Skin Classic Skin White Skin Black & Whilte Skin Default Adauga la Favorite (In contul carpati.org)
Cautare:

Calendar

Iulie 2024
LMMJVSD
1234567
891011121314
15161718192021
22232425262728
293031

August 2024
LMMJVSD
1234
567891011
12131415161718
19202122232425
262728293031

Online

Vremea
Varful Pades
Muntii Poiana Rusca

Situatia actuala a ariilor naturale protejate din Romania (3)




Contextul in care exista ariile naturale protejate din Romania determina direct calitatea administrarii acestora.

Am vorbit in articolele precedente de lipsa de vointa politica si de neimplicarea directa a statului in administrarea ariilor naturale protejate.



Ca o consecinta directa a acestora rezulta cadrul legislativ si administrativ din domeniu in limitele carora administratorii si custozii isi desfasoara activitatea. Principalul act normativ din domeniu este legea ariilor naturale protejate, oficial numita “Legea nr. 49/2011 pentru aprobarea ordonantei de urgenta nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice”. Ca sa rezulte ultima modificare (au fost cateva modificari importante in timp) au trebuit sa treaca aproape 4 ani si asta spune multe despre interesul clasei politice pentru aceasta lege.


Luata in ansamblu, aceasta lege asigura o parte din parghiile necesare bunei administrari, insa are si carente, unele chiar mari, cum ar fi faptul ca infiintarea unei arii naturale protejate, desi este fundamentata pe criterii stiintifice, nu se poate face fara avizul consiliilor locale/judetene, care nu numai ca nu au competente stiintifice, dar de multe ori au si cu totul alte interese. Sau ca legea permite realizarea exploatarilor forestiere, exploatarea resurselor minerale si lucrari de constructii/investitii inclusiv in parcurile nationale (acestea sunt zonate in 4 zone functionale, in functie de restrictiile impuse, in doua dintre acestea fiind premise exploatari forestiere iar in una cariere/mine si constructii/investitii).


Insa cele mai multe probleme apar la intersectia prevederilor din legea ariilor naturale protejate cu cele din domeniile colaterale, fiindca si alte legi cadru au aplicabilitate pe acelasi teritoriu. Un exemplu este legea cadru din domeniul silvic: Codul Silvic. Desi in legea ariilor protejate se stipuleaza ca amenajamentele silvice (documentele legale in baza carora autoritatea aproba exploatarile silvice pe perioade de 10 ani) trebuie schimbate in conformaitate cu planurile de management, in legea silvica prevederea este inversa: planurile de management se vor adapta dupa amenajamentele silvice. Astfel ca problema exploatarilor forestiere legale din ariile naturale protejate, desi este ca pondere cea care are cel mai mare impact asupra acestora, ramane la interpretarea autoritatilor care decid intr-un sens sau altul, de cele mai multe ori in favoarea permiterii exploatarilor.


Si astfel de lucruri exista si pentru celelalte domenii, ca sa nu mai vorbim despre desele si repetatele incercari de a impune presiuni asupra ariilor naturale protejate prin alte acte de reglementare. Cel mai concludent exemplu este acela al legii vanatorii. In 2008 alesii tarii au votat cu unanimitate de voturi (in doua randuri) o modificare a acestei legi, in care au incercat sa introduca o prevedere pentru permiterea vanatorii in parcurile nationale. Numai dupa o campanile impotriva acestei prevederi, cu sprijin obtinut inclusiv de la institutiile internationale s-a reusit eliminarea acestei prevederi aberante. Dar asta nu i-a oprit, au mai incercat si in alte randuri si cu siguranta vor mai incerca.


