Skin Classic Skin White Skin Black & Whilte Skin Default Adauga la Favorite (In contul carpati.org)
Cautare:

Doneaza

Calendar

Noiembrie 2020
LMMJVSD
1
2345678
9101112131415
16171819202122
23242526272829
30

Decembrie 2020
LMMJVSD
123456
78910111213
14151617181920
21222324252627
28293031

Online

Voluntar in Carpati

Homepage

Lista de discutii

Poveștile munților


Mă așez pe iarbă și îmi întind picioarele care abia așteptau clipa asta, pun rucsacul sub cap și privesc mulțumit la scena din fața ochilor. Baciul își adusese mioarele de pe munte și se apropia de mine încet, parcă abia se mișca. Se oprește pe la jumătatea drumului, se întoarce către turma care păștea iarba din Groapă de parcă nu mâncaseră niciodată o așa iarbă. Moșul se așează în botă și, cu spatele la mine, șoptește de parcă ar vrea să nu tulbure scena.

- Ni la ielă, parcă n-or mâncat ni'ca az'. Îi mai bună asta d-acas'. No, muiere, scoate d-ale burțî, nu vez' c-o venit un om acolea?

Șoptite cum erau cuvintele se loveau de pereții de calcar din Groapă, se rostogoleau, se loveau unele de altele venind din toate direcțiile, amestecându-se și părea ca omul care le spune este peste tot, nu acolo unde il vedeai.

- Da' ce ie ticule, ești bolund?! Cin', păcatele miele urcă pân' acolea pă o așa... și vorbele rămân fără punct când mă vede întins pe iarbă așa cum fac și măgarii stânei când sunt loviți de lene. Se uita lung, neîncrezătoare ori speriată de arătarea din iarba, se apropie uușuuurel, poate mușcă drăcia aia și nu mai pot stăpânii râsul.

- Ptiu! Bată-te norocu', tu iereai. De nu te hlizeai de proasta de minie nu te mai știam. Șî tu ce te râzi acolea, ticule, că puteai să zâci.

- Apăi... da' di ce? De cin' mai râdeam noi acu'?! Îi răspunde "ticule", ați ghicit, baciul, moșu, cum imi plăcea să îi spun. Avea mosul meu o barbă albă, lungă, ca omătul iernii, cu mustața îngălbenită într-un colț, de la mahoarca pe care o fuma și sunt sigur că fără țigara aia, veșnic fumată pe jumătate, nu ar fi lăsat în minte mea o așa amintire. Părul lung îi ieșea de sub pălăria bearcă decolorată de vremuri și povești cum doar el știa să spună. Mi-a rămas drag omul ăsta atât de simplu, atât de drag încât adevereștr faptul că nu există fericire de care să nu îmi amintesc cu o ușoară tristețe. Una caldă care aduce și un zâmbet pe lângă dulcele amar.

- Ia zî tu, mă țâcă (eu sunt ăsta și mereu mă amuza felul în care o spunea), cu ce gând prin hoaga asta?

- Nici un gând, moșule. Vin ca să scap de gânduri, să las prin pădurile astea.

- Mdea. No... înțăleg ce zâci da'... pân' aruncă a mea muiere ceva pe blana aia hai să-ț' arăt ceva. Ui acole, sus. Mă uit spre locul arătat de bota moșului și văd stânca albă acoperită de flori. O perdea de flori de colț. Atât de multe că păreau puse cu mâna, ingrămădite de parcă se grăbeau să cucerească cât mai mult din piatra aia. Mă uit cu ciudă la aparatul rămas fără baterie și mă mulțumesc cu amintirea retinei, nu fără a ofta o dată.

- Lasă, că mai ajungi tu p'acolea șî de-o fi binie ț-oi spune șî cum o venit pe lume floaria asta. Da'... zî tu, nu-i o minune dumnăzăiască? Cum stă acolea sus, în piatră sacă... d-ar putea șî omu'... eh, hai, că acu' sare muierea la noi că să slăiește mălaiu'.

Aveam să aflu și povestea promisă, altă dată, pe o vreme de toamnă când nimerisem la coborâtul oilor.


/Parang/_dsc8963.jpg



Marți, 1 septembrie 2020 - 22:35 
Afisari: 295 


Comentariile membrilor (1)

danmih
danmih

 
1
Noi încă așteptăm povestea promisă...


Marți, 24 noiembrie 2020 - 14:35  


 




Trebuie sa te autentifici pentru a putea adauga un comentariu

 
0,0443 secunde

GetaMap.org | Maps from all over the world | ro | fr | es | de | Calculator distante
ViewWeather.com - A new way to view the weather | nl.ViewWeather.com | sv.ViewWeather.com
Regulament carpati.org
© copyright (2004 - 2020) www.carpati.org