Skin Classic Skin White Skin Black & Whilte Skin Default Adauga la Favorite (In contul carpati.org)
Cautare:

Calendar

Iunie 2024
LMMJVSD
12
3456789
10111213141516
17181920212223
24252627282930

Iulie 2024
LMMJVSD
1234567
891011121314
15161718192021
22232425262728
293031

Online

Vremea
Varful Postavaru
Muntii Postavaru

Bucura Dumbrava

La munte, purta, adesea, un costum din postav, verde inchis. Pe cap avea- nu intotdeauna-‘’ o palarioara tiroleza’’, iar in mana ‘’ un basotn cu cap de barza de argint’’.Era insotita de o calauza si de prieteni. Ionita Chioru, una din calauzele a carei amintire nu s-a risipt de tot in uitare ca a altora (David Turcu, Gheorghe Ion Marin Vasii, Gheorghe Ion Calin, Nicolae Voinescu, Moise Moceanu, Gheorghe Carnu, Dumitru) ii punea la dispozitie, pentru excursiile lungi si grele, pe Liza, iapa cea frumoasa, cu saua din piele de caprioara.


Fanou, cum era dezmierdata in cercul intimilor care preferau sa-i spuna asa- de la Fany Seculici, numele sau adevarat-era amatoare de vizite in societate. In asemenea imprejurari, seara, relateaza una din amicele ei, mai tanara Frosy Nenitescu-Boerescu,ea insasi membra fondatoare a T.C.R.,’’ intra pe usa cu suras afabil, imbracata de obicei cu o rochie alba de catifea, lunga cu trena, stransa in talie, in mana purta un evantai de dantela alba si pe cap conciul in forma de bucla mare, tinuta de un pieptane de baga’’.


Avea prietene si prieteni. Multi. De la regina Elisabeta si Titu Maiorescu, la Ion Otetelesianu, Elena Romniceanu, Natalia Slivici. Printre cei care i-au apreciat cartiile se numara I.L. Caragiale, Duiliu Zamfirescu, Al. Vlahuta, Ilarie Chendi, Mihail Dragomirescu, Gala Galaction, Ion Bianu. Ii placea sa cante la pian, studia muzica bisericeasca orientala cu Popescu-Pasare si vedea interes acut pentru teozofie. Avea spirit practic foarte dezvoltat, dinamic si de initiativa : In 1905 a infiintat societatea Chindia, care si-a propus sa cultive gustul pentru jocurile nationale si portul popular ; tinea lectii inspirate din filozofia umanitarista in fata copiilor unei societati de bine facere ; se ocupa de organizarea unui muzeu de istorie ; a escaladat, in 1925, la aproape 60 de ani, muntele Cervin din Alpi ( a atins 3200 de metrii altitudine, urcand pe ghetarul La Buee din Masivul Mont Blanc) ;a participat la un congres de teozofie la Adyar, langa Madras (India, decembrie 1925-ianuarie 1926).


A scris teatru si proza : Mama lui Stefan cel Mare, Haiducul, Pandurul, Sarea Nordului. Opera sa de capetenie ramane insa Cartea muntilor-tiparita in primavara anului 1920-si, desigur, rolul jucat ca precursoare a turismului din Romania. Bucura Dumbrava venise in Bucuresti impreuna cu parintii, la 5 ani de la nasterea intamplata in Bratislava, la 28 decembrie 1868.


Despre ea, aceeasi Frosy Nenitescu-Boerescu, scria :’’Bucura avea atata dragoste pentru tot ce era curat romanesc, pentru tot ce purtea pecetea creatiei artistice a taranului’’. Iar Gala Galaction la stingerea din viata a marei calatoare (20 ianuarie 1926, intr-un spital din Port Said), nota, in Adevarul literar si artistic din 7 februarie 1926, in chip de necrolog : ‘’A murit energia, vesnic tanara si nebiruita. A murit voia buna ! Au murit munca fara preget si dragostea de viata’’.


Bucura Dumbrava a sfidat, la fel ca Elena Ghica odinioara, convenientele rigide ale vremii sale si, implantandu-se solid chiar in miezul protipendadei, de aici, a predicat dragostea pentru natura, pentru munte in special. Sentimentul si credinta ei au facut o bresa inca neevaluata la adevaratele-i dimensiuni in conceptia totusi prea retograda a unei categorii de oameni privind drumetia, desfatarea nestanjenita in ozonul alpin, libertatea meditatiei in linistea miscatoare, imensa, dintre codru si cer.


Bucura Dumbrava era un spirit elevat, care a putut gandi si exprima adevaruri esentiale :

‘’-Ura si varsarea de sange vor fii socotite ca pacatele cele mai rusinoase de omenirea viitoare.

-Viitorul nu este al fortei brutale, ci al fratiei.

- Ca sa se dezvolte mai bine fratia, trebuie sa-i pregatim o atmosfera sanatoasa, atat morala cat si materiala.

- Aceasta atmosfera se gaseste in forma ei cea mai desavarsita la munte.

- La munte pier toate desertaciunile si sperieturile, piedicile cele mai de frunte impotriva duhului fratiei.

- Organizati-va viata astfel, ca sa va ramana vreme de dus la munte : atunci si munca voastra va fii sanatoasa si bine cumpanita.

- Cereti pentru toti dreptul la odihna in mijlocul naturii, dreptul la lumina soarelui, la aerul curat, la codrul verde, la varfurile dorului de inaltare. Cereti si infiitati mijloace bune si ieftine pentru drumetie de care toti sa se poata folosii...’’


                                             Extras:  Cartea'' Calatorie pin vreme''


                                                                         de Valentin Borda

                                                                                1979



Luni, 5 octombrie 2009 - 18:58 
Afisari: 1,066 


Comentariile membrilor (1)

leovit
leovit
Busola
 
1
Mai poti comenta ceva....doar la un pahar de vin alb intro poienita pe valea Cernei cu prieteniii.Carpati.org


Sâmbătă, 12 mai 2012 - 15:04  


 




Trebuie sa te autentifici pentru a putea adauga un comentariu

 
0,0416 secunde

Deblocari usi Bucuresti | GetaMap.org | Maps from all over the world | ro | fr | es | de | Calculator distante
ViewWeather.com - A new way to view the weather | nl.ViewWeather.com | sv.ViewWeather.com
Regulament carpati.org
© copyright (2004 - 2024) www.carpati.org