Skin Classic Skin White Skin Black & Whilte Skin Default Adauga la Favorite (In contul carpati.org)
Cautare:

Calendar

Noiembrie 2024
LMMJVSD
123
45678910
11121314151617
18192021222324
252627282930

Decembrie 2024
LMMJVSD
1
2345678
9101112131415
16171819202122
23242526272829
3031

Online

Vremea
Varful Cosana
Muntii Capatinii

Cavalerul de Piatră (3)

   Legenda depre cele spuse si savarsite de printul Iordan in fata tatarilor trecu repede peste zidurile Cetatii Kronstadt.

 

   Prin piețele prafuite copiii se jucau cu sabii de lemn cu varful rupt:

 

   ,,Eu sunt Taietorul de Capete”, îsi începeau ei jocul.

 

   Printul îi privea amuzat. Le arata cum sa tina cu mana sipca de lemn pe care cei mici scrijelasela cu un taciune SABIE:

 

   ,,Nu trebuie neaparat sa fi Taietorul de Capete. In schimb trebuie sa fi un bun catolic. Catolic inseamna militar, soldat, dogmatic, cel care cucereste lumea cu sabia. De sabie asculta toata lumea...

 

   Intr-o zi trei sute de cavaleri ioaniti s-au batut cu sapte mii de tatari care au debarcat in Malta.

 

   Au intrat cavalerii in biserica si s-au rugat in limba latina asa cum se roaga un adevarat catolic. Voi stiti ce atmosfera era in biserica?! Era o atmosfera sacra, razboinica. Cavalerii nu mai aveau niciun sentiment pe fata, pentru ca ei se considerau morti. Cand se duce la lupta un cavaler catolic, el trebuie sa se considere mort, pentru ca mortul nu mai are ce pierde. Ieseau aburi din armurile cavalerilor cand se rugau cu o singura voce din trei sute de piepturi-Credo in unum Deum, patrem omnipotentem...

 

  Au luptat cavalerii ioaniti disciplinati, organizati, dogmatic. Au facut siruri de arcasi disciplinati in piata cetatii si chiar daca salbaticii erau la doi pasi de ei, chiar daca le simteau duhorile, cavalerii schimbau disciplinati sirurile, dogmatic, fara urma de teama. Si cand a murit ultimul cavaler a murit si ultimul tatar. Asa sa stiti voi...”

 

 

   S-a intamplat ca in una din zile in cetate sa intre un trib de dansatori. De fapt era o satra obisnuita de tigani care castigau mai ales de pe urma unei dansatoare care se numea Patima.

 

   Cum a vazut-o dansand, regele Robert s-a indragostit de ea si nu s-a lasat pana nu a invitat-o in camera lui de cavaler.

 

   Dupa o saptamana in care a cam lipsit de la treburile cetatii, regele a venit mahmur in fata cortesului si a anuntat, spre surprinderea tuturor, ca voieste sa se insoare cu dansatoarea tiganca.

 

   Daca pana atunci Patima fusese blanda cu slujitorii, dupa nunta deveni scorpie pentru toata lumea.

 

   Dupa o vreme, in care petrecerile in cetate s-au tinut lant, nemultumirea oamenilor de rand, saraciti de birurile noi, statea sa dea in clocot. Despre aceasta stare de lucruri afla, daca mai era nevoie, si regina, dupa ce s-a preumblat prin cetate in straie de targoveata:

 

   ,,Cauza tuturor relelor e fratele tau, care e toata ziua printre oamenii cetatii”, zise Patima cu rautate.

 

   Certurile la palat nu se potolira pana ce regele nu veni sa vorbeasca cu fratele mai mic:

 

   ,,Frate, am niste probleme. Trebuie sa intelegi. De la un timp, din cauza ta nu ma mai inteleg cu regina si nici cu cavalerii din cortes.Vreau sa pleci din cetate!”

 

   ,,Inteleg”, zise Iordan lasand privirea grea spre pamant.

 

 

   A doua zi, impreuna cu cainele Gorun, printul Iordan trecu muntii spre Valahia, apuca pe o vale ingusta si priporoasan numita Valea Rea si se oprira pe seara la marginea unei poieni inalte. Intelese ca ii va fi greu de acum inainte.

