Skin Classic Skin White Skin Black & Whilte Skin Default Adauga la Favorite (In contul carpati.org)
Cautare:

Doneaza

Calendar

Ianuarie 2020
LMMJVSD
12345
6789101112
13141516171819
20212223242526
2728293031

Februarie 2020
LMMJVSD
12
3456789
10111213141516
17181920212223
242526272829

Online

Voluntar in Carpati

Homepage

Lista de discutii

Pledoarie pentru Băile Herculane (2)-Peșterile cu aburi

   Printre numeroasele ,,minuni" geologice cu care zona Băilor Herculane își răsplătește vizitatorii sunt și peșterile cu aburi.

   Cele trei cavitați sunt situate pe partea dreaptă a Văii Cernei, (deci în Munții Cernei), în abruptul calcaros din spatele Hotelului Roman.


   Accesul din stațiune (186m alt.) se poate face pe un traseu relativ ușor, ce are la începutul său posibilitatea de a intra prin 3 locuri.


    1.Din Piața Hercules (stația terminus a autobuzului) mergem pe malul drept al apei cca.50m până la Izvorul Diana III. Treptele de piatră, apoi marcajele PA si PG ne conduc pe cateva serpentine strânse și o curbă de nivel la o zona a pădurii mai largă, cu copaci mari și rari, ca un amfiteatru.


   2.Din Piața Hercules, spre nord, pe lângă Biserica Catolică, o potecă marcată cu TA ne scoate și mai repede în acelas amfiteatru împădurit.


   Piața Hercules din partea veche a stațiunii, cu statuia lui Hercule și Biserica Catolică pe fundal.


Carpati.org


    Zidul de sub Biserica Catolică, de unde începe a doua variantă de traseu.


Carpati.org



   3.Trecem prin parcarea de sub Hotelul Roman și pe peretele cu trsee alpine găsim același marcaj TA care, urmat spre stanga, ne scoate în 15min. la zona de întalnire cu celelalte două variante.


   Din acest loc poteca ne plimbă pe serpentine largi printr-un decor de parc dendrologic.

   După mai bine de o oră ieșim într-o mică poiană din spatele Vârfului Ciorici (413m).

Carpati.org



   O variantă mai rapidă urcă tare tangentând prin dreapta buclele potecii marcate.

   De pe stânca cu lapiezuri a varfului  vedem dincolo de Valea Cernei vârfurile stâncoase ale Munților Mehedinți, mai mult golașe decât împădurite: Hurcu (1088m),  Șușcu (1192), Domogled (1105), iar în dreapta, pe firul văii, hotelurile și celelalte clădiri ale orașului.


   Stânca cu lapiezuri de pe Vârful Ciorici.


Carpati.org




   Vedere de pe vârf spre Băile Herculane și Masivul Domogled.


Carpati.org



   Cu puțină băgare de seamă (nu e indicator in zonă) (notă 12 mai 2010: s-a montat pe Vârful Ciorici stâlpul cu indicatoare ce apare în imaginea de mai sus), lăsăm TA să urce la Vârful Poiana cu Peri în 1,5 h și noi coborâm pe partea nordică a muntelui câteva serpentine marcate cu PG.

   Dupa 5-10min. traversăm un ogaș sec și urcăm câteva trepte până la deschiderea peșterii.


Carpati.org



   (În acest vâlcel am întâlnit o viperă .O parte a grupului trecuse de ea și se afla în gura peșterii. Cei din spate am încercat s-o îndepărtăm cu o nuia lungă, dar ea a pornit-o spre cei din peșteră. Neavând unde să se retragă, au fost nevoiți s-o omoare cu un bolovan mare.)


   Peștera se află chiar sub Vârful Ciorici, la 375m alt. și are cam 15m lungime.

   Pe la jumătatea ei, sub o treaptă de stancă, răzbate din adancuri un fuior de aburi calzi (50-55gr.C), un miros de sulf și un huruit adânc. (Te gândești ca Iadul e în parametrii, smoala trebuie topită, nu?).

   Aceste emanații de aburi calzi au creat condiții pentru dezvoltarea unui mușchi verde-albăstrui, ca o mâzgă. Se pare ca e o specie endemică și are o denumire stiințifică imposibil de reținut.



Carpati.org




   Sub Peștera cu Aburi talvegul plin de grohotiș e blocat de un gard metalic pentru a descuraja intențiile celor mulți de a coborî pe aici.

   Și totuși, cu multă atenție, sau însoțiți de un cunoscător al zonei, se poate coborî printre cleanțuri și pe grohotiș cca.100m până la o altă peșteră cu aburi.

   Avenul lui Adam e o peșteră cu o lungime totală de 212m, care se deschide la suprafață cu un aven de cca.10m adâncime și 2m diametru.

   Acesta poate fi coborât numai cu materiale tehnice.

