Skin Classic Skin White Skin Black & Whilte Skin Default Adauga la Favorite (In contul carpati.org)
Cautare:

Doneaza

Calendar

Septembrie 2020
LMMJVSD
123456
78910111213
14151617181920
21222324252627
282930

Octombrie 2020
LMMJVSD
1234
567891011
12131415161718
19202122232425
262728293031

Online

Voluntar in Carpati

Homepage

Lista de discutii

Rezervații Naturale în Dobrogea de Nord.


   Dobrogea de Nord se află cumva în afara contextului mai amplu al naturii din țara noastră.  

   Aici geologia are ca primă particularitate vechimea straturilor de roci ce apar la lumina zilei, dar și marea diversitate a acestora în teritoriul acesta relativ restrâns.

   Ambientul natural trece și el rapid de la uscăciunea zonelor de stepă la întinderea de ape a Deltei Dunării. Acest lucru se reflecta direct în diversitatea speciilor vegetale și mai puțin direct în răspândirea faunei.

   Pentru punerea în evidență a acestot bogății naturale, dar mai ales în speranța protejării lor, în Dobrogea de Nord au fost instituite în jur de 30 de rezervații naturale.

   Nu ne vom ocupa aici de Rezervația Biosferei Delta Dunării, care e parte și a Patrimoniului Mondial UNESCO și nici de Parcul Natural Munții Măcinului, care are o la fel de mare notorietate, ci vom încerca să aruncăm o privire, prin intermediul aparatului fotografic, spre câteva rezervații naturale, aș zice eu, mai puțin cunoscute.

 

 


1.      Rezervația Naturală Colțanii Mari-Casimcea.

 

   Se află în zona centrală a Podișului Casimcei.

   Accesul se face din localitatea Casimcea, o comună tulceană destul de răsărită în zonă. Din centru mergem spre sud pe un drum asfaltat pănă la un zăvoi de carpeni înalți.

   Dincolo de această pădure umbroasă vom ține tot direcția sud, cale de aproximativ 3km, pe un mal sau pe celălalt al Râului Casimcea.

   În luna iunie peisajul dobrogean, cu capete de strat de roci dure și cu turbine eoliene, capătă culoare în dreptul lanurilor invadate de rođul aprins al macilor.

 

/Beidaud/img_2051-fb-art.jpg

 

   ,,Colțanii Mari” e denimirea dată unui promontoriu stâncos ce se ridică cu 30-40m deasupra apelor Râului Casimcea.

   E evident faptul că tocmai apele acestea molcoame au reușit peste vreme să reteze acest deal de roci dure și să dea naștere acestui apbrupt stâncos.

   Dealtfel rocile sunt dintre cele mai dure, aici fiind vorba de straturi de șisturi verzi, roci care țin de paleopiticul mijlociu și datate după unuii autori la peste 600 milioane de ani vechime, iar după alții la chiar la peste 2 miliarde de ani vechime.

   Cu siguranță acești colțani cenușii și oarecum degradați sunt cele mai vechi strate de roci din țara noastră.

 

/Beidaud/img_2101-art.jpg

 

   Tot ca un superlativ, Râul Casimcea e și el cel mai mare din întreaga Dobroge.

   Aici îl aflam pe cursul său superior, cu imaginea calmă, cu mendre leneșe, după luptele milenare cu pereții de piatră...

 

/Beidaud/img_2110-fb-art.jpg

 

   O urcare pe vârf se impune, pentru că orizontul se deschide foarte mult peste aceste întinderi nesfârșite ale podișului dobrogean.

 

/Beidaud/img_2128-art.jpg

 

   De pe vârf, privire spre amontele Casimcei.

 

/Beidaud/img_2175-fb-art.jpg

 



 

2.      Rezervația Naturală Colțanii Mici-Izvoarele Casimcei de la Războieni.

 

   Din centru comunei Casimcea prindem un drum asfaltat spre direcția nord și după mai bine de 5km ajungem în satul Războieni.

