum zici ca ai prins tu,da....sandale!
si eu tin minte de niste cabluri pe acolo .... nu mai sunt nu ?

Multumesc de sfaturi si materiale! Am sa fiu mai precaut daca incerc tehnici noi. Oricum, daca voi ajunge sa cobor in avene, va fi cu ghid.

Nu sunt foare interesat de speologie in sine asa ca nu ar merita sa fac un curs special. Singurul lucru pe care vreau sa il fac care tine de speologie este sa cobor o data intr un aven, iar ghida cu care am vorbit spunea ca inaintea coborarii se face o zi de antrenament la o faleza pentru urcarea cu blocatoare. Cred ca asta ar fi de ajuns ca sa ne dam seama daca o putem face in conditii de siguranta sau nu si care e tehnica necesara. In rest intru doar in pesteri amenajate turistic sau cativa metri in cele pe care le intalnesc pe traseu.

Mersi Mircea pentru pdf. E interesant sa imi fac o idee macar informativ despre diversele tehnici de urcare.

@bogdan.t pai la cata apa e acolo bocancii nu mi s-au parut o optiune buna, eu au intrat in toate vagaunele de le-am gasit si multe din ele era apa destul de multa (cred ca aspectul asta depinde si de cat de mult ploua in zona) si in plus am mers si in cheile rametului unde am intrat in apa pana la coapse (din ce am vazut acolo au fost si niste cabluri odata de mult) pentru a le parcurge pana la sfarsit

Mă întreb: ce treabă are nisipul, algele, umezeala, cu blocatoarele?

" Am mai intrat puțin în 5 pesteri mai mici: peșterile de pe lângă cetățile Ponorului, care comunică intre ele, peștera neagră, Zapodia și una de lângă ghețarul de la Barsa. Pe cea de lângă cetăți scria că intri pe riscul tău . Pe celelalte nu scria nimic. "


Nu stiu despre ce pesteri mici vorbesti.
Sistemul Zăpodie - Peștera Neagră are 12 048 m https://ro.wikipedia.org/wiki/Pe%C8%99tera_Neagr%C4%83-Z%C4%83podie ,http://www.fsz.bme.hu/mtsz/barlang/4tinfo/roman/erdely/b_trk/zapodie.gif.
Ceea ce crezi ca sunt pesterile de langa Cetatile Ponorului este http://www.speologie.org/Cetatile-Ponorului 3800m.
Inainte de a face ceva ar fi bine sa intelegi ca tehnica de coarda in speo nu e la fel cu cea din alpinism , incepand de la faptul ca in speo se foloseste coarda statica, in alpinism/escalada sportiva dinamica ,dar sunt prea multe de povestit.Aici iti poti face o idee http://www.trascaucorp.ro/download/tsa.pdf .In speo sunt niste reguli si tehnici pe care vad ca vrei sa le ignori ,sunt convins ca exista un club de speo in Bucuresti unde sa vezi despre ce e vorba.

De acord ca peretele de la sala nu se compara cu ce intalnesti in realitate.DAR,ca sa inveti unele noduri,coborare,blocare ... e ok ptr inceput.

Bachmann, Machard, Prusik, toate fac cam acelasi lucru. Mie cel mai sigur mi s-a parut Prusikul, chiar daca strange cam tare coarda. Poti diminua acest neajuns prin adaugarea unei carabiniere.
Eu unul as folosi 2 noduri prusik, unul cu un zelb mai scurt, legat la ham, pentru mana si al doilea cu o bucla de cordelina mai lunga, trecuta pe dupa centura hamului si cu o treapta facuta la celalalt capat, pentru talpa.
Chiar daca nu pare mare lucru, repet ce s-a zis mai inainte: urcatul pe coarda cu noduri autoblocante necesita rezistenta fizica (banuiesc ca nu vrei sa urci doar 2-3 metri), coordonare buna a miscarilor si deprinderi pe care nu le dobandesti dupa prima incercare, intr-o sala.
Mai ia in calcul si faptul ca iesirea din aven poate fi chiar mai complicata decat urcatul pe coarda in sine in cazul in care buza acestuia e surplombata, pentru ca in aceasta situatie iti va fi mai greu sa departezi de margine coarda (tensionata de propria-ti greutate) pentru a trece nodul deasupra.

Sper sa te ajute informatiile. Bafta.

Măi copii... vedeți că peretele de la sală nu seamănă cu cel din abis.

Dacă vreți să vă antrenați la sală, pentru speo, sugerez să udați bine panoul, să-l presărați cu niște nisip și apoi lăsați să mai dezvolte ceva alge. Iar la exerciții - să nu uitați să stingeți lumina!

Nodul Prusic e tata lor!!! Poti merge la o sala de catarare sa inveti toate trebile astea cu noduri/echipament etc. Din fericire eu am avut de la cineva invata separat. Dar o sala de catarare e un inceput foarte bun.Acele treburi o sa-ti fie de mare folos mai incolo daca vrei sa mai faci catarari pe gheata sau mai stiu eu ce.
Cum a zis si Diana, netul e doar pentru a-ti face o idee. Sa vezi un nod si sa incerci acasa cum se face. Dar sub nici o forma dupa asta sa mergi sa-l pui in aplicare fara sa incerci intai cu cineva care stie despre ce e vorba.

