Skin Classic Skin White Skin Black & Whilte Skin Default Adauga la Favorite (In contul carpati.org)
Cautare:

Doneaza

Calendar

Iunie 2021
LMMJVSD
123456
78910111213
14151617181920
21222324252627
282930

Iulie 2021
LMMJVSD
1234
567891011
12131415161718
19202122232425
262728293031

Online

Vremea
Varful Iesul
Muntii Parang

Voluntar in Carpati

Homepage

Lista de discutii

Un meșteșug pierdut - Plutăritul

     Ocupație veche de sute de ani, plutăritul a rămas doar în amintirea sătenilor din localitațile de pe văile Bistriței (cu afluenții Bistrița Aurie, Dorna, Cârlibaba etc), Siretului, Sucevei și Moldovei, Mureșului, Vaserului și Bârzavei.


                                                 /plutaritul/3.jpg


     Pe Bistrița Aurie, negustorii turci transportau lemn până la Galați și Chitila, necesar pentru construcțiile de corăbii. Dacă la jumătatea secolului XIX plutăritul pe Bistrița era plin de riscuri din cauza stâncilor și neregularizării cursului de apă, după 1885 au loc importante lucrări de amenajare, iar după 1918 plutăritul pe Bistrița a devenit și mai eficient, un drum de la Vatra Dornei la Galați fiind parcurs pe plute în 10 zile.


                               /plutaritul/4.jpg

                                                                                                              Plute pe Dunăre la Galați


     Se transportau prin plutire doar lemnele cu greutatea volumică mai mică decât a apei (brad, molid), dar și lemne de foc (fag, stejar) uscate în stive cel puțin jumătate de an.

     Lemnele se deplasau în plute alcătuite din 2-5 table distincte, legate între ele prin sârme împletite sau cabluri (gânjuri). O tablă era formată din 20-30 de bușteni.Tabla care plutea în față se numea buzar, ultima codar, iar cele intermediare se numeau mijlocare.

     Plutele erau legate pentru a se deplasa cu capetele subțiri ale buștenilor înainte, despicând mai ușor apa. Fiecare plută avea două cârme, una pe buzar și cealaltă pe codar, fiind dotate și cu 1-2 cârme de rezervă.

     Erau situații când plutele erau mai mari, iar pe buzar se amplasau două cârme. În general, viteza de deplasare era între 6 și 12 km/h funcție de pantele râurilor.


                                       /plutaritul/5.jpg


     Plutăritul se practica mai ales primăvara, când apele erau crescute în urma topirii zăpezii ori a căderii ploilor abundente, dar și vara, când nivelul apelor era crescut artificial cu ajutorul unor baraje, numite opusturi, ce se executau în amonte de zona flotabilă (schița 1). În spatele acestor zăgazuri se înmagazina o cantitate de apă care, lăsată să curgă prin canale și porți asigura în sectorul flotabil profilul de curgere necesar plutirii.

     Pentru ca plutele să nu fie expuse ruperii, la început se elibera doar 20-25% din debitul întreg, cu rolul de a crește adâncimea normală a râului și de a ridica materialele de plutit de pe fundul albiei și abia dupa cel puțin o jumătate de oră se dădea drumul la hait. Acest avans era necesar pentru că plutele mergeau mai repede decât apa și puteau eșua pe uscat.

     Transportul lemnului angrena un număr mare de muncitori care trebuiau să fie buni cunoscători ai cursului apelor pe care lucrau. De asemenea erau alcătuite echipe de muncitori specializate în încheierea și legarea plutelor, conducerea acestora, executarea lucrărilor de intervenție sau în executarea lucrărilor hidrotehnice.


                                    /plutaritul/schita_1.jpg 


     În Transilvania, după forma și după modul cum erau compuse, plutele erau de două feluri:

     - pluta țoloșă (schița 2), alcătuită din 16-18 bârne dispuse în așa fel încât și prova și pupa plutei să fie egale la lățime (se așeza o bârnă cu capătul gros și lângă ea a doua cu capătul subțire).

