Plante medicinale din zona de munte

IENUPARUL

N-am venit, Padure, sa te supar,
Nici prin munti ecoul sa-ti daram,
Ci-atingind, tirziu, un alt taram,
Vreau, de leac, trei boabe de Ienupar.

Arborii imi sunt, o stii, prieteni.
Mai vartos Ienuparul, ca-mi las
Grijile pe scoarta lui de-atlas.
Cantecul - in umbra lui si-n cetini.

N-am venit, Padure, sa te supar,
Nu m-ating de linisti si de flori.
Vreau sa-ascult cum Brazii uneori
Stau la sfat cu fratele Ienupar.

V.Rosca

Cuvant catre cititori:

Muntele ne ofera multe daruri de pret. Trecem pe langa ele si nu le observam sau le cunoastem prea putin. Cand ne aflam in suferinta apelam la

alte mijloace pentru a ameliora starea noastra neglijand faptul ca de fapt suntem inconjurati (sau mai bine zis eram) de sanatate si frumusete. Sub diverse pretexte am distrus multe din darurile primite. Erau suficiente pentru toti. Azi cautam sa le inlocuim cu produse sintetice fabricate de noi, cand totul era la indemana. Trebuia doar intelepciune. Numim progres orice actiune de-a noastra care de fapt ascunde dorinta de profit, lacomia, specula, murdaria umana. Distrugem natura, fara sa ne gandim la urmari. Dupa noi potopul! Eu sa traiesc bine azi, iar cei ce gandesc si fac altfel sunt fraieri, naivi, idealisti si nu oameni care vor sa traiasca curat. Spunem ca facem zeci de partii de schi, dar de fapt facem afaceri cu lemn. Sigur, o telegondola este utila si plimbarea este minunata, dar constructia ei poate inlocui o alta veche, a unui teleferic sa zicem, si nu presupune taierea altei paduri. Avem o multime de partii de schi. Zapada va lipsi insa se pare in viitor. Chiar toate erau necesare si indeplinesc cerintele de omologare? Vor putea fi asigurate cu zapada doar cu ajutorul tunurilor, daca lipseste sursa de apa sau temperatura nu coboara suficient?

Spunem adesea ca in alte tari se face si se drege, de parca toate exemplele de acolo pot fi considerate si utile. Sigur unele sunt de urmat, dar altele in mod cert NU. Daca privim doar prin prisma profitului imediat totul este justificat, dar trebuie privit cu ratiune, cu discernamant, lucru pe care banul nu-l permite. Si multi sunt robii banului. CURAND VOR FI SARACI, nu doar spiritual ca in prezent, ci si material. Atentie, totul are un sfarsit, iar unii dintre noi il grabim prin lipsa de ratiune, indiferent de situatia materiala si "pozitia sociala" pe care o avem. Saracia in intelepciune se gaseste si la cei bogati si la cei saraci material. Intelepciunea este un har de pe care multi nu-l folosesc desi l-au primit.

Pastrati natura, iubiti-o si ajutati-o sa-si revina! Este cea mai buna si sigura investitie. Iar cei care pretind ca o iubesc sa invete sa-i lumineze si pe altii cu aceeasi dragoste. Nu excludeti pe nimeni. Nu exista "pantofari" si "grataragii" ci doar oameni care poate nu au suficienta lumina. Daruiti voi aceasta lumina, nu prin izolare ci prin ceea ce faceti. Nu este superioritate in izolare si dispret, in aroganta, etc. . Faptele diferentiaza oamenii si taria lor de caracter, credinta lor in vis. Nu uitati ca maine vom fi cu totii batrani. Ganditi-va unde si cum vom trai. Ar fi culmea sa regretam ce am avut acum, bineinteles daca vom mai exista!

 

ALUNA (CORYLUS AVELLANA)

Aluna contine cea mai mare cantitate de materii grase, azotate, calciu, fosfor, magneziu, potasiu, sulf, clor, sodiu, fier, cupru, vitaminele A, B.

Proprietati:
Foarte nutritivã si energetica, digerabila, dizolvant al calculilor, vermifug.