Urcatul în coardă ar fi bine să-l învățați de la cineva care știe bine cum se face. Nu să mergeți voi pe bâjbâite la marginea orașului și să faceți probă să vedeți dacă vă iese. Nu să faceți o probă și să ziceți - hai că merge, ne descurcăm. Urcatul necesită o tehnică anume, pe care dacă nu o deprinzi, riști să urci în aven câțiva metri și apoi să-ți dea cu virgulă, că nu mai ai energie. Și evident, cum să-ți iei toate măsurile de siguranță. Iar nodurile Bachmann mie mi se par cele mai nesigure dintre toate, eu mi-aș face cel puțin un Prusic legat cu un zelb sau anneau de ham, în caz că scapă alea. Nici tehnicile de lucru în coardă, nici nodurile nu se învață numai de pe internet și apoi probă. Să te uiți cam cum ar merge, să faci o probă și apoi să te bagi cu echipament minimalist, e un mare NU-NU! Trecerea la echipamentul minimalist se poate face doar după ce ai ceva deprindere cu echipament ok și apoi poți judeca de ce ai putea să te lipsești și de ce nu. Oricum, trebuie să ai mereu soluții și echipament de scos din impas.

Așa aveam de gând inițial. Să exersam urcarea pe coardă cu noduri Bachmann că blocatoare nu avem. Știți dacă se pot închiria de undeva la nevoie?

După aceea am vorbit cu ghizii și urma să facem o zi antrenament de cățărare cu blocatoare iar a doua zi coborâre în aven. Din păcate până la urmă nu am fost destui doritori. Trebuia să fim un grup mai mare ca să se împartă banii rezonabil.

Aveam în plan să mergem și la Radesei și pe cheile Somesului cald dar s a stricat vremea și ne am întors mai repede în București

În legătură cu avenele: dacă vrei musai, poţi intra în ele "pe barba ta". DAR: rapelul este una, urcarea în blocatoare este alta. Dacă ai echipament, poţi monta o coardă undeva şi poţi încerca să urci în blocatoare.
PS: pe la Rădesei n-ai ajuns?

@hahaha: de ce fara sandale? eu am mers doar in bocanci ....
p.s:asta in cazul in care nu a fost in gluma ...

Am înțeles de la ghida ca peștera de la Farcu e singura care are genul respectiv de cristale, de carbonat de calciu, împreună cu cea din Africa de Sud. Am mai văzut niște cristale asemănătoare ca aspect în Gruta de las Maravillas în Spania:
http://www.visithuelva.com/huelva_autentica/img/exp/grutadelasmaravillas/2.jpg

Ar fi interesant de mers mai departe la Farcu, traseul turistic cuprinde doar o porțiune mică din zona cu cristale. Nouă nu ne a zis nimic de asta ghida. Poate e mai bine așa, am înțeles că sunt foarte fragile cristalele.

La Meziad nu am mai avut timp să mergem, ne cam grăbeam, dar sper să mai ajung pe acolo, e o zonă superbă și cu multe lucruri frumoase de văzut.

Se pare ca pestera cu cristale de la Farcu este unica in lume. Cica ar mai fi o pestera cu cristale similare in Africa de sud dar aceea nu este deschisa pentru public. Am primit informatia asta de la ghidul pesterii Sugau care era fost miner si impatimit al galeriilor subterane.

@jadeasp cum ai fost la Farcu dar la Meziad nu? sunt foarte aproape una de alta.

P.S. La pestera Farcu daca suni cu o zi inainte se poate vizita mult mai mult din pestera (la un alt cost mai mare) decat portiunea amenajata cu scari metalice dar trebuie un pic de echipament, ham, coarda si o lumina puternica.

Eu am fost în 6 peșteri week-endul trecut. Peștera cu cristale de la Farcu care e superbă, nu am mai văzut ceva asemănător în România. Se poate vizita cu ghid, costă 15 lei. Mai e deschisă în zonă și peștera de la Meziad, nu am fost dar din poze pare spectaculoasă.

Am mai intrat puțin în 5 pesteri mai mici: peșterile de pe lângă cetățile Ponorului, care comunică intre ele, peștera neagră, Zapodia și una de lângă ghețarul de la Barsa. Pe cea de lângă cetăți scria că intri pe riscul tău . Pe celelalte nu scria nimic.

Tocmai m-am intors din Apuseni si din ce am vazut cam toate pesterile sunt inchise. In unele poti intra dar o faci pe raspunderea ta ca sunt interzise. In Ghetarul de la Barsa se poate intra daca sari parleazul dar scrie mare la intrare ca e interzis. La celelalte pesteri din zona ghetarului nu am avut curaj sa intram pt ca nu eram destul de bine echipati cu toate ca e posibil. Am traversat Ponoarele din dolina a treia catre prima in conditii destul de bune din piatra in piatra si bineinteles plimbarica din Radeasa

Sugestie: nu pleca in apuseni fara sandale!

Apropo de asta, e un mic aven pe la ghețarul de la Barsa în care se poate cobora pe o pantă și care comunică cu o gură de peșteră aflată mai jos. Se iese ținând tot dreapta. Avenul are 5-10m adâncime, doar atât cât să simți puțin atmosfera.

Bineînțeles, cum a zis și hahaha o faci pe barba ta. E ușor să te pierzi în peșteri.