Aceasta balbaiala este datorata lipsei de coerenta si viziune a celor care ne conduc. Daca va aruncati ochii peste documentele strategice pe care se bazeaza dezvoltarea tarii, o sa vedeti ca desi avem o strategie nationala pentru conservarea biodiversitatii, alta de ecoturim si altele asemanatoare, acestea intra in contradictie flagranta uneori cu cele din alte sectoare cum ar fi energia, infrastructura de transport, resursele minerale. Nu exista nici un fel de corelare intre acestea si nici vorba de o prioritizare a lor. Desi actualul brand turistic de tara este cu trimitere catre valorile naturale, mergem pe aceeasi linie conform careia ne laudam fara sa facem nimic pentru obiectul laudei.


Cadrul andimistrativ, adica institutiile statului puse in slujba naturii este in acelasi ton cu cel legislativ. Ar fi trebuit sa existe o institutie nationala care sa asigure administrarea directa si coordonarea administrarii ariilor naturale protejate. Asa ca in urma cu cativa ani, dupa ani de zile de taraganeli s-a infiintat Agentia Nationala pentru Arii Naturale Protejate. Dar n-a apucat sa si functioneze fiindca dupa doar cateva luni de la decizia de infiintare Guvernul a luat decizia desfiintarii acesteia pentru economii la bugetul de stat. Atributiile acesteia sunt acum in mana unei directii din cadrul Ministerului Mediului si Padurilor.


Institutiile teritoriale din subordinea Ministerului Mediului si Padurilor (Agentia Nationala pentru Protectia Mediului si agentiile regionale si judetene ale acesteia si Grada Nationala de Mediu si comisariatele regionale si judetene ale acesteia) au si ele compartimente speciale pentru ariile naturale protejate. Control si sprijin la cerere mai exista din partea Inspetoratelor teritoriale de Regim Silvic si Vanatoare, Jandarmeriei, Politiei, Salvamontului. Dar care este capacitatea reala a acestor multe compartimente ale institutiilor implicate? Ma refer aici la resursele umane implicate, fiindca la urma urmei oamenii fac institutiile. Este extrem de redusa. Directia Biodiversitatii din cadrul MMP are mai putin de 10 angajati, angajatii APM si GNM sunt cate 1-2 in fiecare judet. Direct proportional cu interesul statului si vointa politica pentru acest domeniu.


Inmultind numarul de judete cu numarul de personal al structurilor statului din domeniu, ajungem optimist la o cifra de 100 oameni. Daca-i mai adaugam pe angajatii administratiilor deja infiintate (ARBDD cu peste 150 angajati, 25 parcuri nationale, naturale si geoparcuri mai vechi cu un personal care variaza intre 10 si 25 angajati + cateva administratii de situri Natura 2000 mai noi care au doar cate 1-5 angajati), ajungem la un total in jur de 700 oameni. Extrem de putin in conditiile in care acestia au in grija peste 15% din teritoriul tarii, partea cea mai valoroasa din punct de vedere al patrimoniului natural national.


Restul, in special custodia ariilor protejate mai mici este asigurat pe baza de voluntariat, fara personal permanent angajat. Voluntariatul este extrem de important, insa nu poate asigura decat rezolvarea punctuala a unor probleme, nu insa si rezolvarea problemelor de natura administrativa.


Pe langa insuficienta personalului in domeniu exista si alte probleme majore de resurse umane. In primul rand faptul ca recrutarea personalului se face la atitudinea si dupa regulile administratorului, aceasta nu se face intotdeauna pe criterii de competenta si pregatire, in linie cu politica de recrutare si angajare a institutiilor statului.


Nu exista inca un cadru unde sa fie pregatiti cei care doresc sa lucreze in domeniul ariilor naturale protejate, doar un master la Facultatea de Geologie si Geofizica si cursuri organizate fara periodicitate de catre unele institutii si organizatii. Toti cei care au putut si au vrut si-au castigat experienta din mers, de cele mai multe ori insuficienta pentru a atinge nevoile de performanta cerute de fisa postului. Exista si fluctuatii mari de personal, oamnii pregatiti de multe ori pleaca.


