Picatura de Nostalgie: Joseph Vallot

­

­     „La noi, unde trecutul nu se respectă îndeajuns, biografiile oamenilor mari par multora inutile, ba chiar fac să surâdă pe unii din cei, destul de numeroşi, cari reduc întregul univers la Eu-lor puţin interesant. Nu tot astfel stau lucrurile în apus, unde trecutul se venerează şi unde marii premergători sunt totdeauna preaslăviţi. În alpinism, care acolo e socotit ca unul din elementele de căpetenie ale desvoltării omenirei actuale, Franţa are, şi a avut în timpul din urmă, o adevărată pleiadă de alpinişti valoroşi, din cari e bine să fie unii cunoscuţi şi la noi, unde deseori nici nu se ştie ce este şi ce însemnătate reprezintă alpinismul, sau dacă se ştie, de prea multe ori este dispreţuit.”

     Spusele lui Ioan Colman sunt la fel de valabile si astazi, desi au trecut mai bine de 80 de ani de atunci...

     Astazi va voi vorbi despre Joseph Vallot, botanist, topograf, fizician, meteorolog, glaciolog, geolog, fotograf, figura reprezentativa a alpinismului francez.

Joseph Vallot s-a nascut in 16 februarie 1854 la Lodeve.

     Mont Blancul l-a descoperit in 1875, cand a participat la un congres de geologie la Chamonix. Prima ascensiune a facut-o in 1881 si s-a hotarat sa construiasca un observator pentru cercetari. Pe atunci nu se stia mare lucru despre viata la altitudini mari, medicii credeau chiar ca poate surveni moartea dupa prea mult timp petrecut la inaltime.

     Vallot a devenit celebru in 1887, cand între 27 si 30 iulie a stat cu cortul pe Mont Blanc, impreuna cu F. M. Richard (constructor de dispozitive meteorologice), varul sau, Henri Vallot, si un ghid. A dovedit astfel ca viata este posibila la altitudini mari. In acelasi an, Vallot a mai facut 5 ascensiuni pe varf.

     In urmatorii 3 ani, Joseph Vallot a dus tratative cu municipalitatea de la Chamonix si Asociatia Ghizilor pentru construirea unui refugiu - laborator la locul denumit Les Bosses, situat la 450 metri sub varf. Reuseste sa obtina 800 de franci de la municipalitatea din Chamonix si 200 de franci de la Asociatia Ghizilor. Joseph Vallot a contribuit cu 5500 franci. De altfel, de-a lungul vietii el a cheltuit mare parte din banii sai pentru cercetari. In 1890, 110 ghizi si carausi au transportat in 8 zile, cu spatele (cate 15-30 kg fiecare) materialele necesare pentru constructia refugiului.

     In 1892 impreuna cu varul sau Henri Vallot, incepe sa lucreze la o harta a Mont Blancului, la o scara de 1/2o.ooo. Harta va fi terminata dupa moartea lui Vallot de catre fiul sau, Charles.

     In 1898 un al doilea observator este construit. Vallot si inca 20 de oameni au lucrat timp de 44 de zile, in cele mai aspre conditii. Muncitorii au lucrat cu schimbul. Numai Joseph Vallot a ramas la locul constructiei pe tot parcursul lucrarilor, desi suferea de o dureroasa boala la ochi.

     In 1908 constituie Societatea Observatorilor Mont Blanc. A fost presedintele mai multor societati, printre care si a Clubului Alpin Francez (1907-1908). Joseph Vallot a lucrat de asemenea la un proiect de tren care au adus turistii pe mont Blanc si la primul proiect de cablu pe Aiguille du Midi (prima parte va fi finalizata in 1925 si inaugurata la câteva luni după moartea sa.)

     Opera sa scrisă este considerabilă : numeroase note adresate Academiei de Ştiinţe din Paris şi memorii societăţilor savante; nenumărate articole publicate în Anuarele Clubului Alpin Francez (1886— 1906) şi în revista „La Montagne" şi Annales de l'Observatoire du Mont Blanc.

     In 1921, la 67 ani, bolnav, Vallot urca mont Blancul pentru a 34 oara. La sfarsitul anului 1924, deşi în vârstă de 71 ani, el lucra încă la o geologie a părţilor înalte ale Mont Blancului. Joseph Vallot a decedat la 11 aprilie 1925, la Nisa.

Bibliografie:

Primul Anuar pe anii 1924-1925 (Sectiunea Alpina a Bucegilor).

http://fr.wikipedia.org/wiki/Joseph_Vallot

http://www.montblanc.to/uk/mtblanc/texte2.html

Joi, 18 septembrie 2008 - 13:44 
Afisari: 3,405 


ad078
(admin)