   Dic capătul de sus al satului mai urcam prin poiană circa jumătate de km și ajungem în locul de unde spre est se vede pâlnia de formare și chiar o fântănă amenajată care ne e altceva decât izvorul Râului Casimcea.

 

/Beidaud/img_2216-art.jpg

 

   Se vede treaba că și în această zonă de la izvoare râul a înfruntat roca dură a șisturilor verzi și s-a nascut astfel peisajul numit Colțanii Mici.

   Trebuie amintit că râul dobrogean abian născut aici, la Războieni, merge tot spre sud, trece pe lângă Colțanii Mari, apoi ajunge în zona Peșterii Sfântului Cassian de lângă Cheile Dobrogei, după care se îndreaptă spre est și într-un final își varsă apele în Lacul Tașaul, o lagună fluviatilă de la nord de Năvodari.

   Lacul Tașaul are legătură cu Canalul Midia-Năvodari, de pe unul din malurile sale extragându-se calcare dolomitice necesare procesului de obținere a fontei în furnalele (furnalul) de la Galați. Toate acestea doar pentru cazul în care am fi întrebați de pionieri...

 

/Beidaud/img_2231-fb-art.jpg

 

   Tot în aceste locuri, la umbra unor stejari matusalemici se văd risipite pietrele de mormânt ale unui cimitir turcesc părăsit, cimitir al turcilor bașchirizi, asemanator cu cimitirele parăsite de la Iaila și Balabancea.

 

/Beidaud/img_2233-fb-art.jpg

 




  

3.      Rezervația Naturală Valea Mahomencea-Corungea.

 

   Satul Corugea se află tot în Podișul Casimcei, la 10-12 km mai spre vest de comuna Casimcea.

   Valea Mahomencea își are izvoarele undeva la vest de localitate, dar ea începe să se adâncească cam în drept cu satul.

   Pârăul Mahomencea este tributar Râului Topolog, cel care își varsă apele în Lacul Hasarlâc, de lăngă Brațul Măcin al Dunării.

 

/Beidaud/img_2269-fb-art.jpg

 

   Caracteristica principală a acestei văi este deosebirea de structură geologică ai celor doi versanți ai săi.

   Astfel, dacă versantul stâng e format din șisturi verzi dure, malul drept e un abrupt aproape continuu de leoss.

 

/Beidaud/img_2294-art.jpg

 

E posibil ca inițial valea să fi fost tăiată doar în straturile de roca dură, iar ulterior, după formarea straturilor de leoss de la sfârșitul cuaternarului, straturi ce în Dobrogea ajung și la 30m grosime, ca rezultat al depunerilor de praf adus de vant, pârâul să continue să-și taie drum și în aceste depozite de leoss.

 

   /Beidaud/img_2330-art.jpg

 

   Doamna profesoară Smaranda Enică, geolog de meserie, și cu mine, la baza unor pereți de leoss de pe versantul drept al Văii Mahomencea.

 

/Beidaud/102301981_1257149464616585_89203954960826368007-art_o.jpg

 

   Eu la cercetarea unor mici goluri subterane, ca să nu le spunem peșteri, care au luat naștere prin procesul de sufoziune.

 

/Beidaud/101635392_1257149484616583_1585122577544642565-art_o.jpg

 

 

   Pe Valea Mahomencea zonele de chei mai adânci alternează cu depresiunile mai deschise, astfel că mai în aval, pe cursul apei au fot și doua mici localităti, Sânca și Haidar, așezări părăsite acum și satele astfel disparute...

 

/Beidaud/img_2353-fb-art.jpg

 

  



 

4.      Dealul Ienicerilor-Hamangia

 

   Se află în zona în care drumul de la Macin și Slava Rusa ajunge în europeanul Tulcea-Constanța.

   Astfel că din punctul rutier numit Două Cantoane prindem județeanul spre Beidaud pentru doar vreo 2km.

   Dealul Ienicerilor (numit local și Dealul Balena, sau Dealul Luna) este in ,,insellberg”, un martor de eroziune ce se ridică cu 155m deasupra câmpurilor din jur, câmpuri cu o altitudine absolută foarte redusă, aici fiind foarte aproape Balta Ceamurlia, din Complexul lagunar Razelm-Golovița-Zmeica.