In plus, personalul administratiei este stabilit de catre autoritate prin actul de constituire si asumat de catre administrator, insa de multe ori nu cuprinde toate functiile necesare bunei functionari a administratiei. Personalul unei administratii de parc este compus mai in toate cazurile din director si biolog, ambii facand parte si din consiliul stiintific, economist, specialist IT, responsabil (unul singur) relatii cu comunitatile, educatie ecologica si turism, un sef al pazei si un corp de rangeri (4-18 oameni, in functie de suprafata parcului). Acestia trebuie sa se descurce cum pot in asa fel incat sa acopere toate nevoile specifice ale parcului: probleme administrative si organizatorice, probleme juridice, intocmire documente strategice si rapoarte, monitorizare biodiversitate, geodiversitate si activitati, patrulari si control, educatie ecologica, informare si constientizare, coordonare activitati de cercetare si stiintifice, turism (amenjare si intretinere infrastructura, monitorizare), scriere si implementare proiecte, relatii publice si comunicare cu comunitatile locale, autoritatile si vizitatorii etc. Practic este imposibil sa le faci pe toate asa ca se face o prioritizare de unde se aleg cateva domenii, in rest administratia fiind mai mult o institutie reactiva, care actioneaza in urma unor motivatii externe, in loc sa fie una proactiva.


Motivatia financiara este inexistenta, un ranger avand un salariu net de sub 1000 lei. De multe ori si echipamentul folosit este comparat din proprii bani, ba chiar si combustibilul pentru a deplasa masinile.


Cunosc multi oamni competenti si dedicati in randul administratiilor, custozilor, institutiilor centrale si judetene ale statului care au facut si fac o treaba buna si m-am tot intrebat ce-i face sa continue sa se zbata in aceste conditii. Raspunsul e simplu: alta motivatie, mult mai puternica decat celelalte si decat piedicile intalnite, cum ar fi dorinta de schimbare in bine, dragostea de natura, interesul stiintific, dezvoltarea unei zone, motive personale etc. Ca sa poata trai decent, toti trebuie sa aiba si alte activitati colaterale, care le limiteaza timpul si performanta. Insa din pacate aceasta categorie a ajuns sa fie minoritara si de multe ori pe langa neajunsurile de mai sus intervin si altele, inclusiv demotivarea de catre colegi si lipsa de suport din partea celor care-ar trebui sa-i sprijine, inclusiv reprezentantii autoritatilor.


Cu toate astea, aceasta mana de oameni a reusuit pana in prezent sa mentina o stare cat de cat favorabila naturii, insa tinand cont ca sprijinul si resursele scad in timp ce presiunile si interesele contrare cresc, nu se stie cat va mai putea fi mentinuta situatia.

O sa urmeze un articol cu principalele presiuni asupra ariilor naturale protejate, probleme majore care sunt rezultate directe ale tuturor deficientelor de sistem prezentate pana acum.



















Luni, 17 octombrie 2011 - 13:58 
Afisari: 8,410 


Postari similare:





Comentariile membrilor (5)

claudiu_plescan
claudiu_ples..
Busola
 
1
"Motivatia financiara este inexistenta, un ranger avand un salariu net de sub 1000 lei. De multe ori si echipamentul folosit este cumparat din proprii bani, ba chiar si combustibilul pentru a deplasa masinile." mai sa fie! deci mai vine si cu bani de-acasa?! lasa, Florine, ca si-i scoate el ...

unde putem gasi rapoartele financiare a.i. sa putem verifica veridicitatea afirmatiei? eu am gasit doar un raport, din 2009, care tinde sa te contrazica flagrant. as prefera un link, ca doar e vorba de bani publici.

multumesc.


Joi, 20 octombrie 2011 - 15:19  

florinstoican
florinstoica..
Caraba
 
2
In cazul unora pe care-i stiu da, vin cu bani de acasa. Ca "si-i scot ei" e o afirmatie gratuita. Eu nu stiu asta. Dovedeste-o daca o afirmi.
Caracterul public nu obliga la disponibilitatea datelor pe un link. Din raportul la care faci referinta poti afla salariile din acel an: imparti la 10 angajati, scazi procentele platite de angajator si angajat si obtii salariul mediu net.