     Pentru a incheia pluta, se bătea în prima bârnă un cui de lemn (boinog) de care se lega o funie ce ținea pluta în loc. Peste bârnele care formau plutele se puneau trei chingi, peste care se băteau cuie de lemn ce treceau prin fiecare bârnă (schița 3) .„Dindărătul chingii mari este un cui numit purice (B), bătut pieziș pe chingă, ce ține chingile mai tare lipite de bârne și nu lasă ca chinga sa sară din locul ei”. Pe trei bârne situate la mijloc, lângă chingi se construiește jugul plutei (C), format din trei rasteie perpendiculare pe bârne, la capătul cărora se află două fălcele.

     Plutele pot avea 1-4 cârme, după mărimea și felul curentului de apă. În mijlocul bârnei este un gânj de care se agață cârma când trece peste iaz.

     Pluta țoloșă, numită și mureșeană se punea pe apă, pleca pe Mureș în jos până unde apa era mai lină și se agățau mai multe plute la un loc. În mijlocul plutei este furcoaia, un lemn cu două coarne de care se agăța îmbrăcămintea pentru a nu se uda.Se construiau vetre de foc și așternute din paie.

     - pluta cu dulab (schița 4), la care bârnele cu capetele subțiri se așezau la prova iar cele groase la pupa, formată din 5-12 fârtaie, fiecare fârtai cuprinzând 6-16 bârne.


                               /plutaritul/schita_2.jpg /plutaritul/schita_3.jpg /plutaritul/schita_4.jpg


     Plutăritul a rămas un meșteșug peste care s-a așternut uitarea, fără puterea de a fi readus în actualitate, tehnologia modernă conducând la dispariția acestei meserii odată cu amenajarea râurilor și construirea de diguri și baraje. Pe valea Bistriței, finalizarea construcției barajului de acumulare de la Bicaz a pus capăt acestei meserii.


                                                   /plutaritul/2.jpg


     Sursă de informare: volumul „Industria casnică la români” apărută în 1910 la Academia Română.







Vineri, 6 aprilie 2012 - 23:55 
Afisari: 11,667 


Postari similare:





Comentariile membrilor (9)

turonian
turonian
Rucsac
 
1
Și în Banat se practica plutăritul, pe Bârzava (lemnul de la Văliug era adus la Reșița) și pe Bega. Cartierul în care se găsește locul unde buștenii erau scoși din apă poartă azi numele "Stavila". Sugestiv nu?


Sâmbătă, 7 aprilie 2012 - 09:50  

florinbalan
florinbalan
Rucsac
 
2
La muzeul din Bicaz exista o zona dedicata plutaritului de pe Bistrita.


Duminică, 8 aprilie 2012 - 07:33  

edo
edo
Caraba
 
3
Foarte bun articolul Catalin, abia astept tura lui Horia din vara Carpati.org


Duminică, 8 aprilie 2012 - 10:31  

mihay
mihay

 
4
felicitari.m-am simtit purtat in trecut.


Duminică, 8 aprilie 2012 - 18:23  

nicughinescu
nicughinescu..
Caraba
 
5
Varianta turistica a plutaritului:
http://www.romanialibera.ro/actualitate/eveniment/turismul-renast
e-la-tara-128995.html


Duminică, 8 aprilie 2012 - 20:56  

zentai
zentai
Coarda
 
6
F.fain!Desi cand trec pe langa Bistrita ma gandesc mereu la vremea cand se plutarea, niciodata nu m-am ostenit sa aflu mai mult decat ce am auzit de prin povesti.
Iar pozele sunt f. romantic alese!


Luni, 9 aprilie 2012 - 12:50  

sorinb
sorinb
Coarda
 
7
Si varianta ecologica:
http://www.youtube.com/watch?v=ZjCV_hs1pz8&feature=related


Luni, 9 aprilie 2012 - 12:53  

florinbalan
florinbalan
Rucsac
 
8
Carpati.org Noroc ca nu se transporta asa berea...Carpati.org


Luni, 9 aprilie 2012 - 19:58  

dan.popa
dan.popa

 
9
Un transport nepoluant , un rafting molcom .Felicitari autorului !


Marți, 5 iunie 2012 - 14:09  


 




Trebuie sa te autentifici pentru a putea adauga un comentariu

 
0,0755 secunde

GetaMap.org | Maps from all over the world | ro | fr | es | de | Calculator distante
ViewWeather.com - A new way to view the weather | nl.ViewWeather.com | sv.ViewWeather.com
Regulament carpati.org
© copyright (2004 - 2021) www.carpati.org