 

/Beidaud/img_1914-fb-art.jpg

 

   Versantul sud-estic al dealului e mai prelung, el întinzându-se spre localitatea Baia, fostă Hamangia în vremea administrației turcești.

   Suprafața pământului e ciuruită de numeroase gropi circulare, care nu sunt decât niște doline de prăbușire dezvoltate într-un strat de calcare orizontale.

 

/Beidaud/1-art.jpg

 

   Una din doline a ajuns cumva la finalul unui proces de prăbușire a tavanului, după ce stratele inferioare, cele situate la doar 2,5-3m adâncime au fost dizolvate odată-și-odată de niște ape freatice, când dealul își avea vârful la nivelul foarte de jos.

 

/Beidaud/2-art.jpg

 

   Andrei Raftopol coboară primul prin micul aven de 3m adâncime și doar 1m diametru.

 

/Beidaud/img_1919-art.jpg

 

   Avenul dă într-o săliță cam de 4x5m și doar 1m înălțimea tavanului.

 

/Beidaud/img_1929-art.jpg

 

   Coboară și Simona și cu mine și vedem că în vreo 3 direcții pornesc galerii, care comunică cu sălița de sub aven prin ferestre destul de mici.

   Din informațiile luate de pe site-ul ,,România-natura” s-ar părea că galeriile acestei peșteri ar putea totaliza o dezvoltare de aproape 350m, pe o distanța aeriană de 95m.

 

/Beidaud/101635391_1257148824616649_96479533997228-032_o4-art.jpg

 




 

5.      Rezervația Naturală Beidaud

 

   Localitatea Beidaud e situată într-o depresiune a Podișului Casimcei dezvoltată pe cursul superior al Râului Hamangia.

   În partea de nord-vest a satului, pe un pinten de deasupra văii, se găsesc ruinele unei cetăți getice.

   Pentru a ajunge în rezervație noi am ieșit din localitate și am ajuns la nivelul podișului în urma a 2-3 serpentine ale drumului.

   Rezervația prezintă și un șir de capete de strat, roci pe care suntem tentați să le clasificăm la o primă privire ca fiind ,,strate de Carapelit” ori ca roci granitice, ca în Macin, dar nu, se pare ca aici avem tot strate de șisturi verzi, eventual porfire dure, ca în Muntele Consul.

 

   /Beidaud/img_1961-fb-art.jpg

 

   Vedere spre localitatea Beidaud, fotografie luată de pe marginea abruptului spre Valea Hamangia.

 

/Beidaud/img_1960-fb-art.jpg

 

   Plimbare printre colțanii de pe marginea abruptului din Rezervația Naturală Beidaud.

 

/Beidaud/101700369_1257150161283182_1255939610916159488_6-arto.jpg

 

   Aici întâlnim vegetație de silvostepă, cu poieni ierboase, dar și cu tufe de măceș și păducel, cu exemplare de mojdrean frumos mirositor și de stejar pitic.

 

/Beidaud/img_1944-art.jpg

 

   Iarba șarpelui (Echium maculatul).

 

/Beidaud/img_2978-fb-art.jpg

 

   Frăsinel (Dictamnus albus).

 

/Beidaud/img_2974-art.jpg

 

 




6.      Rezervația Naturală Muntele Consul-Izvoarele

 

      Muntele Consul e poate cea mai iconică imagine a unui ,,insellberg” din pediplena dobrogeană.

   Cu cei 333m alt. absolută vârful muntelui se ridică binișor deasupra nivelului de luncă al Râului Taița, pentru că acesta are aici zona cursului inferior, doar puțin mai spre sud-est vărsându-se în Lacul Babadag, cumva și el parte a comlexului lagunar Razelm-...

   Izolarea sa în peisajul domol am câmpiei a născut și lengenda conform cărei sub vârf ar fi inelul de care Noe și-a amarat corabia...

