Rezervatii in muntii Parang
In GHID la capitolul "rezervatii" apar date despre cabane. Pentru a corecta acest lucru, am elaborat un text ce ar putea fi introdus in ghid, desigur cu completarile altor carpatisti interesati.
REZERVATII NATURALE IN MUNTII PARANG
Muntii Parang nu beneficiaza de prezenta unui Parc national, desi frumusetile si ariile protejate din zona il merita cu prisosinta.
In muntii Parang exista din anul 1982 o rezervatie naturala mixta intinsa pe o suprafata de cca.500ha, in zona localitatii Novaci.
In apropierea localitatii Bumbesti se afla o rezervatie forestiera Padurea Chitu – Bratcu ce ocroteste o padure de conifere de 1418ha.
Tot in apropierea localitatii Bumbesti se gasesc rezervatiile geologice: Piatra "Sfinxul Lainicilor"- 1 hectar si Stancile de la Rafaila-1ha.
O rezervatie geologica si botanica este situata in jurul Lacului Calcescu pusa sub ocrotire din anul 1932. Rezervatia Calcescu(cuprinde circa 50 ha), cuprinde caldarea glaciara cu lacul Calcescu (3.02 ha, 9,6 m adancime, 1935 m altitudine)
si regiunea din jur, o rezervatie naturala destinata sa fereasca de distrugere elementele geologice, floristice, peisagistice specifice zonei salbatice de aici.
Cea mai celebra rezervatie stiintifica, speologica este Pestera Muierilor.
Pestera Muierilor este declarata monument al naturii din anul 1955 si se afla in apropierea localitatii Baia de Fier, in versantul drept al cheilor raului Galbenul. Pentru a ajunge la ea parcurgem o distanta de 7km parasind in stanga soseaua ce leaga orasul Targu Jiu de Ramnicu Valcea din dreptul satului Poienari spre Baia de Fier pana la intrarea in cheile raului Galbenul.
Numele de Pestera Muierilor, provine din faptul ca, in timpuri stravechi, bantuite de razboaie pe cand barbatii plecau la lupta impotriva celor care le incalcau tara, femeile si copii se ascundeau in aceasta pestera, transformata in adapost bine aparat si nedescoperit de catre navalitori.
Galeriile Pesterii Muierilor insumeaza o lungime de aproximativ 3600 m si sunt dispuse 4 niveluri de carstificare. Nivelul inferior subimpartit in doua sectoare: nordic (1500 m) si sudic (880 m) prezinta importanta stiintifica, constituind rezervatia speologica si fiind inaccesibil turistilor. Etajul superior al Pesterii Murierilor, situat la 40 m altitudine fata de talvegul vaii se compune dintr-o galerie orizontala lunga de 573 m, electrificata si amenajata pentru vizitare. Pot fi admirate numeroase stalactite si stalagmite care au forme ce impresioneaza capatand denumiri adecvate precum Orga, Altarul, Candelabrele, Cadana, Mos Craciun, Dropia, Domul Mare, Uliul Ranit, Sala Perlelor, etc. In pestera se gasesc colonii de lilieci , miriapode, pseudoscorpioni, paianjeni si numeroase alte nevertebrate inferioare. In Galeria Ursilor poate fi vazut un schelet de urs de pestera. De asemenea au fost descoperite scheletele altor mamifere, cum ar fi leul, hiena si lupul de pestera.Rezervatia se intinde pe o suprafata de 19ha.
In zona Baii de Fier se afla Pestera Iedului declarata monument al naturii, speologic in suprafata de 14ha.
Mentionez ca in apropierea cailor de acces in masiv se afla si alte rezervatii ce apartin din punct de vedere geografic altor munti dar care pot fi avute in vedere precum ar fi Cheile Jietului, Cheile Taia , Cheile Oltetului si Pestera Polovraci.
Sursa: Decizia Delegatiei Permanente a Consiliului Judetean Gorj nr. 82/1994 pentru stabilirea zonelor si monumentelor naturii din judetul Gorj;
Lege nr.5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului national - Sectiunea a III-a - zone protejate anexa nr.I zone naturale protejate de interes national si monumente ale naturii.
In incheiere urez tuturor „CARPATISTILOR” Sarbatori fericite, bucurii, drumetii fara incidente si sanatate ca-i mai buna decat toate! La multi ani!
Luni, 24 decembrie 2007 - 17:16
Afisari: 4,595
veteranul1
Cred ca problemele ar trebui puse ceva mai dur de catre iubitorii Parangului. Distrugerile avanseaza in ritmul cariilor dentare.
E un munte exploatat, plin de rani lasate de om.
Miercuri, 2 ianuarie 2008 - 01:26