Skin Classic Skin White Skin Black & Whilte Skin Default Adauga la Favorite (In contul carpati.org)
Cautare:

Calendar

Martie 2023
LMMJVSD
12345
6789101112
13141516171819
20212223242526
2728293031

Aprilie 2023
LMMJVSD
12
3456789
10111213141516
17181920212223
24252627282930

Online

Vremea
Varful Parangul Mare
Muntii Parang

Padurea seculara de conifere de langa saua Gradisteanu din Iezer Papusa

Cred ca multi din cei care citesc pe acest site au urcat prin padurea mentionata aci.

Cum urci de pe valea Cuca si mai apoi pe paraul Lespezi spre curmatura Gradisteanu (traseul face stanga prin padure un pic mai sus de cabana Cuca venind din jos) este o padure seculara de molizi. Aceasta padure a ajuns cumva in proprietatea firmei Schweighofer.

(sunt puse placute cu "proprietate schweighofer" sau "proprietate cascade nu stiu cum";  sper ca acestia sa nu exploateze decat molizii cazuti nu pe cei de stau in picioare.) Daca cineva care citeste pe aci este specialist in arbori poate se duce pe acolo sa estimeze varsta molizilor; se ajunge usor (Bucuresti-Pitesti-Campulung apoi spre Leresti,drumul se face chiar din Campulung;per total pana in marginea Leresti din centrul Campulung sunt cam 10km;din Leresti inca 12km pana la Cabana Voina pe drum oarecum asfaltat - se poate ajunge lejer cu orice masina;de la Cabana Voina 4km pe drum forestier pana la cabana Cuca ; apoi de un pic mai sus de la cabana Cuca pe marcaj triunghi galben/banda albastra prin padure - vreo o ora maximum pana se iese la golul alpin;poteca coteste la stanga si e marcata si cu o sageata indicatoare).


Mie mi s-a parut ca unii molizi de acolo au 70cm diametru (peste 2m circumferinta) si altii chiar spre 1m diametru (peste 3m circumferinta) dar poate m-am inselat eu.

A mai observat cineva de a mers pe acolo asa ceva?

Eu nu prea stiu cum se masoara diametrul unui arbore (banuiesc ca se masoara cu ceva ruleta speciala si trebuie sa ai grija sa o tii paralel cu pamantul) ;oricum celor care au urcat pe acel traseu banuiesc ca nu le-au scapat neobservati molizii monumentali de acolo.

Probabil aceasta padure ar trebui declarata monument al naturii. Din spusele cuiva de acolo care stia ce vorbeste o parte din padurea de molizi de pe valea Cuca (cea de pe o parte) are peste 100 de ani si arborii de acolo nu sunt asa mari ca unii din padurea mai sus mentionata. Pe valea Batranei tot in Iezer Papusa era o padure seculara de molid din care a cam fost taiat la ras.(in partea de sus). (asta am auzit tot de pe la unii de pe acolo care stiau ce vorbesc). Din cate paduri de molizi am vazut aceasta e cea mai impresionanta.



Duminică, 18 octombrie 2009 - 16:41 
Afisari: 6,941 


Postari similare:





Comentariile membrilor (22)

florinbalan
florinbalan
Rucsac
 
1
Pai daca vrei sa afli exact diametrul si varsta, e foarte simplu: tai un disc din trunchi, il masori si numeri cercurile Carpati.org


Duminică, 18 octombrie 2009 - 17:29  

radian
radian

 
2
Crede-ma ca ce ai vazut tu nu e nimic. daca vrei sa vezi cum arata dezastrul si bataia de joc , din culmea gradistanu mergi spre mara prin muntisoru si o sa vezi ce nu-ti putei inchipui asa ceva . Langa fosta cabana Muntisorul era padurea seculara de brad, acolo campam in studentie.Tot muntele a fost pus la pamant, s-a luat numai cei mare si frumos iar trunchiurile zac aruncate. Am aflat de la ciobanii care au transformat cabana in stana si cine a taiat-o " Al mare din politie" Nu vreau sa dau nume sa nu am probleme. Mare problema este ca daca nu se face martonarea lor (se strang in linii) atunci nici padurea nu se poate regenera. Pt a afla circumferinta e deajuns un subler sau daca nu ai , inconjori cu o sfoara circumferinta si o masori si ai aflat lungimea cercului, apoi aplici formula L= 2pir si sti raza. diametrul este dublul razei. Gluma lui Florin este adevarata, cu cat arborele este mai sus cu atat creste mai incet iar inelele sunt mai stranse.


