Skin Classic Skin White Skin Black & Whilte Skin Default Adauga la Favorite (In contul carpati.org)
Cautare:

Doneaza

Calendar

Mai 2021
LMMJVSD
12
3456789
10111213141516
17181920212223
24252627282930
31

Iunie 2021
LMMJVSD
123456
78910111213
14151617181920
21222324252627
282930

Online

Vremea
Varful Cozia (Ciuha Mare
Muntii Cozia

Voluntar in Carpati

Homepage

Lista de discutii

Valea Buzăului-puțină geografie, puțină istorie

    Pornim din nou la drum pe malul apei. Ne suflecăm pantalonii și luăm papucii in mana pentru a trece afluientii prin vad si, asa cum ar spune prietenul meu, poetul, dacă ascultam susurul apei, am putea afla o poveste minunata.



   Trecem de partea cealalta a muntelui, la izvorul de sus al Buzaului.

   Spre deosebire de fratele de pe versantul sudic al Ciucasului, Teleajenul, care iese la lumina zilei chiar in calea drumetilor, prin Fantana Nicolae Ioan, izvoarele Buzaului sunt mai tainice, ascunse de o padure tanara de molid, sub culmea Muntilor Tataru, la nord de Pasul Tabla Buții.


   Cale de vreo trei km mana de ape limpezi si umbroase poarta numele de Paraul Fetii.

   Iesite mai la lumina ele se intalnesc putin mai jos cu apele bogate si navalnice ale Paraului Strambu, care vin tocmai de sub Varful Ciucas. (Diferenta dintre Paraul Strambu si Paraul Fetii in ceea ce priveste debitul si lungimea cursului am mai intalnit-o si la perechea de ape Azuga si Prahova, chiar si altitudinea izvoarelor fiind in favoarea celor dintai. Generalizand putem spune ca un rau cu cat e mai mare cu atat izvoarele sale trebuie cautate mai spre varfurile inalte ale muntilor. Sa mai vorbim de Calmatui,care izvoraste din Padurea Spatarului,aflata la marginea Baraganului?...)


   Cele doua paraie formeaza Raul Buzau. El are un curs de 325km pana la varsarea in Siret.

   In cele ce urmeaza vom vedea ca natura i-a rezervat acestei ape o soarta mai potrivnica...



   Pana in prima localitate, Vama Buzaului, raul curge spre nord, printre poieni si boturi de deal impadurite. Apele sunt insotite pe tot acest curs superior de un drum forestier ce a luat locul vechii linii de decovil. Această linie răzbătea pana aici dupa ce a trecut muntii si a venit tocmai din Maneciu. La randul ei calea ferata urma o buna parte din drumul roman numit mai tarziu ,,Drumul mare de pe Plai".


   La intrarea in comună, Buzaul primeste ca afluienti pe Dalghiu, ce vine din stanga, cu zestrea de ape culese de pe fata nordica a Ciucasului si Buzaelul, cu ape aduse tocmai din clina Muntilor Tataru si Malaia.


   Dupa alti 14km Buzaul ajunge intr-o intindere depresionara si are surpriza sa constate ca drumul sau spre nord este barat de Muntii Intorsurii. (Sub aceasta culme calea ferata Brasov-Intorsura Buzaului strabate cel mai lung tunel din tara,cel de la Teliu,de 5km lungime.)

   Speriate si nehotarate, sau doar pentru a-si aduna puterile, apele se tot rotesc prin numeroase meandre.

   Aici curgerea raului e domoala, malurile sunt joase si inierbate, umbrite de salcii pletoase, aspect total nepotrivit pentru un rau de munte.


   Impresurat din toate partile de munti, Buzaul se hotaraste sa-si deschida drum spre sud, fierastruind intreg lantul Carpatic, asa cum o face si Oltul ceva mai la vest...



   Mai sus, la cumpana muntilor, Valea Buzaului se strange din ce in ce mai mult. Traseul soselei DN10 isi face loc anevoie, catarandu-se pe clinele de piatra pentru a trece la inaltime ,,Cheia Buzaului".



Carpati.org




   In dreptul localitatii Harțagul primeste pe stanga un afluent cu acelas nume.

   Valea Harțagului e imbracata pana sus de o padure seculara, aici fiind descoperit in anul 1945 ,,uriasul padurilor din Romania", un brad inalt de 62m, avand diametrul de 2,5m la inaltimea omului.