 

/Beidaud/img_7978-j1-fb-art.jpg

 

   Rezervația este mai întâi de factură geologică, rocile fiind aici porfire frumos colorate, roci ce țin de Podisul Babadagului.

 

/Beidaud/img_8090-j1-prel-art.jpg

 

   Porfire roz și mov de pe versantul estic al Muntelui Consul

 

/Beidaud/img_8092-j1-prel-art.jpg

 

    Porfire cărămizii pe cuarțite albe.

 

/Beidaud/img_8095-j1-art.jpg

 

   Dealtfel abruptul nord-vestic are un adevărat profil alpin.

 

/Beidaud/img_8132-j1prel-fb-art.jpg

 

   Pe lângă geologia spectaculoasă, rezervația naturală ia în considerare și flora specifică de stepă, dar îmbrăcată primavara și de covor de Bujor de pădure în zonele mai adăpostite.

 

/Beidaud/img_5192-jb.jpg

 

   Bujori și pe versantul sudic.

 

/Beidaud/img_5212-jb.jpg

 

 




7.      Rezervația Naturală Chervant-Priopcea.

 

   Cuprinde creasta relativ îngustă ale dealurilor Chervant și Priopcea, cresată de circa 3km, paralelă cu drumul dintre localitățile Cerna și Măcin.

 

/Beidaud/img_6343-fb-art.jpg

 

   Abruptul estic se ridică deasupra pâlniei de formare a pârâului Cerna, cel care se varsă în Lacul Traian, de langă Brațul Măcin.

 

/Beidaud/img_6331-art.jpg

 

   Privire în urmă, cu creasta Chervantului paralelă cu drumul ce vine dinspre localitatea Cerna.

   Vedere de pe primele trepte stâncoase ale Priopcei.

 

/Beidaud/img_6360-art.jpg

 

   Creasta Chervantului e formată în principal din cuarțite cu nuanțe diferite, ce variază de la alb la roz și căramiziu.

 

/Beidaud/img_7973-fb-art.jpg

 

   În schimb zona somitală a Vârfului Priopcea, care se ridica la alt. absolută de 411m, ține de granitul specific Munților Macinului.

 

/Beidaud/img_8058-art.jpg

 

   Păr sălbatic pe fața estică a Pripocei.

 

/Beidaud/img_8043-fb-art.jpg

 

   Un fluture-molie întâlnit pe Vârful Priopcea.

 

 /Beidaud/img_8038-art.jpg







8.      Rezervația Naturală Dealul Ghiunghiurmez.

 

   Mai zicem o dată: Ghiun-ghiur-mez.

   E o rezervație cu o suprafață destul de mare, chiar dacă ea cuprinde doar dealul cu acest nume turcesc.

   E un deal prelung, întins aproape pe 10km, între localitățile Pecineaga (de la Brațul Măcin) și Meșteru, din apropierea Topologului.

   Deci forma de relief ține de Podișul Babadagului, ca geologie aparținând rocilor dure, porfire și șisturi verzi.

   Aspect de stepă pe fața nordică a Dealului Ghiunghiurmez.

 

/Beidaud/img_9851-art.jpg

 

   Zonă terasată, probabil atunci când aici se cultiva vița de vie și nu era declarată încă Rezervația naturală.

 

/Beidaud/img_9863-art.jpg

 

   La poalele versantului nordic sunt postate strate mari de loess, relief marcat în prezent de ravene adânci.

   Se poate observa cum vegetația arboricolă își caută adăpost de vănt și poate o zona mai umeda pe aceste așa-zise canioane în loess.

 

/Beidaud/img_9881-art.jpg

 

   Peisaj dobrogean cu stepa ajunsă la sfârșitul toamnei.

 

/Beidaud/img_9812-art.jpg

 

   Satul Dorobanțu adăpostit pe o vale ce coboară de pe versantul nordic al Dealului Ghiunghiurmez.