Luni, 19 octombrie 2009 - 08:16  

mihaitzateo
mihaitzateo
Coarda
 
3
Din spusele localnicilor de acolo cat sunt hribi (niste ciuperci mai superioare) vin niste germani cu tirurile si cumpara hribi la 25 ron/kg.
Deocamdata cu culesul si vandutul de hribi se ocupa mai mult romii din partea de sus a satului leresti,dar asta nu inseamna ca nu o sa se poata ocupa in viitor si alti locuitori de pe acolo (leresti si campulung).
Anul acesta s-au facut bani buni din culesul de hribi.
Cand am fost eu acolo erau foarte multi localnici nu numai romi la cules de ghebe .Erau atat de multe ghebe ca intr-o ora culegeai lejer 5kg.
Daca se taie padurea de conifere ciupercile nu o sa mai aibe unde sa creasca.

Nu se ia in considerare ca romii din partea de sus a satului Leresti daca nu o sa mai aibe de unde sa culeaga ciuperci sa aibe cu ce sa traiasca o sa se apuce probabil de activitatile traditionale etniei rome - datul in cap la altii pentru a obtine bani de trai.

Pe un metru cub de lemn de brad sau molid nu se iau mai mult de 100 ron.Practic nici bani prea multi nu se scot si se distruge si potentialul turistic al zonei.Plus consecintele sociale negative pentru populatia saraca din zona.

Altcineva are in zona valea Batranei,culmea Vacarea 1100ha padure de conifere (mai corect zis avea ca a mai taiat din ea).
Localnicii de acolo nu stiu cum respectivul a ajuns sa aibe atata padurea ca inainte de a veni comunistii nu avea.


Luni, 19 octombrie 2009 - 11:35  

pauless
pauless

 
4
E dureros ce spui tu aici. Poti sa apelezi la fel de fel de organizatii, poti sa ceri lamuriri primariei Leresti sau la Romsilva Campulung, dar pana se va face ceva padurea o sa fie rasa. Incearca totusi la organizatiile astea verzi, poate ei au know-how in lupta cu boii care taie tot.

Chiar crezi ca ii pasa cuiva de tiganii din Leresti si de hribii din padurea de molizi? Daca erau trufe da, poate era o sansa sa devina mai pretiosi copacii aia, dar asa... hribi sunt peste tot. Ce n-as da eu sa se ajunga in Romania sa conteze niste bieti molizi...

Si nu se ajunge deloc usor cu masina de la Campulung la Cuca, drumul e din ce in ce mai nasol cu cate te apropii mai mult de Cuca. Iar partea finala e iadul telescoapelor.


Luni, 19 octombrie 2009 - 18:04  

florinbalan
florinbalan
Rucsac
 
5
Din pacate majoritatea padurilor taiate la noi sunt seculare...Doar cele din PN-uri si rezervatii sunt si au fost cat de cat protejate.
Singurul lucru pe care il putem face rapid este sa cumparam toate padurile seculare scoase la vanzare (vezi pe gugl)


Luni, 19 octombrie 2009 - 18:24  

forestlander
forestlander..
Coarda
 
6
Varsta unui arbore se poate afla utilizand un burghiu pe care il introducem in trunchi la inaltimea de 1.30m, (Burghiul Presler) sau din Planul de amenajare (Amenajamentul) a restectivei paduri care se gasete la Ocolul Silvic ce amenajeaza respectiva padure.

Acum cu privire la specia molid - taierea rasa este principalul mod de asigurare a regenerarii padurilor de molid (se foloseste in toata Europa). In termen de 2 ani de la exploatare, regenerarea se va face pe cale artificiala cu puieti de molid.
Deasemenea, padurile de molid aflate in apropierea crestelor, slabesc in vitalitate odata cu trecerea anilor si apare si pericolul doboraturilor de vant.

PS: Exista o stiinta care se ocupa cu toate aceste probleme si acea stiinta se numeste silvicultura.

Cu stima


Luni, 19 octombrie 2009 - 18:29  

florinbalan
florinbalan
Rucsac
 
7
Este adevarat ca taierea rasa este principalul mod de exploatare. Cu regenerarea nu e tot timpul aceeasi treaba. Replantarea cu puieti poate esua (iti dau zeci de exemple din muntii Carpati).

De multe ori am observat cum ploile abundente curata versantii de puietul proaspat plantat. Daca nu se iau masuri de replantare si de ancorare a copaceilor, in decursul timpului (nu foarte indelungat, uneori si luni) versantul isi pierde tot pamantul vegetal, devenind impropriu plantarii, iar efortul pentru a-l retransforma in teren fertil este imens. desigur, cu cat panta este mai mare, cu atat lucrul acesta se intampla mai repede.
Este o stiinta numita ecologie.