 

   ,,Stapane, voi da si eu o mana de ajutor si impreuna ne vom gospodari pe aceste locuri.”

 

  

 

   Mare le fu mirarea oamenilor cand vazura un print in armura neagra arand in brazda cu un ditamai cainele negru. Se cruceau oamenii, iar din semnele lor facute cu degetele stranse de la mana dreapta se nascu Manastirea Sinaia, dupa chipul si asemanarea unei alteia la fel de mandre ridicata de tatal printului pe Muntele Sinai din Tara Sfanta.

 

   Iar locurile acelea de poveste au pastrat pana in ziua de azi numele de Piscul Cainelui.

 

 

   In targul de pe langa manastire, la bautul unui aldamas, un oier bogat venit dinspre Tara Moldovei facu prinsoare ca nu se poate afla un om caruia sa-i treca prin cap sa are la plug cu cainele sau. Doar la caini el spunea ca se pricepe... Dar nu si la printi catolici... Si astfel pierdu o intreaga turma de oi in favoarea printului.

 

 

   Povestea umbla din om in om si ea sfarsi prin a umple de invidie pe fratele cel mare, mai ales ca regatul acestuia era in pragul ruinei.

 

   Regele veni intins la Piscul Cainelui insotit de o garda de cavaleri intunecati. Iordan il intampina cum se cuvine si, dupa ce il ospata ca pe un frate, ii arata ogoarele bine arate, targul de comert si manastirea cu chiliile cavalerilor calugari.

 

   ,,Frate Iordan”, zise regele, ,,eu si sotia mea am regretat mult ca tu ai fost nevoit sa pleci din cetate. Acum tare ne-am mai bucura daca ai binevoi sa te intorci...”

 

   ,,Ma tem ca nu se poate, Maria Ta. Acum vocatia mea este sa am grija de Manastirea Sinaia si de limpezimea dogmelor dupa care aceasta se oranduieste...”

 

   ,,Atunci, ai putea, rogu-te, sa-mi dai cainele tau pentru cateva zile? Ma gandesc ca el ar fi singurul care ar putea sti unde tatal nostru a ascuns tezaurul cavalerilor cruciati.”

 

   ,,Mai intai trebuie sa iti spun ceva”, zise printul. Cand tata a murit inconjurat de generalii sai erai si tu acolo. El mi-a lasat cu limba de moarte rugamintea sa am grija de cainele lui. Iata, iti voi da cainele pentru cateva zile, in speranta ca el iti va fi de ajutor, dar tine minte, daca i se va intampla ceva rau... tu nu vei mai fi fratele meu!...”

 

 

   Dupa o vreme un negustor se lauda prin targul de la Sinaia ca turma de porci scoasa la vanzare de catre el era castigata la un ramasag in Cetatea Kronstadt.

 

   ,,Ce ramasag?” intreba Iordan, care avusese si el deaface cu asemenea lucruri.

 

   ,,Insusi regele cetatii s-a prins ca el poate ara pe sub ziduri cu un caine la plug.”

 

   ,,Si nu ai pierdut ramasagul?”

 

   ,,Cum sa-l pierd, marite print? Cine a mai vazut un caine care sa traga la plug. Degeaba l-a batut regele si l-a umplut de sudalmi... Cainele n-a vrut si pace... Si-apoi chiar de ar mai fi vrut el, cainele, n-ar mai fi putut, caci era mai mult mort decat viu...”

 

 

   In noaptea aceea printul Iordan isi pregati armele in tacere si dimineata se inchina si pleca spre Cetatea Kronstadt sa-si aduca acasa cainele.

 

   Fu intampinat de rege chiar in fata portilor.

 

   ,,Aduceti-mi cainele!”

 

   ,,Cainele tau a murit, cred”, zise regele tremurand.

 

   Printul impietri si ramase nemiscat o vreme in fata zidurilor.

 

   ,,Ai zis ceva frate?”incerca regele sa rupa tacerea cea grea.

 

   ,,Nu-mi mai spune asa. Eu nu mai sunt fratele tau.”

 

   ,,Nu-l lasati sa scape!”, striga regele garzilor sale.

 

   Dar cand printul scoase din teaca sabia rupta cavalerii cetatii incremenira pe metereze...