 

/Beidaud/img_9894-art.jpg

 

 





9.      Rezervația Naturală Dealurile Agighiol.

 

   Dealurile de la Agighiol fac parte din Dealurile Tulcei, un promontoriu de calcare din estul horstului dobrogean.

   Mai mult, Dealurile de la Agighiol sunt formate din vechi atoli de corali, geologie asemănătoare cu cea de la Crucea, din județul Constanța, sau chiar cu formațiunile calcaroase din Cheile Dobrogei.

 

/Beidaud/img_1056-art.jpg

 

   Strate de calcare mezozoice (carbonifer) la marginea unui atol de corali, formațiuni cu diametrul de 3-4m.

 

/Beidaud/img_1101-art.jpg

 

   Astfel de blocuri monolitice de calcar sunt mai evidente pe versantul estic al celui mai înalt dintre dealuri.

 

/Beidaud/img_1106-art.jpg

 

   Dealurile sunt destul de aproape de malul Lacului Razelm și oferă frumoase perspective mai ales spre lagună și chiar și spre apele departate ale Mării Negre.

   Vedere de pe vârful unui deal spre localitatea Sarichioi, de pe malul Lacului Razelm.

 

/Beidaud/img_1112-p-art.jpg

 

   Turbinele eoliene aliniate pe cele 3 dealuri de calcar.



/Beidaud/img_1135-art.jpg

 

   Mai trebuie amintit că la baza acestor dealuri, mai precis în locul numit Movila lui Uță, a fost descoperit în anul 1931 un mormânt princiar cu două săli de inhumație în care se aflau obiecte de aur și argint de o valoare inestimabilă, din care se remarcă ,,Coiful de la Agighiol”.

   Copii ale artefactelor de aici se pot vedea la Muzeul de Arheologie din Tulcea.

 

   Unul din dealurile cu atoli de corali mai dinspre nord.

 

/Beidaud/img_1138-art.jpg

 




  

10.  Rezervația Naturală Deniztepe.

 

   Din limba turcă Deniz Tepe se traduce ,,Dealul de la Mare” și asta pentru că forma de relief cu structura de insellberg se află în marginea drumului Tulcea-Constanța.

   La ieșirea din localitatea Mihail Kogalniceanu spre Constanța se face un drum la dreapta, 2km până în satul Lăstuni.

   De aici se pleacă spre Deniztepe.

 

   /Beidaud/img_2765-art.jpg

 

   La baza dealului, depozitele masive de leoss sunt brazdate ca de fiecare dată de ravene adânci, formate de apele de șiroire.

 

/Beidaud/img_2770-art.jpg

 

   De pe culmea dealului, vedere înapoi, spre satul Lăstuni, de unde am urcat noi.

 

/Beidaud/img_2801-art.jpg

 

   Varful principal, de 272m alt., are un relief accidentat, cu spinari discontinue de roci dure, în principal porfire colorate, asemănatoare cu cele din Muntele Consul.

 

/Beidaud/img_2821-art.jpg

 

   De pe vârf avem frumoase perspective spre Lacul Babadag, Ceatatea Enisala și spre întinderile Lacului Razelm.

 

/Beidaud/img_1501-mod-al-art.jpg

 

   Rezervația Deniztepe e de factură geologică, dar și pentru insula de vegetație de stepă pe care o reprezinta dealul în mijlocul unor arii cultivate.

   Deasemeni zona înaltă reprezintă și o statie de pasaj al pasărilor călatoare din neamul răpitoarelor.

 

/Beidaud/img_2827-art.jpg

 

   Vedere de pe deal spre satul Lastuni.

   În spate se vede și Dealul Karatepe (Dealul Negru), zona de unde izvorăște Râul Telița, cel care trece prin satul Lastuni și pe la baza Dealului Deniztepe, pentru a se vărsa doar puțin mai încolo în Lacul Babadag.

 

/Beidaud/img_2828-lastuni-art.jpg

 

  



 

11.  Rezervația Naturală Uspenia.

 

   Rezervația se află pe larga vale a pârâului Slava, în amonte de mânăstirea lipovenească Uspenia.