Ce nu pricep eu este de ce se vorbeste de regenerarea padurilor seculare cand neexploatarea ar trebui sa ne preocupe?

Iar ca anecdota trista, nu o data mi s-a povestit de doboraturile de vant "ajutate" de om prin taierea pe jumatate a catorva randuri de molizi din limita superioara a padurii.


Luni, 19 octombrie 2009 - 18:44  

forestlander
forestlander..
Coarda
 
8
Daca doreai sa vorbesti de ploi torentiale, probabilitatea lor este de 1/100 ani, ma refer la o ploaie torentiala care sa creeze o viitura. Oricum, viitura are efectele cele mai mari in partea inferioara a bazinului de colectare unde sunt situate si padurile in speta.

Ca informatie, in romania nu exploateaza pe pante foarte mari, padurile din acele zone au rol numai de protectie.
Poate doreai sa vorbesti despre reconstructie ecologica - care se face in scopul ameliorari anumitor terenuri erodate, consolidarii versantilor, etc. Este cu totul altceva.

Paduri de molod seculare nu prea am auzit. Sunt intradevar paduri valoroase de molid, din care se obtine molid de rezonanata pentru instrumente muzicale, etc.

Sunt multe lucruri de neinteles in lumea asta, fiecare e bina sa fie specialist in domeniul lui.


Luni, 19 octombrie 2009 - 18:57  

florinbalan
florinbalan
Rucsac
 
9
Vorbeam doar de exploatarile pe care le-am observat in decursul anilor prin muntii nostri. Nu uita ca nu intotdeauna ce scrie in carte si ce spune legea se si intampla.

Probabilitatea de 1/100 de ani nu inseamna ca nu se poate intampla de 3 ori intr-un an in acelasi loc. Daca exista o metoda de plantare nu inseamna ca est si respectata intotdeauna intocmai. Faptul ca padurile de pe versantii mari nu se exploateaza, conform stiintei silviculturii, nu a impiedicat de multe ori romanul sa le exploateze.

Padurile seculare de molid sunt atat de rare deoarece omul a reusit sa-si bage coada (toporului) cam peste tot, de sute de ani. Mai spuneam pe undeva pe aici: priviti imagini din satelit ale muntilor Carpati (si nu numai) si veti vedea ca o foarte mare parte din paduri sunt plantate (arbori de diverse varste, in perimetre cvasi-ortogonale).


Luni, 19 octombrie 2009 - 19:10  

forestlander
forestlander..
Coarda
 
10
Cunosc chiar foarte bine ce se intampla, der mai bine inchei acasta discutie. Oricum, esentialul este sa nu vezi totul chiar negativ, asa cum doreste mass media in tara asta...

PS: Imi pare rau ca am si postat, nu merita.


Luni, 19 octombrie 2009 - 19:19  

mihaitzateo
mihaitzateo
Coarda
 
11
Pe valea Batrana se exploateza molid desi solul de pe versantii vaii in locurile unde pomii au fost doborati acu ceva ani de o vantoasa a luat-o la vale.A ramas stanca goala.In padurea de pe valea Batranei pe versantul muntelui Batrana erau locuri unde nu prea calcase picior de om.S-a taiat la ras o parte din ea.
Pe piciorul muntelui Gradisteanu padurea asigura la fel stabilitatea solului de acolo.

In Romania exista deja o padure de molid declarata monument al naturii in Rarau.
http://judetulsuceava.ro/obiective-turistice/munti-si-monumente-a
le-naturii-din-bucovina
Citat de acolo:
"Codrul Secular Slătioara-o impresionantă pădure de foioase în amestec cu conifere considerată că fiind cel mai vechi codru din Europa, cu o vechime de peste 500 ani"
Aceea e o padure multi-seculara pe care puteti sa o vedeti daca mergeti in tura postata de dl Mihai Ciubotariu. Carpati.org
(http://www.carpati.org/planificator_ture/hai_pe_munte_in_rarau_/
1051/)


Eu am vazut molid taiat pe valea raului Cuca sanatos de peste 100 de ani.(m-am plictisit de numarat si eu si tata la cercuri).

Mai jos de cabana Voina mergand spre Leresti spre stanga langa coada lacului se exploateaza molid foarte batran.Am vazut trunchi de molid de peste 1m diametru in masini.Acea padure nu e exploatata de Romsilva.Mai jos pe valea raului Calului iar se exploateaza conifere.
Normal nu de Romsilva.
Vedeti ca a si postat o poza cu ce s-a intamplat pe partea cealalta spre Rucar (unde e dezastru) Radian.