 

 

   In locul regelui ramas fara de cap, printul numi la conducerea cetatii pe batranul general Francisc.

 

   Singur, fara a mai vorbi cu cineva, tanarul cavaler parasi cetatea si urca pe varful Muntelui Postavaru pentru a medita asupra lumii.

 

   Au trecut zile fara numar... Poate ani... Si nimeni nu mai putea jura daca stanca de pe varful muntelui mai are viata inlauntrul sau de piatra.

 

 

   Cavalerul de Piatra simti un fosnet... sau poate doar vantul...

 

   Vazu pe Drumul Serpilor urcand un animal cu infatisare de tigru alb. De aproape baga de seama ca dungile de tigru nu sunt altceva decat rani adanci...

 

   ,,A trebuit ca vantul sa sufle prin fluierul de argint, stapane, ca sa iti aflu locul...”

 

   ,,Gorun!” Si lacrimile Cavalerului de Piatra vindecara ranile prietenului sau de suflet...

 

 

 

   Cand urci cararile muntelui si esti urmat de un caine, nu-l goni!

 

   Ajuns cu el pe varf, de aceasta data, tu esti Cavalerul de Piatra.

 

 

 

 

   Epilog: Pe munte nicio greseala nu este minora.

 

                Oricand iti poti pierde capul.

 

                Caci nu s-au gasit oseminte in Pestera de Lapte.

 

 

 

 

 

 

 

 



Luni, 19 aprilie 2010 - 20:35 
Afisari: 10,402 


Comentariile membrilor (3)

hana
hana
Coarda
 
1
Nu stiu daca povestea este prelucrata sau inventata.
E un amestec de crestinism si budism.
Cert este ca eroul se contrazice prin comportament. Adica faptul ca si-a omorat fratele pentru cainele sau (fie si prietenul sau cel mai bun) seamna a razbunare decat a intoarcerea celuilalt obraz.
De ce nu a protestat mai inainte cand era poporul asuprit?
Povestea are totusi un sambure de adevar. Cam asa e crestinismul in Romania: la nivel declarativ.
Ne numim crestini dupa Numele Lui Hristos dar nici prin cap nu ne trece sa traim cum a trait El. Si eu personal am luptele si caderile mele (nu numai la propriu Carpati.org )
Dar un lucru e dubios: daca vegetarieni sunt cei care mananca numai vegetale si nu se ating de carne, de ce crestinii nu seamana cu Hristos?


Miercuri, 21 aprilie 2010 - 21:24  

andy79
andy79
Busola
 
2
Tulburatoare povestea. Am citit-o pe nerasuflate si m-am simtit ca la povestile bunicului de la gura sobei (desi bunicii mei nu au avut niciodata soba Carpati.org ). Mi-e greu totusi sa cred ca pe meleagurile noastre, in vremurile de atunci se practicau artele martiale ("pasii betivului" sunt o binecunoscuta tehnica de arte martiale)


Joi, 22 aprilie 2010 - 13:27  

gigicepoiu
gigicepoiu
Rucsac
 
3
Este adevarat ca povestea nu straluceste prin logica faptelor si mai ales prin adevar istoric.
Am incercat sa dau un aer de legenda imprejurimilor Brasovului si sa mai strecor pe ici pe colo cate o pilda, ori povestea cavalerilot ioaniti.
E greu sa imaginezi tehnicile de lupta ale cavalerilor spadasini...
La fel de greu a fost sa folosesc mai mereu timpul perfect simplu al verbelor (nu sunt oltean) si sa nu scap prea multe neologisme, mai ales termeni din geografie.
Se spune ca atunci cand nu mai traim povestile si nu ne mai simtim copii... inseamna ca am murit de mult...


Joi, 22 aprilie 2010 - 15:32  


 




Trebuie sa te autentifici pentru a putea adauga un comentariu

 
0,0414 secunde

Deblocari usi Bucuresti | GetaMap.org | Maps from all over the world | ro | fr | es | de | Calculator distante
ViewWeather.com - A new way to view the weather | nl.ViewWeather.com | sv.ViewWeather.com
Regulament carpati.org
© copyright (2004 - 2024) www.carpati.org