Alte variante ale unor legende din Muntii Bucegi

LEGENDE - BABELE

Pe teritoriul intregului lant carpatic, se afla numeroase coloane de piatra impozante care din departare seamana cu figuri omenesti. Despre acestea in popor se crede ca ar fi reprezentarea unor personalitati mitice. Aceste imagini primitive sunt numai pe varfurile muntilor, ale dealurilor, pe vai, in apropiere de drumuri, de unde se deschide o vasta perspectiva.
Pe platoul Muntilor Bucegi se inalta un grup de stanci cu forme bizare care au fost numite in graiul popular Babele.
In geografie aceste roci cu forme ciudate sunt numite "ciuperci", Babele rezultand din actiunea vantului, numita coraziune care a erodat calcarele si gresiile din care acestea sunt alcatuite.
Istoricii spun ca "Babe", denumire traditionala ce atesta aceste monumente, au fost odata simulacrele unor divinitati montane numite de romani Deae veteres.
Alte stanci care poarta denumirea de "Babe":
Baba Dochia din Muntii Ceahlau, o stanca inalta inconjurata de circa 20 de stanci mai mici. Legendele spun ca o batrana a plecat, de 1 martie, pe munte cu oile la pascut. Ea a fost surprinsa de un ger puternic si a inghetat pe munte impreuna cu mioarele sale, gheata transformandu-se in piatra.
O varianta a legendei, mai culta, este cea in care Dochia era preafrumoasa sora a regelui dac, Decebal, iar cand acesta a fost invins, imparatul Traian a vrut sa o ia cu el la Roma. Pentru ca nu dorea sa paraseasca pamantul scump al tarii, Dochia, care era pastorita, a rugat muntele Ceahlaului sa o transforme in stana de piatra. Odata cu ea au fost impietrite si cele 20 de oi pe care le pastea.
In locul numit Valea Rea, de la obarsia raului Doamnei (judetul Arges) se vad niste figuri de piatra in forma de femei. Legenda spune ca erau noua batrane care au plecat cu caprele la munte, dar din cauza gerului s-au transformat in stane de piatra.
In apropiere de Vama Buzaului ,in valea Urlatoarea se afla chipul de piatra al unei femei, numite Baba Dochia, de unde izvoraste o apa foarte limpede.
O varianta a legendei despre zilele Babelor (1-9 martie): o femeie batrana a plecat cu oile pe munte. Fiind inca iarna, ea era imbracata gros. Inselata de vremea calda de la inceputul lunii martie, ea si-a scos in fiecare zi cate un cojoc. In ziua a zecea, a venit un ger puternic si a inghetat, mai apoi a fost transformata in stana de piatra.
In acest interval este obiceiul ca toata lumea trebuie sa isi aleaga o zi (alegerea zilei se face in functie de ziua de nastere), iar daca acea zi a fi insorita, se crede ca asa va fi viata persoanei respective in acel an.

LEGENDE - KOGAION, MUNTELE SACRU

Pentru istoria straveche a poporului roman, un loc de cinste este ocupat de geograful si istoricul Strabon.
Strabon (c. 64 î.H.- 26 d.H.) a realizat unica opera a antichitatii care ne-a parvenit aproape în întregime, "Geographika" (Geografia, 17 carti, aparuta dupa anul 14 d.H.), incluzând, pe lânga datele strict geografice, si pretioase informatii de ordin istoric, cultural, mitologic, valoroase în primul rând prin tinuta stiintifica, document pretios pentru istoria Daciei, ale carei hotare sunt, pentru prima data, descrise aici (Geografia, VII.3.13);[1].
Referindu-se la religiozitatea daco-getilor, Strabon consemna: „Pâna si muntele a fost socotit sfânt si asa îl si numesc. Numele lui este Kogaionon, la fel cu al râului care curge pe lânga el." (VII.3.5).
Istoricii N. Densusianu [2] si I.C.Dragan [3] localizeaza muntele Kogaionon la Portile de Fier de la Dunare; H. Daicoviciu [4] si C.Giurascu [5] îl localizeaza în S-V Transilvaniei, respectiv‚ N-V Olteniei.
Kogaion este socotit muntele sacru ce adopostea sanctuarul marelui zeu Zamolxis unde acesta consulta oracolul si unde se retragea pentru mari perioade de timp.
Unde este cu exactitate acest loc, nu a fost demonstrat

LEGENDE - SFINX

Sfinxul din Muntii Bucegi este situat la 2.216 m altitudine. Forma sa bizara are mai multe explicatii stiintifice sau mistice.
Din punct de vedere geografic este o forma ciudata care a fost sapata in roca conglomerata printr-o actiune a vantului care poarta numele de coraziune; in acest fel s-a erodat alternanta de gresii si calcare rezultand forma de acum.
Din punct de vedere istoric si chiar mistic, Sfinxul este reprezentarea unei divinitati supreme din timpuri pelasge. Aspectul sau omenesc este asociat cu o expresie de suveranitate si putere, acest lucru fiind evidentiat prin fata proportionata, buze severe si barbia voluntara. Pelasgii au fost anteriori grecilor, triburile lor au fost raspandite mai ales in zona Marii Egee.
Multi istorici merg pana acolo incat spun ca Sfinxul de la Gizeh, Egipt, este o copie a celui de pe platforma Bucegilor. Acest lucru se bazeaza pe niste asemanari care sunt mai mult sau mai putin intamplatoare, cum ar fi faptul ca Sfinxul din Bucegi are aceeasi inaltime cu cel egiptean, de la Gizeh.

Vineri, 23 noiembrie 2007 - 17:37 
Afisari: 5,550 


predeal