Cei trei molizi de cresc in dreapta cabanei Cuca au o inaltime de peste 20m.Si nu sunt mari in comparatie cu molizii care cresc pe piciorul muntelui Gradisteanu.Tot pe acolo mai cresc si ceva foioase (probabil fag) tot de peste 100 de ani.


Luni, 19 octombrie 2009 - 19:49  

radian
radian

 
12
Da , poate intradevar nu avem cunostinte asa de vaste in domeniul forestier dar ce e cert ca daca tot au taiat padurea pe rase (am sa incarc cateva poze cand ajung la cabana sa vedeti despre ce e vorba) de ce nu a curatat locul. Din cate stiu eu toate trunchiurile, cracile se strang , nu se lasa sa putrezeasca acolo (cred ca ar ajunge pentru un sat intreg sa faca focul). Iar in privinta impaduriri nu e chiar ca la carte (spun din proprie experienta ca am plantat 1 ha . Se planteaza impreuna cu foioase care tin apa la suprafata si dau o concurenta pentru lumina puietului de molid. Cand puietul deja s-a marit atunci se taie foioasele si ramane o frumoasa padure de molid sau brad) Pe langa viituri cel mai mare pericol este reprezentat de de animale care sunt lasate sa pasuneze in fondul forestier.


Luni, 19 octombrie 2009 - 20:58  

florinbalan
florinbalan
Rucsac
 
13
Na, ghinionul nostru ca nu suntem tibetani, ca padurea ar fi un vis frumos.

Mihai, nu trebuie sa-ti para rau si nici sa te superi...cred ca stii foarte bine ca, pe langa ca suntem mamifere, suntem si oameni. Si o ciudata istorie deja centenara Carpati.org a facut ca acesti mari iubitori de natura ce se trag din daci, romani, si restul etnogenezei, sa nu vada mai mult decat prezentul. Ne iubim patria ca asa trebe, da' nu stim cum s-o facem sa se simta bine.

Ce mi se pare intr-adevar trist este faptul ca vorba aia cu bomfaierul si craca de sub picioare se aplica perfect in cazul tarisoarei noastre dragi cand vine vorba de paduri.
E usor sa spui ca nu stii de existenta unor paduri seculare, omitand existenta celor 4 paduri (nici naiba nu stie cate mii de hectare niciodata replantate) taiate intre 1993 si 1997 de un consortiu sirian, cu ajutor bombonicesc, defrisari pe care le-am vazut cu proprii ochi, pentru una dintre ele avand si acum documentele care atestau de prin 1915 niste molizi deja seculari. (este un mic ac in carul de marlanie).

Sper ca viitorii silviCULTORI, in ciuda manualelor, se vor gandi mai mult la CULTIVARE decat la "replantare", care, desigur, presupune initial taiere (exploatare, care desigur, trebuie sa fie eficienta dpdv economic).

E interesant sa vedem cam in cate cazuri, paduri trecute in rezervatie, isi datoreaza inca existenta acelor specialisti care ar trebui sa traga de semnale de alarma. Si in cate rezervatii exista defrisari aprobate de oameni cu stampile.

Sperand ca in loc de vorba poate se apuca si altii de plantat (nu-i greu, la mine-n targ costa un leu (1RON) puiul de copac, nu pot, oricat de optimist as fi, sa nu ma gandesc ca daca oficial rata defrisarii depaseste cu mult pe cea a impaduririi (si, in plus, copacii nu cresc ca loboda in 2 zile), nu mai avem mult pana sa fim obligati sa plantam alge in Venezuela, ca sa putem urca pe Moldoveanu cu butelie de oxigen. (Sau il obtinem prin fisiunea apei si avem si o caruta de hidrogen numa' bun de propulsat drujbe).


Marți, 20 octombrie 2009 - 02:07  

forestlander
forestlander..
Coarda
 
14
Nu mai doresc sa postez pentru ca nu intelegi fenomenul. Avem noi romanii o predilectie sa ne dam cu parerea in toate, in fotbal, in politica, etc, cand de fapt multi nu ne pricepem la nimic, sau in cel mai rau caz la aruncat cu noroi.
Fii mai optimist, incearca sa vezi si lucrurile bune.


Marți, 20 octombrie 2009 - 06:48  

florinbalan
florinbalan
Rucsac
 
15
Mda...O mare parte din "parerile" cu care arunc, nepricepandu-ma la nimic, noroi in bietii taietori de lemne se datoreaza a 15 ani de studiu, munca si documentatie in domeniu.
Din pacate nu esti singurul care vede "partea buna" din defrisarile abuzive (ilegale, cu hartii masluite, cu spagi surprinzator de mici sau, pur si simplu, intamplatoare) de pe tot teritoriul tarii. E bine totusi ca si tu consideri ca este un "fenomen". Carpati.org Hai sa ne oprim caci copacii nu cresc cu praf de net.


