1. Ana n-ascultă cum cântul ne adoarme-n asfințit
Iar chitara rece îngână trei acorduri și-un șoptit
Spun pe rând trista poveste unei fete ce-a voit
Să atingă-un colț de stâncă înroșit de asfințit
R: Ana n-ascultă cum vântul rece parcă e răcit
Și cum șuieră pe piscuri, glasu-i pare răgușit
Însă Ana e departe - și prin gânduri, și prin fapte
Iară vântul răgușit a chemat-o încă o dată și-a murit
2. Ana n-ascultă de șoimii care-o strigă dinspre creste
Croncăne plini de speranțe, însă nu le dă de veste
Și-și continuă plimbarea printre ferigi, printre fagi
Ana pășește cu grijă printre umbrele apuse, asfințind triste și vagi
R: Ana n-ascultă de nimeni, așa-i ea, o solitară
Insensibilă și rece sau așa vrea ea să pară
Duce un rucsac în spate, mergând către nicăieri
Vrea să fugă - ori de mine, ori de ziua ei de ieri
Și-am lăsat-o să se ducă către munții ei din nori
Eu rămân în urma ei, eu rămân să-i culeg flori
3. Ana n-as... Ana n-ascultă de nimeni
Nu-i mai scriu, nu-i mai scriu de fapt nimic
Fiindcă-i scriu, fiindcă-i scriu, dar n-am noroc
Și, de-i cânt, Ana n-aude, și, de-i cânt, Ana nu ascultă deloc
Versuri: Cristian Cătană
Cantecele marcate cu * au si acorduri!
Comentariile membrilor (0)
Nu exista niciun comentariu
Trebuie sa te autentifici pentru a putea adauga un comentariu
Comentariile membrilor (0)
