Iarna

O poezie de iarna, cu multa zapada, in stilul consacrat la noi de Cosbuc.

Ce a iesit, o sa vedeti mai jos.

Cu ocazia asta, va fac si eu urarea traditionala: ''Sarbatori fericite !''

Chiar pe ulita cea mare

Dintr-un prapadit de sat

Iarna ieri a colindat

Si-a pornit alba ninsoare

Pe-nserat.

Iar, apoi, o noapte-ntreaga

Tot a nins si-a viscolit

Pana-n zori, la rasarit.

Satul zace...sub zapada

Adormit.

Toate ulitele stramte

Case, garduri si gradini

Si copacii-s albi si plini

Sunt zapezi asa de multe

Sa te-nchini.

Astfel lumea se-nfioara

Stau prin case fiecare

Adunati, cu mic-cu mare

La ferestre, iar afara

Nici suflare.

..............................

..............................

Sade popa Nicolae

Trist privind inspre zapada

Si se scarpina in barba

Oftand singur in odaie:

''Ce corvoada !''

''Ce-o sa fac? O sa innot ?

Prin zapada asta groasa ?''

Eu ? fata bisericeasca ?

O sa rada satu' tot

''Ce napasta !''

Undeva, in cap de sat

Domn primar priveste-alene

La chipul iernii, la troiene

Sta la geam, ingandurat

In izmene.

''E semn de la Dumnezeu

Vrea sa ne pedepseasca''

Se-agita muierea-n casa

''E prapad, barbate, zau''

''Taci, nevasta !''

Si se-nchina la icoana

Babele, ca la apel

Speriate de nameti si ger

Uita ca in orice iarna

E la fel.

Doar nea Petre, gospodar

Iese prin zapada mare

Sapa cu inversunare

Isi face, pan-la carciumar

O carare.

..........................

..........................

Iara dracii de copii

Iute, iute se imbraca

Cu fular, manusi, cojoaca

Pai in casa cum sa-i tii ?

Vor la joaca.

Chiar de usa-i ferecata

De zapada nemiloasa

Asta n-o sa ii opreasca.

Ies afara, de indata

Pe fereastra.

Si se-aduna toti in drum

Zgomotosi ca niste zmei

Isi trag sania dupa ei

Dedelusu-i plin acum

De prichindei.

Nimic nu le sta in cale

Urca iute toata ceata

Pana sus, in deal, si gata

Zboara sania-n jos la vale

Ca sageata.

Un singur bulgare-aruncat

Undeva, la intamplare

Starneste iute zarva mare

Toti raspund...chiar imediat

La provocare.

Intr-o mare galagie,

Zboara bulgarii puhoi

Nimeni nu da inapoi 

Nu e doar o batalie

E razboi.

Doar in prag de innoptare

Se-ntorc...dardaind din dinti

Infometati si obositi

Au obrajii, fiecare

Inrositi.

De pe deal. iarna priveste

Catre ulita din sat

De cum noaptea s-a lasat

Spre alte locuri ea porneste

La colindat.

Marţi, 14 decembrie 2010 - 19:20 
Afisari: 2,499 


mflorin