Indicatii:
-in adolescenta, crestere, sarcina, tuberculoza, litiaza urinara, colici nefritice, tenie, practicantilor de sporturi.

ANGELICA (ANGELICA ARCHANGELICA)

Planta ierboasa inalta, din familia umbeliferelor, care creste mai mult in regiunile montane, fiind ocrotita de lege.
Descriere
Numele ei se leaga de o sarbatoare religioasa, praznicul Sfantului Arhanghel Mihail, in preajma careia planta infloreste. Prin partile noastre, era folosita in aromatizarea unor bauturi alcoolice. In scopuri medicinale se recurge la planta cultivata, de la care se recolteaza radacinile (Radix Angelicae), de culoare inchisa, negricioasa si cu miros aromat caracteristic.
Substante active
Radacina contine ulei volatil in a carui compozitie intra angelicina, xantotoxina, imperatorina, bergaptenul. Mai contine acizii cafeic, clorogenic, angelic, fumaric, oxalic, acizi grasi, taninuri, substante glucidice.
Actiune, proprietati
Substantele fitochimice din radacina de angelica au proprietati tonice, stimulente, carminative, stomahice. Uleiul volatil din angelica, la administrare in doze mici, are efecte excitante asupra sistemului nervos central, in timp ce la doze mari manifesta o actiune puternic inhibitoare, deprimanta, afectand chiar luciditatea.

Indicatii terapeutice
Fitoterapia cu angelica este utilizata in afectiuni ale stomacului insotite de anaciditate sau hipoaciditate, pentru stimularea poftei de mancare. Uleiul volatil se recomanda in anorexic, dispepsii, meteorism . Uleiul eteric de angelica se foloseste si extern in terapia reumatismului.

ANGHINAREA (CYNARA SCOLYMUS)

Contine: protide, lipide, zaharuri, insulina, apa, mangan, fier, fosfor, vitamina A.
Proprietati:
- Foarte digerabilã, mai ales crudã, energetic, stimulent, aperitiv, tonic hepatic, tonic cardiac, depurativ sanguin, antitoxic, diuretic, impiedica secretia lactatã.
Indicatii:
- Astenie, surmenaj, crestere, insuficienta hepatica, renala, litiaza, reumatism, guta, artrite, intoxicatii, infectii intestinale.

ARNICA (ARNICA MONTANA)

Recoltare:
Florile se recolteaza in iunie-iulie, la inceputul infloririi, prin taierea sau ruperea inflorescentelor. Uscarea se face la umbra.
In medicina populara se mai numeste podbal de munte, carul - padurilor, cujda sau carul - zanelor.

Parti utile: Florile- care se culeg in iunie-iulie, se recolteaza in momentul inceperii infloririi. Florile culese trebuie sa aiba petalele viu colorate. Arnica montana este singura specie folosita in medicina naturista.

Atentie! Nu trebuie confundata cu Arnica chamissonis, care nu este o planta medicinala si care se foloseste ca planta ornamentala.

Utilizari medicinale:

- tratamentul vanatailor

- tratarea luxatiilor

- ulceratii ale pielii

- tratarea infectiilor bacteriene

- in cancer de piele

- bronsita, amigdalita, faringita, guturai

- gripa, viroza pulmonara

- cistita, nefrita, pielonefrita

- insuficienta coronariana, hipertensiune, anghina pectorala

- traumatism cranio-cerebral, dureri de cap post-traumatice

- pareze si semipareze

- insomnie, palpitatii cardiace, cosmaruri, spaima nocturna post-traumatica

- depresie psihica, nevroza, isterie.

CATINA

Catina este un arbust spinos cu flori unisexuate doice (apar inaintea frunzelor), se dezvolta bine pe prundisuri, nisipuri, soluri crude si pe coaste ripoase. Vegeteaza din zona de munte pana in Delta; are o mare rezistenta la ger si seceta.

Actiune famacologica: vitaminizant de exceptie, depurativ, antidiareic

Recomandari: avitaminoza, urticarie, diverse dermatoze, diaree benigna.

