Skin Classic Skin White Skin Black & Whilte Skin Default Adauga la Favorite (In contul carpati.org)
Cautare:

Calendar

Iunie 2024
LMMJVSD
12
3456789
10111213141516
17181920212223
24252627282930

Iulie 2024
LMMJVSD
1234567
891011121314
15161718192021
22232425262728
293031

Online

Vremea
Varful La Om (Piscul Baciului
Muntii Piatra Craiului

Mihai Haret

Mihai Haret


Trebuie considerat, indubitabil, ctitorul cu profilul cel mia proeminent in galeria procursorilor miscarii turistice moderne din Romania. A murit la 5 aprilie 1940, cand abia implinise 56 de ani, lasnad doliu printre marii sai prieteni, turistii, in familie si chiar in sfera slujitorilor stiinteicaci,printre altele , s-a remarcat ca botanist si geograf.


In necrologul semnat de Gh. Mortzun (Enciclopedia turistica romaneasca, 1941), acesta exprima un gand care nu era numai al lui :,, Turring Clubul Romaniei aduce cuvenitul omagiu primului sau presedinte pentru bunele infaptuiri, fiind sigur ca pasiunea lui turistica va fii un indreptar pentru toti romanii care doresc sa contribuie la promovarea dumetiei noastre’’. Cinci ani mai tarziu (1946) in aceeasi publicatie, I.Colman, membru fondator al asociatiei, incerca un portret mai complet :,, Mihai Haret era tipul adevaratului alpinist : hotarat, calculat, practic; daca intervine ceva in timpul executiei, el gaseste solutia ; nu se descurajeaza, nu produce panica.


Multumirea lui cea mare era atunci cand putea arata un lucru infaptuit. E tipul omului constructiv care nu se incurca in planuri si proiecte, cu toate ca nu porneste la lucru fara un program dinainte studiat. Aceeasi activitatea rodnica o desfasoara si pe taramul stiintific. El a cladit si organizat turismul pe temeiuri stiintifice. Apoi, pana in 1976 cand s-a publicat o selectie binevenita din scrierile lui, despre Mihai Haret n-au mai vorbit decat camarazii de odinioara, cunoscutii. Unii i admira, altii vor sa lase marturii-macar orale-ca se exagereaza in opera de reconsiderare a lucrarii pamantesti a disparutului,, Bustul’’ lui Mihai Haret e asezat pe un sociu prea mare, lasa acestia din urma sa se inteleaga, argumentand, intre altele, ca interesul, ca proprietar si podgorean, ar fi dinamizat gesturile lui.


Dar sa prezentam pentru,, cartea de vizita’’ a lui, cateva fapte :

-inca din junete, Mihai Haret a cutreierat muntii, adesea alaturi de Nicolae Bogdan, intrezarind, poate chiar de pe atunci, importanta si rolul turismului ca mijloc educativ si informativ ;

-dupa 1900 a inceput, din convingeri temeinice, sa adune obserbatii si material documentar pentru cartea ce va inaugura luiteratura turistica moderna, conceputa pe coodronatele ghidului complet (text, fotografii, harta, informatii auxiliare) : Im muntii Sinaiei, Rucarului si Branului, publicata la Institutul de arte grafice Carol Gogl, Bucuresti,1910 ;

-a fost membru activ al Societatii turistilor din Romania, cu mult inainte de primul razboi mondial si a militat, in cadrul S.T.R, pentru impulsionare miscarii ;

-a fost fondator, alaturi de altii, al Hanului drumetilor, transforamt mai tarziu in Turing Clubul Romaniei ; inca de la infiintare, Mihai Haret a devenit presedintele T.C.R ;

-a reprezentat Romania, ca delegat, in Alianta internationala de Turism, si s-a achitat onorabil de obligatiile ce i-au revenit in calitate de membru al Clubului alpin francez, al Turing Clubului din Franta si al Turing Clubului din Italia ;

-un perseverent si consecvent aparator al naturii, impotriva degradarii ei sub orice forma ;

-autor a numeroase lucrari de literatura turistica si harti (harta turistica a regiunii Brasov,1933 ;harta turistica a masivelor Bucegi-Garbova, 1934 ; harta turistica a masivului Piatra Craiului, in colaborare cu Radu Titeica, I.Protopopescu, N. Niculescu, 1936 ;harta turistica a masivelor Godeanu-Tarcu-Retezat, in colaborare cu I.Protopopescu, 1937)


Mihai Haret, curand dupa infaptuirea statului national unitar, avea o intelegere superioara in ce priveste rostul turismului in conjunctura data. Ii atribuia valente pluriifuncionale si intuia- pentru vremea numita-sensurile lui in sfera politicului.Ideea aceasta a elaborat-o permanent si meticulos in conferinte publice, in convorbiri de grup restrans, dar a exprimat-o sincer chiar in actul constitutiv al Turing Clubului :,, Pe de alta parte, marindu-se considerabil si ca intindere si ca populatie, conditia principala ca legarura sufleteasca sa se injghebe cat mai puternica intre toti fiii acestei tari, este ca acestia sa aiba posibilitatea de a se cunoaste si a se iubii. Turismul la noi va fii astazi mijlocul cel mai eficace prin care se va implinii aceasta legatura sufleteasca’’.



