Skin Classic Skin White Skin Black & Whilte Skin Default Adauga la Favorite (In contul carpati.org)
Cautare:

Doneaza

Calendar

Ianuarie 2020
LMMJVSD
12345
6789101112
13141516171819
20212223242526
2728293031

Februarie 2020
LMMJVSD
12
3456789
10111213141516
17181920212223
242526272829

Online

Voluntar in Carpati

Homepage

Lista de discutii

Prin Crai, intre Valea Podurilor si Vladusca

Incursiune in lumea de stanca a Braului Soarelui (Maimutelor), Braului de Sus si a vailor ce le intersecteaza intre Valea Podurilor si firul principal al Vaii Vladusca, deasupra Braului de Mijloc.


Acest articol vine in completarea jurnalului http://www.carpati.org/jurnal/piatra_craiului_braul_de_sus_din_poiana_inchisa_pana_dincolo_de_varful_ascutit_iii_amvon_-_la_lanturi_/2108/ . 


In tura descrisa anul trecut am parcurs , pentru o scurta portiune, Braul Soarelui in loc de Braul de Sus. Desi nu au fost "reclamatii" (nimeni nu a observat sau nu a dorit sa comenteze), dupa incursiunile ulterioare, in care am lamurit unele nedumeriri personale privind braurile mentionate, mi s-a parut normal sa revin cu corectiile necesare in jurnal . Iar acest articol isi propune sa ofere informatii suplimentare despre zona strabatuta de cele doua brauri.


Piatra Craiului atrage iubitorii muntelui ca un magnet. Coltii de calcar lucind in soare, creasta cu urcusuri si coborasuri abrupte, aspectul de cetate inexpugnabila al Westwand-ului sunt numai cateva din motivele pentru care masivul e iubit si cautat.


Despre inceputurile turismului si alpinismului in zona s-a scris mult. Stim de drumetii de demult si calauzele lor, iar de la I. Ionescu - Dunareanu am aflat de primele trasee alpine si dificultatile parcurgerii unei zone putin cunoscute.


Au trecut peste 7 decenii de la "patrunderea organizata" in abrupt si publicarea primelor harti. In acest timp informatiile despre masiv s-au inmultit: trei lucrari de referinta (Piatra Craiului – I. Ionescu Dunareanu, Piatra Craiului - Emilian Cristea, Drumuri spre culmi – W. Kargel), articole in reviste de munte (in principal Romania Pitoreasca si Muntii Carpati) si postari pe site-uri sau bloguri. Cu toata acestea, zone intinse din masiv au ramas in continuare adevarate "pete albe" pe harta - nu au fost descrise sau putinele informatii disponibile sunt eronate. Un exemplu este portiunea cuprinsa intre Valea Podurilor si firul principal al vaii Vladusca, subiectul acestui articol.


O lume de piatra intr-o dezordine perfecta, chiar in mijlocul Westwand-ului. Un loc cu vai strambe ori neterminate, unde ce pare usor devine greu sau imposibil si invers, strabatut de brane ispititoare pe care odata intrat nu le mai poti parasi dupa voie. Un loc ca multe altele prin Crai, in acelasi timp aparte.


Descrierea ce urmeaza ofera informatii despre o zona care, desi relativ apropiata de traseele nemarcate circulate, a ramas inca insuficient pusa in valoare. Adnotarile si completarile sunt asteptate si binevenite. Sper ca vor fi si alti doritori care, in urma cercetarilor de pe teren, vor prezenta noi trasee.