   Un alt afluent primit in aceasta zona de pe partea dreapta se cheama Crasna.    Toponimul acesta il intalnim in numeroase locuri de pe tot cuprinsul tarii. El vine de la adjectivul din limba slava Krasnoe-frumos.

   Si aici Valea Crasna poate dezvalui drumetului frumuseti nebanuite,caci un marcaj triunghi albastru ne conduce in 3-4 ore pana in Poarta Vanturilor din Muntii Siriului si mai departe, pana la Lacul Vulturilor.




Carpati.org





   Masivul Siriu e cuprins intre vaile Crasna, Buzau si Siriu.

   Culmea principala cuprinde cele doua varfuri de altitudine medie Mălâia 1663m si Bocârnea(Siriu)1659m, separate prin larga despicatura a seii de la Poarta Vânturilor 1490m alt.

   Pe langa traseul de pe Valea Crasnei in masiv mai urca si alte poteci marcate:

-Valea Neagra-Dosul Muntelui BR 3-4h

-Valea Siriului-Valea Mreaja-Abruptul Bocarnea 4-5h

-Valea Siriului-Valea Milea-Lacul Vulturilor 4-5h


   Muntele Bocârnea (Siriu) si Cabana Silvică de la Lacul Vulturilor.



Carpati.org





   Cadrul natural deosebit a starnit interesul pentru drumetie inca din vremea dedemult.

   Istoricul pasoptist C.D.Aricescu, apoi Alexandru Vlahuță l-au amintit in descrierile lor de calatorie.



  ,,Uimiti ne uitam in apa lucie din adancul albastru al acestui crampei de cer incopcit in stanci la picioarele noastre (Lacul Vulturilor-nr.). Si o clipa traim ca-n basme. Aici, spun ciobanii ca vin vulturii, primavara, de beau apa ca sa intinereasca, aici isi invata puii sa zboare..."

                                                                                       (Alexandru Vlahuță)






Carpati.org




   Grup de carpatiști pe Vârful Malâia.



Carpati.org





   Abruptul sudic al Muntelui Siriu (Bocârnea).  În ultimul plan se vede piramida Vârfului Penteleu.




Carpati.org





   Revenim la cursul raului. In zona unde Buzaul primeste pe dreapta apele Vaii Negre observam traseul vechiului drum auto chiar pe marginea apei, cu asfaltul gaurit, lasat de izbeliste.

   Noul drum trece trufas, la mare inaltime, peste viaducte svelte si escavatii in piatra muntelui. Oricine trece pe aici ramane in minte cu imaginea salbatica a pilonilor drumului lipiti de Piatra Tehereului.


  De jos, de la Siriu si pana aici, la Valea Neagră, se intinde oglinda lacului de acumulare de pe Buzau.

   Jos, sub soseaua noua, chiar la coada lacului, functionau cu ceva timp in urma Baile Siriu. Izvoarele termale cu mineralizare medie si climatul subalpin (508m alt.) erau indicate pentru tratamentele balneare a numeroase afectiuni.



   Dupa 12km ajungem in mica localitate Siriu. Intreg spatiul de locuit e dominat de privelistea impunatoare a barajului de deasupra.


  Constructia hidrotehnica e realizata prin depunerea de anrocamente. Tehnica relativ noua, prin care se inlocuiesc barajele de beton, se bazeaza pe principiul unui nucleu impermeabil de argila uscata.

   Ca tehnologie de constructie, se aseaza straturi succesive de argila uscata, flancata in sectiune de panze verticale groase de nisip, apoi pietris, roca marunta... pana la bolovani mari.

   In contact cu apa, argila uscata isi mareste volumul si devine impermeabila. Rolul stratelor amintite e de rezistenta si de a filtra bine apa ce ajunge ,,linistita" la nucleul argilos.



  Putin mai jos de baraj Buzaul primeste pe stanga Paraul Cașoca.

   Pornind pe drumul forestier de pe aceasta vale, turistul are la dispozitie doua trasee nemarcate de acces spre culmea Masivului Podul Calului.

  Primul porneste 4km mai sus, la confluenta cu Paraul Trestia. Un drum de tractor ne conduce spre Varful Cașoca 1328m si apoi la Varful Podul Calului.

   Pe culmea muntelui se poate intalni marcajul BR (al Crestei Carpatilor) care, urmarit  in coborare pe Valea Calului, ne conduce in Valea Bâscii Mari, la 3km mai sus de Cantonul Silvic Cernatu (intrare spre Penteleu).

