A doua viata

Intr-o zi senina, 

Si-a luat rucsacu-n spate,

Cu zambetul pe buze,

Si a plecat departe.

Din ziua aceea dus a fost,

In noapte disparut,

Mi-a spus ca plansu-i fara rost,

Dar n-am putut s-ascult.

Am plans o zi, am plans o luna,

Am suferit nespus,

M-am intrebat zile de-a randul,

De ce urca acolo sus?

Gasind fotografii innegrite

Le-am privit cu zbucium,

“De praf sunteti acoperite,

Cum e si el acum”

Dar deodata l-am vazut,

Zambind ca intr-o poveste,

Si intr-o clipa am priceput,

Ce il lega de creste.

Asa a fost intotdeauna,

Da, e cu putiinta.

El si muntele, impreuna,

Au fost si sunt, o fiinta.

Viata l-a luat de langa mine,

Si vars lacrimi marunte,

Dar acum pricep mai bine,

A renascut pe munte...

versuri: darkhriss

Vineri, 17 octombrie 2008 - 00:49 
Afisari: 1,416 


darkhriss