Zona este parcursa rar fata de „vecinatatile” mult mai celebre (Braul de Mijloc ori Traseul Anghelide) iar hartile sumare din lucrarile de referinta se remarca doar prin inexactitate si lipsa de informatii (ex: Piatra Craiului - E. Cristea (pag 268) sau Drumuri spre culmi – W. Kargel (harta 38)). Pentru remedierea acestei situatii, dupa turele facute in zona am realizat o schita (cu siguranta poate fi imbunatatita, astept comentarii in acest sens) :


/artPoduriVladusca/harta_.jpg


Pentru o mai buna intelegere a hartii, o imagine cu portiunea schitata:


/artPoduriVladusca/poza_harta.jpg

Fac precizarea ca relieful este deosebit de complex si schita trebuie privita si folosita sub aceasta rezerva. Cei ce doresc o rezolutie mai buna o gasesc si pe Picasa:

 https://picasaweb.google.com/107141456670388523488/20112012PiatraCraiuluiHartiAleUnorZoneDinAbruptulVestic



In AMFITEATRUL COLTILOR GEMENI sunt concentrate traseele alpine de grad superior din aceasta parte a masivului. Intrucat sunt prezentate pe larg in lucrarile de referinta, mentionez existenta lor doar pentru a evidentia varietatea si frumusetea peisajului :


/artPoduriVladusca/acg.jpg


Vaile de aici alterneaza portiunile line cu rupturi de panta, uneori impresionante. De aceea, exceptand Valea Podurilor ale carei intreruperi pot fi ocolite sau uneori escaladate, nu exista cai de acces (trasee alpine usoare) intre Braul de Mijloc si creasta masivului.



VALEA PODURILOR este o vale de referinta in Piatra Craiului. In zona inalta bazinul larg si putin inclinat este usor de parcurs, atat pe firul principal cat si pe secundar. Pe flancul stang geografic (catre Muchia Timbalului Mic) valea are doua hornuri (traseul si varianta Braului de Sus) si doua sei (deasupra Coltilor Gemeni) prin care se poate inainta spre sud :


/artPoduriVladusca/vp_sup.jpg


Mai jos firele se strang si talvegul se adanceste, intre Tancul Ascutit si Braul de Mijloc scocul fiind intrerupt de saritori. Cele mai redutabile, deasupra Braului de Mijloc, pot fi ocolite prin apropiere (descrierea lui E. Cristea) sau mai larg, pe langa Coltii Gemeni (doua variante, ambele figurate pe harta). O imagine de ansamblu cu partea inferioara a vaii, apoi aceeasi zona vazuta de la Termopile :


/artPoduriVladusca/vp_inf.jpg


/artPoduriVladusca/vp.jpg


Daca la urcare saritorile pot fi ocolite sau escaladate (dupa caz) , la coborare se impune cel putin un rapel si asigurarea participantilor mai putin experimentati.



VALEA VLADUSCA este o alta mentiune intalnita des in descrieri. In cazul ei celebritatea e invers proportionala cu accesibilitatea. Foarte putini sunt cei care s-au aventurat cu succes pe firul principal, accesul fiind posibil doar cu ocolirea (uneori larga si foarte dificila) numeroaselor rupturi de panta ce intrerup talvegul. In imagine Valea Vladusca este in dreapta, iar la baza si in partea dreapta a peretelui insorit este locul "La Placi" din Braul de Mijloc (in jumatatea stanga se observa grota din valcelul omonim) :


/artPoduriVladusca/vg_si_vv.jpg


In portiunea inalta firul principal are un bazin ramificat, punctat cu multe muchii si hornuri spectaculoase :


/artPoduriVladusca/creste_in_bazinul_vladusca.jpg


Vladusca isi aduna apele de pe o zona intinsa, ce incepe de la Valcelul Coltilor Gemeni si merge spre sud pana in vecinatatea Spirlei (cel mai sudic afluent al vaii Vladusca este prezentat in jurnalul http://www.carpati.org/jurnal/piatra_craiului_valea_vladusca_-_secundarul_sudic/2480/ ). Are numerosi afluenti, o parte din ei fiind accesibili si interesanti pentru catarare usoara in zona lor superioara. Acestia se unesc rapid si talvegul devine o succesiune de rupturi de panta, unele cu aspect de perete veritabil. De exemplu, pentru a traversa firul principal al Vladuscai Braul de Sus se desfasoara prin doua hornuri inclinate :


/artPoduriVladusca/vv.jpg


Am observat doua caracteristici ale firelor din bazinul Vladusca :

- in general nu exista corespondenta intre vaile superioare si inferioare (scocurile rup pe parcurs si devin perete, la oarece distanta luand nastere alte scocuri)

- cu exceptia firului principal, parcursul in zona inferioara (padure) este in general perpendicular pe directia crestei masivului iar deasupra Braului de Mijloc acesta se orienteaza spre nord devenind aproape paralel cu creasta (constatare valabila si pentru Valea Podurilor).