 

/Beidaud/img_8658-fb-art.jpg

 

   Biserica Mânăstirii Uspenia văzută cam de unde începe rezervația de pe Valea Slava.

 

/Beidaud/img_8664-j1.jpg

 

   Locul de cort de sub stejarul de langă poarta din fund a curții mânăstirii.

 

/Beidaud/img_8671-art.jpg

 

   Pe drumul dintre lanuri și pădure, dincolo de mânăstire.

 

/Beidaud/img_0237-fb-j1.jpg

 

  Rezervația naturală ocrotește o pădure de liliac...

 

/Beidaud/img_8634-art.jpg

 

 

   Dar și miile de exemplare de Mojdrean, un arbore mediteraneean cu flori albe și frumos mirositoare.

 

/Beidaud/img_8684-art.jpg

 

   Mici pâlcuri de Bujori de pădure pe versanții de lângă mânăstire.

 

/Beidaud/img_8693-art.jpg

 

   Flori rare din Rezervația Naturală Uspenia.

 

/Beidaud/img_0247-flori-art.jpg

 

   Și o plantă iubitoare mai mult de umbra și de umezeală.

 

/Beidaud/img_8719-j1.jpg

 

 

 

   Pe lângă aceste rezervații naturale prezentate mai sunt încă multe altele în Dobrogea de Nord.

   Putem numi câteva chiar din aria de cuprindre a Parcului Natural Munții Măcinului:

-Rezervația Naturală Valea Fagilor

-Rez. Nat. Dealul Bujoarelor

-Rez, Nat. Cheile Chediului-Vârful Moroianu

-Rez. Nat. Vârful Secaru-Pietrele Lacului

 

   Alte rezervații care își așteaptă și ele ,,descoperitorii” și fotografii ar mai fi:

-Rez. Nat. Pădurea Babadagului-Codru

-Rez. Nat. Dealul Sarica

-Rez. Nat. Dealul Călugarul-Iancina

-Rez. Nat. Carasan Teke

-Rez. Nat. Dealul Bujorului-Babadag

-Rez. Nat. Edirlen

-Rez. Nat. Dealurile Beștepe

-Rez. Nat. Bașpunar

-Rez. Nat. Măgurele

-Rez. Nat. Korum Tarla

-Rez. Nat. Muchiile Cernei-Iaila

-Rez. Nat. Peceneaga

-Rez. Nat. Enisala

-Rez. Nat. Lacul Traian

 

   Deci tot atâtea motive pentru noi incursiuni în natura Dobrogei de Nord...

 

  

 

   Fotografii:

Andrei Raftopol

Gigi Cepoiu



 

  

 

 

  

  




Vineri, 19 iunie 2020 - 18:20 
Afisari: 551 


Postari similare:





Comentariile membrilor (4)

codre
codre

 
1
Ce locuri frumoase! Felicitări!


Luni, 22 iunie 2020 - 16:45  

gigicepoiu
gigicepoiu
Coarda
 
2
Multumesc!
As zice ca locurile astea mai putin cunoscute nu fac decat sa nuanteze cumva frumusetea Dobrogei!


Miercuri, 24 iunie 2020 - 20:46  

geo_graful
geo_graful
Caraba
 
3
Mulțumim pentru prezentare, foarte interesantă!


Marți, 7 iulie 2020 - 19:52  

midan
midan
Rucsac
 
4
Ca de obicei, frumos și interesant


Dacă nu știați deja, există o consultare publică „Managementul Integrat al Podișului Nord Dobrogean”.
https://apnd.ro/management/proiect-plan-de-management/

poate că sunteți printre cei mai îndreptățiți să participați


Duminică, 12 iulie 2020 - 15:04  


 




Trebuie sa te autentifici pentru a putea adauga un comentariu

 
0,0602 secunde

GetaMap.org | Maps from all over the world | ro | fr | es | de | Calculator distante
ViewWeather.com - A new way to view the weather | nl.ViewWeather.com | sv.ViewWeather.com
Regulament carpati.org
© copyright (2004 - 2020) www.carpati.org