Planorism Alpin

Zborul cu planorul peste muntii Romaniei.

Planorismul, sport pe care multi in confunda cu parapantismul sau deltaplanismul este un sport mult mai complex si mult mai vechi. Zborul unui planor este asemanator cu cel al unei pasari. Comenzile sunt aceleasi ca la avion:mansa, paloniere (pedalele care controleaza directia), in loc de maneta de gaze (planorul neavand motor), are comanda pentru frana aerodinamica. Aceast tip de aeronava si sportul in sine este printre cele mai nepoluante activitati aeronautice. Singurul moment in care este folosit motor este la decolare. In rest, planorul imita zborul pasarilor, folosindu-se de curentii de aer. Ganditi-va la o barza, un vultur sau un albatros care zboara mult timp fara sa bata din aripi folosidu-se doar de curentii de aer.

Exista doua moduri de lansare a unui planor in aer:

1. Decolarea la automosor. Decolarea la automosor se face cu ajutorul unui motor puternic amplasat la capatul terenului de zbor dealungul caruia se intinde un cablu pana la planorul aflat la capatul celalalt. Planorul este tras cu viteza, precum un zmeu in aer iar la o anumita inaltime se autodeclanseaza cablul sau se declanseaza din comanda declansatorului din cabina, planorul continuand zborul liber detasat de cablu.

Decolare automosor.

2.Decolarea la avion. Decolarea la avion se efectueaza cu ajutorul unui avion care, legat de planor cu o funie de aprox 30 m, tracteaza planorul pana la inaltimea dorita sau pana ce acesta intra in curenti ascendenti unde declanseaza si urca fara ajutorul avionului.

Decolare planor tras de avion.

Zborul cu planorul in Romania a prins radacini in anii 30 mai ales in zonele montane deoarece curentii influentati de relieful montan ajutau la executarea unor zboruri cat mai lungi. Leaganul planorismului romanesc este considerat aerodromul Sanpetru de langa Brasov, infiintat in 1937. La Sanpetru s-au realizat primele performante si numeroase recorduri de inaltime atinsa peste muntii din vecinatatea Brasovului. La inceput metodele de lansare si de zbor erau destul de limitate.Planoarele rudimentare erau lansate cu ajutorul sandoului, un elastic puternic care era tras la vale de catre mai multi oameni pentru a fi intins iar planorul era lansat ca din prastie.

Planoare din lemn trase cu sandoul la decolarea de pe deal.

Aerodromul a fost amplasat langa dealul Lempes de langa Sanpetru pentru a putea fi folosita panta dealului pentru decolare sau zbor plutit la panta. Curentii de panta se formeaza daca bate vantul perpendicular pe panta dealului. Acest tip de curenti este folosit actual mai ales in parapantism si deltaplanism la nivelul de inceput.

Dealul Lempes.

In perioada de inceput a zborului cu planorul in Romania s-au efectuat numeroase zboruri de record de durata deasupra pantei de la Sanpetru. Recordul national este de 20h 24 minute si a fost efectuat la 18 Iunie 1944 de catre pilotul Gh.Branescu deasupra dealului de la Sanpetru cu un planor de tip Salamandra construit in Romania din lemn si panza. Cu timpul zborul la panta a fost lasat deoparte, nemaifiind importante zborurile de durata. Accentul a inceput sa se puna pe zborurile de distanta si de inaltime. De-a lungul timpului s-a observat formarea deasupra muntilor, in anumite conditii, a fenomenului de unda lunga, fenomen care se formeaza daca vantul bate constant cu viteza mare peste munti timp indelungat. In acest fel aerul incepe sa formeze curenti ondulatorii care se amplifica la intalnirea obstacolelor mai mari cum sunt muntii.

Formarea fenomenului de unda lunga.

Acest fenomen a fost observat si in muntii Romaniei inca de la inceputul planorismului in Romania insa nu a fost folosit cu succes pana la inceputul anilor 50. Primul record de inaltime cu adevarat valoros s-a produs in cadrul taberei de unda lunga care a avut la Sanpetru in 1965 si a insemnat atingerea inaltimii absolute 7250 m si castig de inaltime de la declansarea de avionul remorcher de 5125 m. In acel an s-au efectuat numeroase zboruri peste 5000 m. La aceste inaltimi se folosesc buteliile de oxigen deoarece pilotii nu au timp sa se adapteze la inaltime cum se adapteaza alpinistii in muntii de peste 4000 m, zborurile durand nu mai mult de cateva ore. S-au efectuat numeroase zboruri de peste 8000 m insa cel mai valoros este cel al lui Ervin Rosch din ziua de 15 noiembrie 1977. In acea zi prognoza meteo era foarte buna, la vf Omu vantul batea constant din 230grade cu 34 m/s intensitate. In momentul decolarii, deja pe sus alti piloti incercau zona si curentii pentru a urca cat mai sus, insa nu pareau prea bune conditiile. O parte din ei au venit la aterizare, iar cei ramasi cu greu urcau la inaltimi ce abia atingeau 3000 de m. Ervin Rosch a decolat penultimul si s-a dus spre Bucegi. In apropiere a declansat funia de la avion intrand in curentii ascendenti de unda amplificati de muntii Bucegi; urcarile erau puternice 5-10 m/s. O parte din piloti ajunsesera la 7-8000 m. Ajuns la 8000 m, Ervin Rosch se afla cu planorul sau de lemn la baza norului lenticular si urcarea continua puternic. Cand a ajuns la 11 000 metri curentii inca mai urcau cu 2-3 m/s insa cabina planorului nu era presurizata si ar fi riscat trecand de limita suportata de corpul uman. Astfel a stabilit un nou record de 11 040m. Recordul mondial este de 15 460 m si a fost efectuat in peste muntii din Argentina in 2006. Pentru acest zbor pilotii au avut nevoie de costume de presiune asemanatoare astronautilor.

Tabere de unda lunga pentru pilotii avansati au loc anual la Brasov pentru realizarea castigurilor de inaltime de 3000m si 5000m pentru performante internationale de planorism. Zborul peste munti doar cu ajutorul curentilor a fost si va ramane una din cele mai frumoase experiente de zbor.

Muntii Bucegi vazuti din planor aflat in remorcaj de avion.

Coltii Morarului vazuti din zbor.

Varful Omu, Valea Malaiesti in dreapta jos.

Spre Piatra Craiului.

Piatra Craiului.

Releul Costila.

Postavaru stanga, Piatra Mare dreapta.

Muntii Baiului.

Muntii Bucegi, Piatra Craiului si Iezer.

Muntii Bucegi vazut de la 5000 m din planor.

Iata un nor lenticular.

Planor venind la aterizare la Sanpetru. In spate se vede delul Lempes.

Sfarsitul unei zile de zbor la Sanpetru.

Pentru cei interesati de acest sport si au pana in 23 ani pot face cursuri si sa zboare gratuit in cadrul Aeroclubului Romaniei.Inscrierile se fac la aerocluburile teritoriale in ianuarie in fiecare an.

Joi, 30 octombrie 2008 - 20:29 
Afisari: 11,860 


vladut