La nivelul Braului de Mijloc bazinul vaii Vladusca se desfasoara intre Termopile si locul de cort Elis (in apropierea grotei « La Ulcior »), traversarea firului principal al Vladuscai facandu-se langa punctul "La Placi". In partea inferioara, dupa un parcurs lung prin padure Vladusca se uneste cu Spirla in apropierea barierei de pe traseul turistic Plaiul Foii – refugiul Spirla. Cu exceptia Vaii Podurilor, toata zona prezentata in schita face parte din bazinul Vaii Vladusca.


VALEA CIORANGA MICA (CIORANGUTA) este usor de identificat din Braul de Mijloc datorita bolovanului in surplomba de la intrare:


/artPoduriVladusca/v_c.jpg


Ceva mai sus parcursul este blocat de un alt bolovan, iar ulterior talvegul se pierde repede intr-un perete aflat deasupra Braului Soarelui. Renumele Ciorangutei este nemeritat si se datoreaza unei confuzii, ea fiind un scoc scurt si fara perspectiva si nicidecum o vale cu principal si secundar ce urca in creasta masivului (explicatii in jurnalul http://www.carpati.org/jurnal/piatra_craiului_daramarea_unui_mit_cioranguta_si_zona_dintre_valea_podurilor_si_valea_vladusca_/2532/ ). In imagine, Valea Cioranguta porneste din centru si merge spre stanga (de remarcat si Valea cu Grota din dreapta pozei, ale carei fire razbat mai sus si au creat confuzie):


/artPoduriVladusca/vc.jpg



VALEA CU GROTA, denumita astfel de noi dupa grota vizibila de deasupra Braului de Mijloc, are doua fire ce ofera o ascensiune interesanta din Braul Soarelui pana in zona Braului de Sus. Valea "se bucura" de un anonimat deplin, firele mentionate fiind atribuite in lucrarile de referinta, in mod eronat, Ciorangutei (parcurgerea firelor si alte informatii sunt prezentate in jurnalul mentionat anterior in prezentarea Ciorangutei). Detaliu cu grota si valea deasupra Braului de Mijloc:


/artPoduriVladusca/vg_detaliu.jpg


/artPoduriVladusca/vg.jpg


Foarte accidentata si framantata, zona e strabatuta de numeroase brauri. Total diferite ca aspect si parcurs, ele sunt despartite in general de rupturi de panta ce impiedica trecerea din unul in altul.



BRAUL DE JOS se desfasoara numai prin zona impadurita, strecurandu-se mai mult pe sub perete. Trecerea spre Braul de Mijloc se poate face in zona schitata in 4 locuri: talvegul Vaii Podurilor, fata inclinata ce iese la Termopile, talvegul Ciorangutei sau al vaii Vladusca. Pentru a nu incarca prea mult schita nu am figurat acest brau, insa descrierea lui o puteti gasi aici : http://www.carpati.org/jurnal/piatra_craiului_braul_de_jos_1._izvorul_lui_orlowski_-_craita/2173/



BRAUL DE MIJLOC este cel mai cunoscut si frecventat traseu nemarcat de aici. Intre Valea Podurilor (Termopile) si Vladusca (locul « La Placi ») braul merge prin padure si jnepenis, zonele deschise fiind in apropierea sau la traversarea firelor de vale. De la Termopile braul ofera posibilitatea celui mai facil acces spre Plaiul Foii.



