Al nostru dulce legamant
Te tin in brate...intinde
palma,
Si lasa vantul sa
te-atinga...
Inchide ochii si
zambeste-mi,
Si lasa fulgii sa ne
ninga.
Priveste norii si opreste-i,
Pret de o clipa si un
gand...
Apoi, imbratiseaza-mi
trupul,
Cu ochii-ti verzi si
lacrimand.
Alege-mi cel mai vesel vis,
Si daruieste-mi-l la noapte,
Imparte-l doar in sarutari,
Chiar de-l desparti in
soapte.
Anunta-ma apoi cu zorii,
C-o noua zi va fi sa fie...
Eternul puf ce zboara-n
ceruri,
Din prima noastra papadie.
Ce dulce gust are azi joia,
Din ziua noastra cea de-a
doua,
E vremea cand intinsi pe
iarba,
Ne-mbratisam cu roua.
Doar capre negre-n
ignoranta,
Sfidau in salturi clipe,
Nici vulturii nu ne
priveau...
Si-si falfaiau aripe...
Ciudat, doar muntele ne
stie,
Dar ochii nu ne vad deloc
Atunci ma-ntreb: Ce a fost
sa fie?
Coincidenta ori noroc?
Te-am cunoscut intamplator,
Urcand spre vise impreuna,
Dorind prin ce noi ne-am
propus,
Sa punem crestelor cununa.
N-au vrut nici norii sa ne
lase,
Si au plouat necontenit,
Insa potecile spre vise,
Ne-au protejat si ne-au
primit.
Apoi cabana cea carunta,
In care timpu’ trece-ncet,
Avea pe noi sa ne primeasca,
Cu aceeasi cana de vin
fiert.
Si din rucsaci vom scoate
ganduri,
Si le vom insira pe-o coala,
Iar versul ne va fi doar
vinul,
Rimand suav a scortisoara...
Acum doar ceasul ne
sopteste,
Ca pleopele se vor
inchide
Si inainte de culcare,
O flacara in doi
se-aprinde...
Adorm si stiu ca muntii-au
fost,
Un legamant rostit in doi,
Si de-atunci stiam sa
fim....
Nedespartiti si amandoi .
Versuri: Cristian-Alexandru Catana
Joi, 22 noiembrie 2012 - 20:05