CICOAREA (CICHORIUM INTYBUS)

Cicoarea este o planta indragita pentru culoarea albastra a florilor ei. O varietate cultivata de cicoare este renumita pentru surogatul de cafea fabricat din radacinile sale.
Descriere si parti folosite
Frunzele de la baza sunt mult alungite si adanc divizate, asema-natoare cu frunzele de papadie, iar cele din partea superioara a tulpinii sunt intregi si mai mici. Frunzele de cicoare au suprafata paroasa, spre deosebire de cele de papadie care sunt netede. De la cicoare se recolteaza pentru uz medicinal atat partile aeriene, cat si radacina. Partea aeriana (Herba Cichorii) se recolteaza in perioada infloririi, din iulie pana in septembrie. Radacinile (Radix Cichorii) se recolteaza toamna, in septembrie. ;
Actiune, proprietati
Principiile active din cicoare confera plantei efect stomahic, colalog, hepatoprotector , depurativ, usor sedativ, antiaritmic, hipotensiv, hipoglicemiant,laxativ.
Indicatii terapeutice
Preparatele din cicoare sunt uzilizate pentru stimularea poftei de mancare, in tratamentul adjuvantal afectiunilor biliare si hepatice, in acnee si in constipatie .
Diverse :
Frunzele fragede ale varietatii Foliosus, se pot consuma sub forma de salata. Spre deosebire de cafeaua obtinuta din boabele de cafea, cafeaua din cicoare nu prezinta riscul dependentei sau al fenomenelor de psihoexcitatie. In plus, se pare ca acest inlocuitor de cafea are efecte favorabile asupra digestiei si calmeaza durerile abdominale.

FERIGA (DRYOPTERIS FILIX)

Feriga este o planta ierboasa usor de recunoscut, care creste frecvent in zona de munte si poate ajunge pana la un metru inaltime.
Descriere si parti folosite
De la feriga se recolteaza in scop medicinal rizomii (Rhizoma Filicis), de preferinta toamna, in lunile septembrie-octombrie.
Substante active si proprietati
In radacinile de feriga s-a pus in evidenta un fitocomplex numit filicina. Dintre elementele constituente ale filicinei, eel mai activ pare sa fie acidul filicic. In plus, radacina de feriga mai contine tanin, ulei volatil.
Preparatele din radacina de feriga au actiune vermifuga. Principiile active din rizomul de feriga au proprietatea de a paraliza musculatura teniilor, precum si a altor paraziti intestinali (botriocefalul, ascarizii, anchilostoma). Datorita acestor proprietati, preparatele din feriga au fost utilizate in tratarea parazitozelor intestinale. in prezent, locul acestora este luat de produsele farmaceutice de sinteza.
Diverse
Extractele de feriga se utilizeaza in medicina veterinara, pentru tratarea parazitozelor.

GENTIANA (GENTIANA LUTED)

Gentiana este o planta care creste in zona alpina. In prezent este o planta ocrotita de lege.
Descriere si parti folosite
De la plantele cultivate in scop medicinal se recolteaza radacinile si rizomii. Nu se recolteaza din flora spontana.
Actiune, proprietati
Preparatele fitoterapeutice din radacinile de gentiana exercita o actiune tonica amara, stomahica, aperitiva, antipiretica, antimalarica, vermifuga, antipsihotica.
Indicatii terapeutice
Gentiana este utila pentru stimularea poftei de mancare, in dispepsii, anemii, stari de convalescents si ca tratament adjuvant in malarie.

IENUPAR (JUNIPERUS COMMUNIS)

Denumiri populare: anaperi, archis, boaba de brad, bradisor, bradul-ciumei, brazii pitici, butimoaca, ceatina, ceten, cetina, feniar, finier, finior, ineper, jreapan , jneap, sinap, turtal, turtel, zelevat, zelet, zolovat.

Ienuparul prefera locurile luminoase, cu umiditate atmosferica ridicata, rezista la ger si seceta, nepretentios fata de sol.

Este o planta multianuala.

Perioada de recoltare: fructele de ienupar se culeg in al doilea an la maturitate deplina, cind devin negricioase incepind din octombrie pina in iarna, prin lovirea sau scuturarea usoara a ramurilor, sub ramuri intinzindu-se o prelata.