                                                   Extras: Cartea ,, Calatorie prin vreme''


                                                                         de Valentin Borda

                                                                                1979





Luni, 5 octombrie 2009 - 20:01 
Afisari: 2,297 


Comentariile membrilor (2)

ad078
ad078
(admin)

 
1
Cam multe elogii si vorbe de lauda la adresa lui M. Haret. Ar trebui consultate mai multe surse...

Niculae Baticu spunea despre Mihai Haret:
"Acuzatia ca-si desfacea vinurile proprii [...] īn cabanele T.C.R., adusa de unii, este minora fata de practica de a adauga un zero la notele de plata ale diferitelor lucrari de la cabanele administrate de Centrala. Asa s-a
īntīmplat ca īn 1937, facīndu-se o oarecare reparatie la Casa Pestera īn valoare de 1 560 lei, pe chitanta a aparut 15 600 – diferenta intrīnd īn buzunarul lui Mihai Haret [...]

Dr. Bors, sesizīnd ca suma este exagerata, a mers cu chitanta la cabanierul Moise Rosculet. Acesta, luat din scurt, a marturisit si a scris pe dosul chitantei: «Dl. Haret m-a obligat sa adaug un zero [...]».

Convocīnduse o adunare generala extraordinara si verificīndu-se sumar scriptele T.C.R.-ului, s-au mai gasit niste chitante semnate de Mihai Haret, cu sume īntre 40 000 si 60 000 lei, reprezentīnd dobīnda anuala platita de T.C.R. la un īmprumut facut la matusa-mama adoptiva – suma ce nu a intrat niciodata īn casieria T.C.R.-ului."

Despre obiceiul lui Mihai Haret de a vinde propriile vinuri in cabanele T.C.R mai povestesc si S. Titeica, Alex. Beldie, R. Titeica.

Deasemenea, Niculae Baticu i-a contestat lui Mihai Haret "paternitatea cartii de debut, socotindu-l, la 26 ani, prea tanar pentru o realizare atat de complexa. Pretentia este intarita de faptul ca pana la sfarsitul zilelor sale, M. Haret nu a mai dat nici o lucrare pe masura. "

" Un important izvor de informatii l-au constituit pentru M. Haret cele 48 de titluri din bibliografia existenta la sfarsitul volumului. Īn acest sens, este vadita inspiratia autorului (decurgīnd structura similara a materialului) din lucrarile Din Plaiul Pelesului, 1893, de Ion G. Babessi Sinaia si īmprejurimile, 1903, de Alex. Galesescu.

"Pretios concurs" au oferit de asemenea inginerul Iosif Sāngeorzan, conducatorul circumscriptiei silvice din Sinaia a Eforiei Spitalelor Civile, si directorii fabricii de hīrtie Busteni, fratii Carol si Samuel Schiel. Un alt
segment al documentatiei este legat de bunavointa unor colaboratori precum Nicolae Bogdan, N.N. Turnescu, George Sutzu, Petre I.Gold, Tita Eftimiu, Demetru Turnescu, Mihai Stamate, Puiu Zorila, profesorul Costica Georgescu si altii. Īn cazul zonelor mai putin cunoscute din Bucegi si Piatra Craiului, informatiile se datorau unor calauze ca Butmaloi si Gh. Marin Vasīi, respectiv ciobanilor din zona.

Un aport decisiv īn ce priveste Leaota, Piatra Craiului si Iezer-Papusa au adus lucrarii lui M. Gold (Haret) īnvatatorii D.D. Polexe (Porcesti), I. Stefanescu (Rucar), Ion Grigorescu (Comarnic), Dim. Rāpeanu (Predeal), Iosif Catrinescu (Dragoslavele), Dumitru Bulmez (Fundata) si Gh. Marincu (Zarnesti).

Avīnd īn vedere bogata lista de colaboratori, se pune īntrebarea care a fost aportul lui M. Gold la realizarea pomenitei lucrari. Dupa opinia noastra, el doar a īnsailat, cu incontestabila migala, informatiile
furnizate de altii."


Informatiile prezentate mai sus le-am aflat prin bunavointa lui Mircea Ordean (mmordean) si sunt citate dintr-o carte a dansului.


Marži, 6 octombrie 2009 - 11:14  

amos_and
amos_and
Coarda
 
2
Mersi mult pentru aceste informatii!


Marži, 6 octombrie 2009 - 21:16  


 




Trebuie sa te autentifici pentru a putea adauga un comentariu

 
0,0425 secunde

Deblocari usi Bucuresti | GetaMap.org | Maps from all over the world | ro | fr | es | de | Calculator distante
ViewWeather.com - A new way to view the weather | nl.ViewWeather.com | sv.ViewWeather.com
Regulament carpati.org
© copyright (2004 - 2024) www.carpati.org