BRAUL SOARELUI (MAIMUTELOR) se desfasoara ca traseu distinct din Valea Podurilor pana in apropierea vaii Vladusca, unde isi uneste hatasul cu cel al Braul de Sus pentru a continua spre sud. Parcursul sau alterneaza fetele de iarba cu branele de piatra precum si urcusurile / coborasurile scurte cu curbele de nivel, fiind vizibil pe o mare distanta (aici vazut dinspre Valea Podurilor) :


/BdS3/22.jpg


Eu am aflat de existenta sa cu ani in urma, citind jurnalul unui minunat refugiu in care dl. Dinu Mititeanu folosea denumirea Braul Soarelui. Ulterior, pe o harta publicata la Editura ABEONA (1992) de Alexandru si Codrut Clement DAN, am intalnit pentru aceeasi portiune denumirea Braul Maimutelor. 


/artPoduriVladusca/harta_abeona.jpg


Ambele denumiri sunt inspirate din realitate. Daca il parcurgem in timpul verii de la nord spre sud vom avea in permanenta soarele in fata (desigur, daca norii nu acopera cerul). In acelasi timp, fiecare sea larga si inierbata prin care trecem este marginita de un tanc de piatra (maimuta). Nea Didi (Ovidiu Lupascu, mentorul lui Dan Marza in Piatra Craiului) folosea denumirea de Braul Maimutelor aflata de la Mircea Florian. Cum insa dl. Mititeanu l-a prezentat ca Braul Soarelui, eu mentionez aici ambele denumiri iar cei pasionati de istoria locurilor sunt invitati sa-si spuna punctul de vedere.


Pentru ca tot am vorbit de maimute, iata una sugestiva aflata putin mai sus de brau:


/artPoduriVladusca/maimuta.jpg



BRAUL DE SUS se desfasoara, in portiunea prezentata, de-a lungul unei falii continue perfect liniare. In zona Vaii Podurilor se poate parcurge o varianta aflata in apropierea faliei (figurata pe harta). Hatasul urca si coboara prin hornuri, fara curbe, fiind vizibil pe o distanta mare (falia aproape verticala din centrul imaginii, ce merge din strunga Muchiei Timbalului Mic pana in talvegul Vaii Vladusca):


/artPoduriVladusca/bds_dinspre_vladusca.jpg


In jurnalul mentionat la inceputul acestui articol sunt prezentate detalii din parcurgerea Braielor de Sus si al Soarelui (Maimutelor).



In literatura apare mentionat si un BRAU AL CLAILOR, dispus paralel si in apropierea crestei masivului. Noi nu am gasit un hatas cu aspect de brau, in schimb fetele domoale din zona superioara ofera diverse posibilitati de traversare a succesiunii de muchii perpendiculare pe directia crestei si desprinse din aceasta. In imediata apropiere a crestei traversarea muchiilor este facila, insa pe masura ce coboram trecerea se face din ce in ce mai greu. Pentru ca nu ne-a convins, Braul Clailor nu a fost figurat pe harta.


Ca elemente alpine interesante mai sunt de mentionat muchiile si crestele prezente in numar mare. Muchia Timbalului Mic este singura pitonata (exceptand traseele de grad superior din Amfiteatrul Coltilor Gemeni), parcurgerea ei necesitand asigurare in prima lungime. Atrag atentia si muchiile desprinse din creasta masivului, ce coboara pana in apropierea Braului de Sus, precum si cele din bazinul de obarsie al Vaii Vladusca. Varietatea de forme a zonei este completata de un aven situat intre creasta masivului si Braul de Sus .


Mentionez ca fotografiile din articol apartin lui Dan (Dan_Marza) si Adi (rupi2003), carora le multumesc pentru sprijin si entuziasm.



Marți, 15 noiembrie 2011 - 17:13 
Afisari: 4,382 


Postari similare:





Comentariile membrilor (7)

mugurel.ilie
mugurel.ilie..
Caraba
 
1
Articolul a fost scris inainte de amendarea celor doua persoane in PNPC, asa ca aduce informatii despre o zona interesanta din masiv fara a pune in discutie problema accesului. Am considerat ca trebuie sa-si pastreze forma, nu neaparat din spirit de fronda cat din dorinta de normalitate: imi place acest mod de a face munte si nu-l voi nega, pentru mine Craiul e mai important decat o amenda, o lege (sa-i spunem nerealista) ori altele asemenea.