Bolile in care se utilizeaza:
Uz intern: bronsite cronice, enterocolite, diabet, acnee, eczeme, litiaza vezicala, reumatism, hepatita epidemica, anorexie, edeme renale, edeme virotice, edeme cardio-renale, guta, hidropizie (acmulari de lichid in tesuturile si seroasele organismului, ca pleura, pericard, peritoneu, articulatii).
Uz extern:reumatism, stimularea circulatiei periferice, tuse, gripa, guturai.

MERISORUL (VACCINUM VITIS IDAEA) - dedicat d-nului cristi_dav..

Merisorul mai este cunoscut si sub numele de coacaz de munte sau pomusor.
Este un arbust sub forma de tufa, inalt de pana la 30 cm. Creste in zonele de munte, la peste 1.300 m altitudine, pe pajisti si in luminisuri . Are tulpini ramificate si frunze alun-gite, mai rotunjite spre varf, mai inchise la culoare pe fata superioara. Florile cresc pe varfuri, grupate cate doua-trei, au forma de clopotei si culoare alb-roz, cu cate cinci petale unite. Fructele sunt mici, zemoase, albe la inceput si rosii ulterior. De la merisor se recolteaza frunzele, in perioada septembrie-octombrie.
Actiune, proprietati
Ca remediu fitoterapeutic, merisorul are proprietati antiinflama-toare, antiseptice, astringente. Actiunea dezinfectanta se manifests numai intr-un mediu alcalin.
Indicatii terapeutice
Merisorul are aplicatii in fitoterapia infectiilor urinare, cistitelor acute si cistitelor cronice, diareei si bolilor reumatismale.

PADUCELUL

Paducelul este un arbust spinos foarte raspandit la marginea padurilor incepand din zona de campie si pana in cea de munte.
Exista mai multe specii denumite popular ,,paducel", toate facand parte din familia Rosaceae. Se recolteaza atat florile si frunzele, cat si fructele mature viu colorate in rosu. Florile se culeg in lunile aprilie sau mai. Frunzele se pot recolta fie impreuna cu florile, fie singure. In acest caz, recoltarea este indicata dupa inflorire, pana in luna iulie. Fructele se culeg fara codite, dupa ce se coc, in lunile septembrie-noiembrie.
Substante active
In ultimii ani, paducelul a devenit una dintre cele mai studiate plante medicinale. Cercetatorii au descoperit o bogatie neasteptat de mare de substante active in florile, frunzele si fructele de paducel si majoritatea farmacologilor considera ca acestea nu actioneaza separat, ci asemenea unui adevarat fitocomplex. Produsele plantei contin acid crategic, acid ursolic, flavonoizi, baze purinice, steroli vegetali, ulei volatil, taninuri, pectine, vitamina C.

Actiune, proprietati
Cele mai importante proprietati terapeutice ale paducelului se manifesta in ceea ce priveste aparatul cardiovascular. Paducelul are multiple actiuni benefice asupra inimii. Preparatele din paducel au o actiune tonica asupra muschiului inimii, ducand la o crestere a capacitatii acestuia de a se contracta si de a pompa sangele in organism. Remarcabil este ca aceasta proprietate se coroboreaza cu alte doua proprietati cu rasunet pozitiv asupra inimii bolnave: dilatarea arterelor coronare, ceea ce duce la o mai buna irigare a inimii, si economisirea consumului de oxigen de catre miocard. De fapt, datorita proprietatilor sale antiaritmice, paducelul poate sa amelioreze chiar si unele tulburari de ritm cardiac. In sfarsit, trebuie mentionate inca doua efecte importante, si anume: diminuarea tensiunii arteriale generale si efectul de sedare a sistemului nervos central.
Indicatii terapeutice
Preparatele din paducel au o larga utilitate in afectiunile cardiace cu substrat nervos. Paducelul este indicat in special in angina pectorala, tulburarile de ritm cardiac, ateroscleroza coronariana si hipertensiune arteriala. Unii autori considera ca paducelul are multiple indicatii fitoterapeutice in ceea ce priveste tulburarile circulatorii survenite in special la persoanele mai in varsta sau la cele slabite.