  Al doilea traseu porneste mai sus,dupa ce am trecut de Cheile si Cascada Cașocii, la confluenta cu Paraul Pruncii.

   Poteca urmeaza in urcus repede Valea Pruncii si ne scoate in 2 ore in poiana de sub Varful Podul Calului.



   Asfințit pe Valea Buzăului.




Carpati.org





   In localitatea Gura Siriului se afla un cimitir unde isi dorm somnul de veci eroii cazuti in primul razboi mondial pentru apararea trecatorii Buzaului.

  Mai jos, aproape de intrarea in localitatea Nehoias, dupa o curba a soselei, vedem o stanca ce poarta un nume putin ciudat:,,Piatra Înșelată".

   Numele acesteia aminteste de o intamplare pastrata in traditie, potrivit careia o ceata de valahi, urmarita de turci, s-a oprit langa stanca, iar calaretii au batut cailor potcoavele intoarse... (Mai tarziu parca si Winettou facea chestii d-astea!...)



    La 2km mai jos de statia CFR Nehoiasu, statie terminus a liniei Buzau-Nehoiu, Raul Buzau primeste pe stanga pe cel mai important afluent al sau, Bâsca Rosilei, rau format la randul sau prin unirea a doua ape surori: Bâsca Mare si Bâsca Mica.


    Pentru inceput Valea Basca Rosilei desparte Masivul Podul Calului de Masivul Ivănețu.

   Pe primii 3-4km valea e priporoasa, iar drumul judetean ce o insoteste pe dreapta e permanent afectat de alunecari de teren.

   Mai sus valea se deschide si numeroase sate ale comunei Gura Teghii se tin lant pana in localitatea Varlaam, cale de 16-18km.

   Din Varlaam Bâsca Mare si Bâsca Mica se despart si se afunda mai bine de cate 40km in adancul Carpatilor de Curbura, cuprinzand cu bratele lor de ape Muntele Penteleu.


     Ne oprim putin descumpaniti...Aceasta zona geografica e atat de vasta si cu atat de multe obiective turistice ca odata ajuns aici intelegi ca nu ti-ar ajunge o viata intreaga sa le afli pe toate...

  Din drumurile ce insotesc aceste ape pornesc spre masivele Podul Calului,Penteleu si Ivanetu zeci de poteci si drumuri de care.


    Doar in Ivănețu putem hălădui zile si zile spre lacurile Mociaru si Hânsaru (Baleanca), spre formatiunile carstice in sare de la Meledic, spre locuintele rupestre de la Aluniș, Mlăjești si Poiana Bogzei, spre ,,Focul viu" de la Lopătari (Terca)...



    Aici, pe Bâsca Rosilei, localitatea Gura Teghii e raspandita pe ambele maluri ale raului, intr-o depresiune frumos asezata intre culmi de munte cu siluiete atragatoare.

   In secolul 19 localitatea a functionat un timp ca statiune balneoclimaterica.

   Un indragostit de aceste locuri a fost C.D.Aricescu. La gura Vaii Fulgerișului, pe un pinten de piatra ridicat chiar in albia Bâscii, el a construit un pavilion in care avea sa primeasca drept oaspeti pe Grigore Tocilescu, Alexandru Odobescu, pictorii Ion Andreescu, Gheorghe Tattarescu si Nicolae Grigorescu.


     Cutreierand potecile Penteleului,  Alexandru Vlahuță il numeste in ,,Romania Pitoreasca" ,,bland rege al inaltimilor", iar Alexandru Odobescu in ,,Pseudokinegeticos"- ,,starostele Muntilor Buzaului".


   In vremuri mai recenta, Penteleului i-a fost inchinata poate cea mai frumoasa poema a Carpatilor romanesti sub pana de salbatic ancestral a lui Vasile Voiculescu.


  ,,Sus huet si zbataie de brazi infuriati,

    Jos urlete de ape in scochina adanca..."



   Un munte dintodeauna al haiducilor si ciobanilor, Penteleul e un munte al intamplarilor populare si al legendelor.

   In Jurnalul meu ,,Penteleu-muntele din inima țării" , aminteam de o legenda care dă numele unui munte dinspre Vrancea: Crucea Fetii.


   Iata legenda...

   Faptele s-au petrecut prin anii 1820-1826, cand in Penteleu ,,nemeșii", bogatași din Ardeal, acapareaza stanile, platind boierilor proprietari arenzi ridicate, care eliminau de pe pasuni pe localnici.