Am convingerea ca cele doua subiecte sunt distincte si trebuiesc in continuare abordate ca atare, respectiv articolele si jurnalele sa contina informatie iar forumul poate fi platforma de discutie privind accesul pe munte. De aceea voi aprecia eventualele comentarii ce vor aduce in discutie doar continutul articolului.


Marți, 15 noiembrie 2011 - 17:16  

rivas
rivas
Caraba
 
2
ce fascinanta este Piatra Craiului ! Multumim frumos pt. articol.


Marți, 15 noiembrie 2011 - 19:15  

mihai_fl
mihai_fl
Caraba
 
3
Multumim de informatii.
Pozele si parcurgerea traseelor au fost facute inainte de a se declara parc national, data care a fost postata in jurnale a fost o regretabila eroare de dactilografiere (asta in cazul unor acuzatii nefondate).
Salvamontistii si rangerii din PC sunt oameni de munte (cel putin cei pe care i-am cunoscut eu), respecta muntele si oamenii ce iubesc muntele.
Sunt si turisti ce nu au ce cauta pe nemarcate din diferite motive (educatie, pregatire ...)
Cred ca ar fi bine sa ne lamurim ce s-a intamplat exact acolo, de ce s-a ajuns la aceste amenzi.


Miercuri, 16 noiembrie 2011 - 11:24  

mvc
mvc
Caraba
 
4
Felicitari, Mugurel !
Si lui Adi si Dan pt fotografii !

Materialul de fata + celelalte despre Crai constituie o adevarata monografie a acestui frumos masiv.
Bravo !


Miercuri, 16 noiembrie 2011 - 14:02  

ciobu
ciobu

 
5
Într-adevăr, munca depusă este demnă de toată lauda iar rezultatul ei face lumină unde diferite texte din literatura dedicată aruncau un con de umbră. Probabil că așa s-a vrut, doritorilor rămânându-le să descopere singuri. Totuși, se poate și să nu fi umblat pe acolo nici Dunăreanu, nici Cristea sau Kargel iar informațiile eronate să se fi perpetuat de la unul la altul...ceea ce le mai ciobește un pic din soclu. Mizez totuși pe prima ipoteză, mai ales că acu ceva ani, cineva mi-a spus după diverse întrebări ale mele, să fac BS de la N la S și nu invers, că aș 'greși' drumul. Până acu ceva timp, nu am băgat de seamă...

Rămân la părerea mea că astfel de scrieri n-ar fi trebuit să iasă din "scriptorium" spre tiparniță, că "vulgul" încă nu e pregătit, dar asta e altă poveste.
Mi-ar plăcea totuși să văd genul ăsta de materiale și din alte masive, că n-o trece axa pământului chiar pe lângă Zărnești Carpati.org

Salutări,
T.M., în rolurile avocatul diavolului, frustratul zilei, troll-ul de serviciu samd Carpati.org


Miercuri, 16 noiembrie 2011 - 17:06  

mugurel.ilie
mugurel.ilie..
Caraba
 
6
@ciobu: In cazul celor mentionati de tine cred ca zona a fost descrisa "dupa ureche". Nu spun ca oamenii nu au fost pe acolo, doar ca nu au fost suficient de atenti ori perseverenti. E stiut ca preocuparea acelor vremuri era stabilirea de trasee alpine de grad superior, asa ca ignorarea (partiala a) acestor locuri e perfect explicabila. Rivalitatea era mare, nu aveau timp de pierdut cu "maruntisurile" pentru ca trebuiau facute cat mai multe premiere tari.

Daca s-ar fi intentionat ca doritorii sa descopere singuri aceste locuri, eu cred ca era simplu si normal ca autorii sa nu faca referiri la zona. Asa cum au procedat, de exemplu, cu portiunea dintre Vladusca si Poiana Inchisa. Publicarea de informati eronate nu mi se pare un indemn la cercetarea locurilor.