Joi, 20 octombrie 2011 - 15:56  

claudiu_plescan
claudiu_ples..
Busola
 
3
pe internet, normal ca nu obliga. in afara de scos bani din buzunar mai e ceva obligatoriu in tara asta?

cu salariul cred totusi ca ai dreptate: "salarii si alte drepturi": 362.676,51/10 angajati=36.267,5 (cheltuili/angajat)/12= 3.637,7 (cheltuieli cu un angajat/luna)x0.43= 1.564 (salariu mediu net in 2009). pai daca 4 rangersi iau sub 1000 inseamna ca restul goes to....
cititi aici http://www.buila.ro/uploads_ro/Docs/Raport_activitate_2009.pdf pagina 1 Carpati.org

"Luna trecuta am fost in Cheile Nerei. Taxa de vizitare: primii care au luat-o inainte au platit 5 lei cu bilet, noi urmatorii 10 am platit 25 de lei toti la gramada si fara bilet. " e doar un exemplu pur izolat caci in romania NU SE IA SPAGA.
sursa http://www.carpati.org/forum/altele-12/p_n_buila_vanturarita_taxa
_de_vizitare-3153/2/

"vin cu bani de acasa", tu pui la socoteala banii pt biletele ce si le taie singuri ca sa demonstreze ca ideea sefului a fost geniala? Carpati.org

mai ai multe capitole? tot asa triste sunt? off, muica!


Joi, 20 octombrie 2011 - 20:10  

florinstoican
florinstoica..
Caraba
 
4
Iarasi imi pare rau ca nu ma pot abtine: de ce nu pui problema si invers? Adica in loc sa zici ca in Romania SE IA SPAGA, priveste lucrurile din cealalta perspectiva si zii ca in Romania SE DA SPAGA! Asa cum am zis si la topicul citat, vina e in masura egala a ambelor parti, atat a celor care cer/primesc, cat si a celor care dau/accepta sa dea. Ambele categorii sunt de tot dispretul si daca r fi dupa mine ar trebui sa primeasca concediu la racoare impreuna, ca sa discutre problema.
Si ai dreptate intr-un fel, nu-mi plac generalizarile si judecatile preconcepute, cand conform unei experiente personale toata lumea si peste tot trebuie sa fie la fel.
Am o intrebare/curiozitate personala: la tine chiar totul se reduce la bani si totul se invarte in jurul lor? Daca chiar te pasioneaza subiectul si matematica financiara si zici ca preferi linkurile, uite aici unul unde gasesti un ghid/instrument financiar de evaluare a beneficiilor convertite in bani aduse de ariile naturale protejate, cu sfatul de a incerca sa vezi mai departe de bani: http://circa.europa.eu/Public/irc/env/financing_natura/library?l=
/benefits_natura_2000/estimating_benefits/project_reports/2000_re
viewerspdf/_EN_1.0_&a=d


Vineri, 21 octombrie 2011 - 00:37  

claudiu_plescan
claudiu_ples..
Busola
 
5
ar trebui, dar nu ar mai fi nici cine sa-i pazeasca Carpati.org si iata cum problema devine una de constiinta...

intrebarea/curiozitatea ta este mult prea personala ca sa raspund aici. de fapt, raspunsu-l stii. vezi cat de mult ma aseman cu "colegii" din "consultarea prin e-mail"? iata de ce sustin taxarea dupa bunul plac si iata de ce combat ideea responsabilizarii sociale...


Vineri, 21 octombrie 2011 - 09:00  


 




Trebuie sa te autentifici pentru a putea adauga un comentariu

 
0,0538 secunde

Deblocari usi Bucuresti | GetaMap.org | Maps from all over the world | ro | fr | es | de | Calculator distante
ViewWeather.com - A new way to view the weather | nl.ViewWeather.com | sv.ViewWeather.com
Regulament carpati.org
© copyright (2004 - 2024) www.carpati.org