Diverse
In vechime, paducelul era considerat un simbol al sperantei si al rodniciei. Grecii obisnuiau sa foloseasca ramurile inflorite ale arbustului ca ornament, cu ocazia nuntilor, iar romanii le asezau in leaganul sugarilor, avand credinta ca astfel vor tine la distanta spiritele rele. Dar poate cea mai emotionanta informatie legata de paducel este ca din ramurile acestuia a fost Impletita cununa de spini care a insangerat fruntea lui Iisus Hristos.

RODODENDRON

Ceaiul de rododendron (bujorul de munte) are un puternic efect linistitor, dar si afrodisiac. Acesta ajuta la intarirea rezistentei organismului si imbunatateste circulatia periferica.

SCORUSUL DE MUNTE (SORBUS AUCUPARID)

Scorusul de munte este un arbore din aceeasi familie cu macesul si creste mai ales in zona de munte si de deal.
In scop medicinal se recolteaza fructele, de forma sferica, de culoare rosu-caramiziu, vizibile de la mare distanta.
Substante active, proprietati si indicatii
Fructele de scorus contin o cantitate apreciabila de vitamina C, carotenoizi, pectine, sorbitol. Datorita acestora, fructele de scorus sunt utile in curele de revitaminizare, in carenta de vitamina C si carenta de vitamina A.
Diverse
Din fructele de scorus de munte se prepara in unele regiuni marmelada, gem, compot, sirop.

SUNATOAREA (HYPERICUM PERFORATUM)

Sunatoarea, numita popular si pojarnita, este o planta ierboasa, cu flori galbene.
Raspandire si parti folosite
Creste in campii si pe dealuri, in locuri necultivate, pe marginea drumurilor.
Se recolteaza partea aeriana inflorita, evitandu-se, in masura posibilului, portiunea lemnoasa a tulpinii.

STRUGURII-URSULUI (ARCTOSTAPHYLOS UVAURSI)

"Strugurii-ursului" este un arbust scund, care creste in zona montana, pe stanci si soluri uscate.
Are frunze groase, cu suprafata lucioasa, de culoare verde-inchis, utilizate in trecut in scopuri medicinale. In frunze se gasesc arbutozida, metilarbutozida, taninuri galice, flavonoizi, substante triterpenice (acid ursolic, oleanolic). Frunzele de strugurii-ursului au actiune antiseptica la nivelul cailor urinare, avand utilitate in infectiile cailor urinare. Datorita exploatarii neintelepte, planta a ajuns sa fie foarte rara si in prezent este ocrotita de lege, nefiind permisa recoltarea ei. Substantele active din frunzele de strugurii-ursului se regasesc in frunzele de merisor, care in esenta are aceleasi efecte terapeutice si poate sa fie folosit ca un inlocuitor al preparatelor din strugurii-ursului.

TREI-FRATI-PATATI (VIOLA TRICOLOR)

Trei-frati-patati este cunoscuta sub numele de panseluta salbatica sau panseluta de camp.
Este o planta ierboasa, scunda, raspandita in locurile cu umiditate mai mare din campii si dealuri. Florile cu cinci petale au un aspect caracteristic, tricolor: petalele superioare fiind de obicei violete, cele laterale albe, violete sau galbene, iar cea inferioara galbena. De la trei-frati-patati se intrebuinteaza in scop medicinal partea aeriana inflorita, recoltata in lunile mai-august.
Actiune, proprietati
Preparatele fitoterapeutice din trei-frati-patati au actiune diuretica, depurativa, expectoranta, antialergica.
Indicatii terapeutice
Ceaiurile de trei-frati-patati sunt indicate in infectii respiratorii insotite de febra si tuse, in eczeme si alte afectiuni ale pielii la copii , afectiuni alergice.

 

 

Pentru preparare, mod de administrare si alte detalii consultati sursa principala: .

Voi incerca sa completez materialul cu imagini foto, in masura timpului disponibil. Aceeasi precizare si in cazul articolului "Fructe de padure".

Vineri, 30 noiembrie 2007 - 11:40 
Afisari: 30,835 


predeal