   Impotriva lor se ridica haiducul Năchită din Varlaam si iubita sa Maria Sterian din Gura Teghii si un alt tovaras, frate de codru, Ilie.

   Dupa atacarea stanelor nemeșești o prima potera ii surprinde intr-o poiana din varful muntelui, la nord de Penteleu. Haiducii sunt salvati de Maria, care fiind de straja, ii alarmeaza, dar cade rapusa de plumbii flintelor la locul numit acum Crucea Fetii.

   O alta potera surprinde pe Năchită si il omoara la culmea de la Vadu Cornului, in marginea satului Varlaam.


   Amintirea celor trei a ramas vie si dupa mai bine de 150 de ani, ciobanii care urca primii oile in Penteleu, dupa aranjarea stanii, merg sa reinoiasca crucea care vegheaza in poiana, la mormantul Mariei.




   Valea Buzăului la Nehoiu.



Carpati.org





   De la Nehoiu coboram pe apa Buzaului pana in localitatea Pătârlagele.

   Asupra acestui toponim exista mai multe opinii.

   Una pledeaza pentru ,,Peter Lager"-lagarul lui Petru, comandant de oaste cantonat aici pentru controlul rutei comerciale.


   Alta trimite la numele unui predicator calvin venit in misionarism prin aceste locuri.


   Dupa alte izvoare denumirea vine de pa patlagina, ori de la portul larg, pantalonii largi purtati in vechime de barbatii locului.


    În dreptul localitatii Pătârlagele Buzaul primeste pe stanga apele Paraului Sibiciu. Valea Sibiciului e strabatutade un drum comunal care ajunge dupa 14km in localitatile Colti si Alunis.


   Localitate Colți, numita asa dupa cei sapte colti de piatra ce domina inaltimile, e renumita pentru pietrele semipretioase de chihlimbar.

   Fosila organica, rezultata din scurgerile de rasinoase ale padurilor de conifere in alte ere geologice, se prezinta intr-o mare varietate de masrimi si culori, de la galben la rosu, de la verde la brun inchis.

   Recordul de greutate e detinut de o ,,piatra" de 4kg.

   Momentan cladirea Muzeului chihlimbarului se afla in reparatie.



   Ajuns in zona Subcarpatilor de Curbura, albia Buzaului devine tot mai larga.

   In localitatea Cislau raul primeste pe dreapta apele Bascii Chiojdului.

   Pe valea acestui parau,dupa 7km intalnim localitatea Calvini. In trecut satul se numea Băsceni si fusese intemeiat pe vremea lui Mihnea Voda Turcitul.

   In sec.17 se instaleaza aici grupuri importante de ardeleni reformati, ceea ce duce la schimbarea denumirii localitatii in Calvini.



   Pe malul celalalt al Buzaului, tot in dreptul Cislaului se desprinde un drum ce duce la Schitul Cârnu, ctitorie din anul 1546 a domnitorului Mircea Ciobanu si al sotiei sale Doamna Chiajna.



   Din dreptul localitatii Viperești, de la Hanul Ciuta, aflat pe dreapta Buzaului, se poate porni spre Manastirea Ciolanu, Tabara de sculptura Magura si Baile Sărata Monteoru.

   Se pare ca un marcajBG ar duce prin aceste locuri in 12-13 ore pana la satatia CFR Monteoru.



   Mai jos, din localitatea Parscov, un drum local de 4km ne conduce la trei ineresante monumente ale naturii: blocurile de calcar, stanca de conglomerat si Sarea lui Buzau.

   ,,Sarea lui Buzau"e un deal impadurit pe al carui versant apar numeroase izvoare sarate foarte concentrate.


   Tot din Parscov se poate urmari un itinerar interesant dealungul Vaii Bălăneasa, prin localitatile Cozieni, Bozioru si Brăiești, pana la Nucu.

   De aici, pe poteci, putem ajunge in cca. 2 ore la relicvele rupestre din muntele Crucea Spatarului:,,Piatra Agatonului" ,,Chilia lui Iosif" etc.

   Parscovul e si localitatea natala a poetului Vasile Voiculescu.



   Pe stanga Buzaului se desprinde un drum judetean spre localitatea Berca.Ea e punctul de plecare spre cele doua zone cu vulcani noroiosi.

   Spre stanga, prin satul Pâclele, spre zona vulcanilor noroiosi numita Pâclele Mici, spre dreapta, prin satul Beciu spre Paclele Mari.