   Sistemul de galerii e dificil de străbatut și din cauza emanațiilor de aburi fierbinți din adâncuri, care cresc la 40-45gr.C temperatura din peșteră.

   Deasemeni, atmosfera umeda face ca depozitul de guano să fie alunecos și cu miros iute de amoniac.

   Aceste condiții speciale de temperatură și umiditate au dus la dezvoltarea unei bogate faune de cavernă: păianjeni, acarieni și chiar scorpioni pe fundul avenului de la intrare.

   Mai mult, punga de aer cald a dus la formarea unor stalactite gelatinoase, de natură organică, de 7-8 cm lungime și 1 cm grosime, ce pendulează în curentul fierbinte venit din adâncuri.


   După ce am descoperit-o și am aflat atâtea despre această peșteră unică,  e bine să facem cale-întoarsă, pe unde am venit și să nu riscăm în plus să coborâm în continuare pe versantul accidentat.


   A treia cavitate cu aburi fierbinți o aflăm langă ,,gropanele" de îmbăiere situate chiar în albia Cernei, 50m mai sus de Hotel Roman.

   Cele două incinte de beton (acum crapate la partea de sus) sunt alimentate cu apă fierbinte care vine dintr-o galerie ce trece pe sub șosea și patrunde adânc sub peretele de calcar, pe direcția celorlalte două peșteri.



   Seara la ,,gropanele" de langă cea de-a treia peșteră cu abur.


Carpati.org


   Un tânăr a intrat cu o lanternă și la ieșire a spus ca dupa 30-40m era gata să i se facă rău din cauza căldurii.

   Nu pot spune dacă galeria e o peșteră naturală, sau numai un foraj orizontal pentru captarea apelor calde de care am vorbit.



   Considerați această nouă ,,pledoarie" o invitație în locuri uimitoare, nemaiîntâlnite în alte parți.



     Drum bun !



Joi, 6 martie 2008 - 20:36 
Afisari: 17,251 


Postari similare:





Comentariile membrilor (4)

baltarel
baltarel
Busola
 
1
Ineresanta prezentarea, se potriveste si aici una din legile lui Murphy, in special cea refertoare la prezentarea unui RT.
Iti doresc sa ne prezinti si alte ,,pledorii" descoperiri pe care le-ai intalnit in drumurile tale, acum imi dau seama ca era bine sa te insotesc in acele locuri, poate pe viitor.


Joi, 6 martie 2008 - 22:42  

nitro
nitro

 
2
Referitor la vipera (Vipera ammodytes) - nu intra in pestera de obicei, fiind un animal fara capacitate de autoreglare a temperaturii corporale. Nu cred ca ar fi fost greu sa o indepartati cu un bat mai lung, este totusi o specie strict protejata (IUCN - VU ,CE - Directiva Habitate-Pasari - Anexa II).
Specia de muschi se numeste: Philonotis schliephackei si mi se pare corect sa fie mentionat numele intreg, fiind o specie endemica pentru acel areal. Informatia este disponibila pe site-ul oficial al Parcului National Domogled-Valea Cernei.

Orice actiune, chiar si o drumetie inocenta, poate avea efecte negative mari, deoarece impactul antropic in areal se acumuleaza, creeand un dezechilibru ce cu greu mai poate fi remediat.

Data viitoare cand mai faci astfel de drumetii in areale protejate (si nu numai), consulta un atlas de fauna si flora, sau informeaza-te prin intermediul internetului cu exactitate asupra acestor elemente. Macar noi cei pasionati de munte sa avem habar de ceea ce putem intalni si ce este cu adevarat important in acele areale.


Vineri, 25 decembrie 2009 - 01:18  

gigicepoiu
gigicepoiu
Coarda
 
3
@nitro: Articolul l-am postat cand aveam mai putin de doua luni pe acest site. Ulterior m-am informat ceva mai bine, astfel ca cele 9 capitole de date generale si cele 20 de trasee din Muntii Cernei si Mehedinti de la Ghid montan sunt postate de mine.


Duminică, 10 ianuarie 2010 - 20:40  

ggverb
ggverb

 
4
În medie o persoană moare anual în peșterile cu aburi de lângă Herculane. De când accesul este mai restricționat mor speologi (ieșiți la pensie, ultimii 2 in 2018). Administrația parcului face eforturi pentru a descuraja accesul. Și o să auzim și despre amenzi anul ăsta (2019)


Luni, 21 ianuarie 2019 - 12:14  


 




Trebuie sa te autentifici pentru a putea adauga un comentariu

 
0,0530 secunde

GetaMap.org | Maps from all over the world | ro | fr | es | de | Calculator distante
ViewWeather.com - A new way to view the weather | nl.ViewWeather.com | sv.ViewWeather.com
Regulament carpati.org
© copyright (2004 - 2020) www.carpati.org