Cum articolul apare la zeci de ani dupa alte "descrieri" ale zonei, parca nu e devreme. Oare la momentul aparitiei monografiilor era "vulgul " pregatit suficient ? Ori poate de asta s-a ales sa se scrie eronat? Carpati.org

Cartile respective au fost, de-a lungul anilor, calauza pentru o multime de pasionati. Au multe lucruri bune, dar au si omisiuni ori chiar erori. Cred ca, dupa atata vreme, e timpul sa incetam sa le criticam sau sa polemizam pe tema erorilor constatate. Ar fi mult mai util sa facem niste descrieri bune, care sa le inlocuiasca pe cele vechi si sa ofere mai multa siguranta in mersul pe munte. Pentru ca accesul la informatie este facil, noile descrieri ar putea fi usor disponibile celor interesati.

Intr-adevar ai primit un sfat foarte bun, aceasta este "cheia": BS trebuie parcurs de la nord la sud, altfel riscul de a nu vedea bifurcatia BS - BdS e maxim si se continua deplasarea pe BdS.

Referitor la axa pamantului, nu stiu pe unde trece pentru ca eu merg in special in Bucegi si Crai Carpati.org . Asa ca ma voi referi la situatia din Bucegi, pe care o cunosc bine.

In completarea celebrei monografii a lui E. Cristea, prezentari amanuntite exacte (harta + descrierea vailor si branelor) pentru Jepi, Caraiman, Costila, Moraru, Bucsoiu se gasesc in revista "Muntii Carpati". Pe site sunt foarte multe jurnale cu nemarcate, atat "clasice" cat si inedite (mmordean, mihai-fl, mvc si rupi2003, patru din oamenii de munte pe care ii cunosc, au postate in total peste 30 de trasee interesante). Puteau fi inca 7 jurnale daca participantii la turele pe nemarcate organizate de mine ar fi dorit sa impartaseasca si altora experienta lor. Dar acesta e alt subiect. Dupa cum se vede, doritorii au la dispozitie informatie de calitate ( prin jurnale si ture pe nemarcate) iar demersurile au inceput din Bucegi si au continuat cu Piatra Craiului. Sper ca, in continuare, si alti interesati de nemarcate vor incerca sa ofere din cunostintele lor, nu numai sa beneficieze ori sa critice.

@rivas, mihai_fl, mvc : multumesc pentru aprecieri, sper ca informatia sa fie utila "in tren" celor pasionati de explorarea prin Crai.


Joi, 17 noiembrie 2011 - 13:22  

ciobu
ciobu

 
7
Da, intr-adevar. Erau alte vremuri atunci. Initial, era o concurenta acerba intre diversele cluburi si asociatii sau intre diverse personaje. Mai apoi, in comunism, perioada in care Cristea si-a scris monografiile, cred ca era mai mult vorba de a indeplini o norma, cum era si de asteptat de la "intaiul" catzarator al patriei. Cu toate ca nu era cel mai fericit context, rezultatul este unul pozitiv chiar si cu micile carente. Din cate am inteles, aparitia monografiei PC a provocat si atunci ceva nemultumiri. Dar cum ziceam, contextul era altul, probabil unii umblatori pe munte vedeau zona ca pe un refugiu fata de regimul al carui exponent era Cristea.
Situatia actuala este un pic altfel. Nu exista o abordare unitara, valorile sunt percepute diferit de catre concetatenii nostri care merg pe/la munte. Mai avem mult pana sa ajungem, sa zicem, la nivelul Sloveniei, ca model aspirational. Beneficiul va avea intotdeauna si un revers, care dintre ele se va dovedi a fi mai important ramane de vazut.
Cat priveste ultima parte, tot de apreciat sunt si jurnalele celor de care pomenesti. Eu ma gandeam la stilul tau de a prezenta o zona. Nu tot timpul ma exprim cum trebuie, mai ies din context in cate vreo dezbatere care se vrea de idei iar pentru derapaje imi cer scuze.


Vineri, 18 noiembrie 2011 - 10:44  


 




Trebuie sa te autentifici pentru a putea adauga un comentariu

 
0,0635 secunde

GetaMap.org | Maps from all over the world | ro | fr | es | de | Calculator distante
ViewWeather.com - A new way to view the weather | nl.ViewWeather.com | sv.ViewWeather.com
Regulament carpati.org
© copyright (2004 - 2020) www.carpati.org