   De la Berca, 4km mai sus, se ajunge la Mânăstirea Ratești, unul dintre cele mai importante monumente istorice din acest colt de tara.



   Apele Buzaului nu trec prin orasul caruia i-au dat nume, ci il ocolesc la mica distanta prin NE si E.


   Amintim ca in perioada 12-24 iunie se tine la Buzau traditionalul Targ al Dragaicii (peste calea ferata,la intrarea in zona industriala).

   Pe 24 iunie (ieri, cand am schitat eu Articolul) crestinii sarbatoresc Nasterea Sfantului Ioan Botezatorul.

   Aceasta se suprapune peste sarbatoarea Drăgaica, sau Sânzienele (dupa florile de sânziene-Galium vernum), care poate fi o sarbatoare precrestina, de celebrare a solstitiului de vara.



   La sud de orasul Buzau, pe soseaua spre Braila, cand intram in localitatea Galbinași, se poate observa de o parte si de alta a soselei fragmente din vechea albie a Buzaului, acum secată si napadita de vegetatie specifica zoneloe mlastinoase, chiar cu salcii pletoase pe mal.


     Dealungul timpului Buzaul si-a schimbat in cateva randuri cursul sau inferior, spre varsare.

   Initial el se varsa in Ialomița, apoi in Dunăre, ca in prezent el sa se indrepte spre NE si in localitatea Nămoloasa sa se verse in Siret.

   Fenomenul s-a desfasurat ca urmare a miscarilor geologice de coborare a Campiei Siretului Inferior.




   Cu toate acestea Valea Buzaului ramane un traseu turistic la inaltime...










Joi, 25 iunie 2009 - 18:54 
Afisari: 30,968 


Postari similare:





Comentariile membrilor (5)

mastroiani
mastroiani
Caraba
 
1
Oare ar mai fi ceva de adaugat ? Nu cred..... eu unul am ramas mut de uimire. Mi-a facut placere sa-mi reamintesc legende si realitati uitate demult.

P.S. - coborand de la manastirea Ciolanu spre Monteoru, la intrare in localitatea Tisau exista inca in stare buna de conservare o cetate a doamnei Neaga (nevasta domnitorului Mihnea Turcitul) cunoscuta sub denumirea de cetatea Bradu. Pe aceasta vale a Niscovului incarcatura istorica este foarte mare putand fi reperate prin padurile locului multe vestigii legate de familia domnitorului Mihnea Turcitul.

Felicitari pentru un articol extrem de bine documentat.


Joi, 25 iunie 2009 - 22:42  

alex_sandrin
alex_sandrin..
Busola
 
2
Foarte placuta lectia de geografie imbinata cu istoria locurilor mai sus descrise.
Felicitari pentru, al cititorului, timp rapit in mod util in lecturarea acestui articol.


Vineri, 26 iunie 2009 - 00:26  

kellu
kellu

 
3
superb!superb!superb!.....extrordinar.....as mai adauga doar ceva....de la iesirea din comuna parscov catre satul robesti(in sensul de mers catre buzau) este un drum de tara care duce catre satul Tarcov,8 km(aici m-am nascut),aici se afla 2 dealuri: piatra cu lilieci si momaia(cele mai inalte din zona),de unde ai o priveliste extraordinara asupra vaii buzaului,si care,in trecut au fost populate de dacii liberi.....aici era si o cetate de aparare de-a lor......sunt niste locuri neatinse de trecerea timpului si "puterea" omului.....niste tinuturi extraordinar de salbatice.......mi-ar face mmare placere sa strabatem cararile acelea impreuna....


Vineri, 26 iunie 2009 - 13:33  

edo
edo
Caraba
 
4
Minunata descriere, am strabatut de atatea ori Valea Buzaului, dar nu am stiut ca ascunde atatea locuri frumoase


Vineri, 26 iunie 2009 - 23:04  

cronos23
cronos23

 
5
frumoasa si foarte bine documentata descrierea vaii buzaului... parerea mea e ca valea buzaului detine un potential turistic comparabil cu valea prahovei sau a jiului, dar din pacate neexploatat...


Joi, 16 iulie 2009 - 23:09  


 




Trebuie sa te autentifici pentru a putea adauga un comentariu

 
0,0966 secunde

GetaMap.org | Maps from all over the world | ro | fr | es | de | Calculator distante
ViewWeather.com - A new way to view the weather | nl.ViewWeather.com | sv.ViewWeather.com
Regulament carpati.org
© copyright (2004 - 2021) www.carpati.org