Marți, 20 octombrie 2009 - 08:44  

pauless
pauless

 
16
Din pacate, in spatele bunelor si declaratelor intentii de a regla fondul silvic se ascund alte interese. Sau daca nu se ascund, cel putin se folosesc de faza asta cu reglatul.

Si e valabil si pentru animalele salbatice, aviz amatorilor de vanatoare Carpati.org Si sunt atat de incurcate itele, incat fara bun simt si respect fata de flora si fauna, nu iese nimic.


Marți, 20 octombrie 2009 - 10:11  

mihaitzateo
mihaitzateo
Coarda
 
17
Ce se intampla pe valea Batrana:

http://www.carpati.org/poze_fotografii/iezer_-_papusa/pe_malul_st
ang_al_raului_batrana_unde_au_cazut_copacii_solul_a_inceput_sa_o_
ia_la_vale.asta_era_anul_trecut_in_mai_anul_acesta_situatia_in_li
psa_unor_replantari_s-a_agravat_si_mai_mult./55017/

http://www.carpati.org/poze_fotografii/iezer_-_papusa/solul_o_ia_
la_vale_si_pe_malul_drept_al_raului_batrana_unde_copacii_au_fost_
doborati_de_vant./55012/

Aici nici nu se exploateaza padurea (desi nu ar trebui,padurea ar trebui inclusa in categoria VRC 4.2 -valoare ridicata de conservare avand rolul de a fixa solul):

http://www.carpati.org/poze_fotografii/iezer_-_papusa/pe_valea_ba
tranei_in_loc_sa_se_faca_replantari_pentru_a_inlocui_copacii_dobo
rati_de_vant_se_taie_conifere_de_varste_respectabile_sanatos.trun
chiul_de_conifer_pe_care_stau_eu_am_cam_1.85m_inaltime_are_cam_2m
_circumferinta_60-70cm_diametru_./55013/
http://www.certificareforestiera.ro/pag/pvrc_categorii.htm

Sper sa merg sa revin cu fotografii de anul acesta de acolo,spre a se vedea cum a ramas stanca goala in unele locuri pe valea Batranei si sa aduc niste poze cu copacii din padurea de pe piciorul Gradisteanu.


Marți, 20 octombrie 2009 - 10:39  

odin
odin
Rucsac
 
18
@forestland...: eu nu vad nimic bun in poza asta, tu vezi ceva, vreun viitor?
http://www.carpati.org/poze_fotografii/fagaras/fara_cuvinte/51198
/


Joi, 22 octombrie 2009 - 10:25  

pauless
pauless

 
19
Nu stiu ce vede el, dar eu vad un viitor hotel, cu telecabina, foisoare de lemn in curte, parcari betonate, gratare din piatra, iar in holul hotelului, bineinteles, zeci de animale impaiate (nu lipsesc capre negre, marmote si cocosi de munte).


Joi, 22 octombrie 2009 - 10:56  

rahan1
rahan1

 
20
Atata timp cat numai banul o sa vorbeasca iar onestitatea si bunul simt elementar vor tacea mereu, nu vad decat un perpetuum masochism in a constata si iar a constata aceasta deja, dezastruoasa stare de fapt.


Joi, 25 martie 2010 - 12:50  

mihaitzateo
mihaitzateo
Coarda
 
21
Conform legii se pare nu e voie sa exploatezi la ras padurea de pe pantele cu inclinare mai mare sau egala cu 35 de grade
(sau nu ai voie sa exploatezi de loc).
http://www.impactreal.ro/201001104843/Actualitate/Voineasa-Paduri
-rase-impozit-zero.html
http://www.universulpadurii.ro/News-article-sid-7703-titlu-Seful_
Inspectiei_Silvice_Bacau__complice_la_taierea_catorva_sute_de_hec
tare_de_padure.phtml
(nu stiu legea exacta dar vedeti cateva confirmari mai sus).
Mie inclinatia terenului pe care se afla padurea de acolo imi pare clar mai mare sau egala cu 35 de grade.


Luni, 27 septembrie 2010 - 18:02  

mihai.argessis
mihai.argess..

 
22
@mihaitzate... Inainte de a vedea daca au avut voie sa exploateze acolo, vezi ce inseamna o taiere rasa.
Molidul este o specie care, pentru reproducere, are nevoie de multa lumina (si multe altele, dar lumina este de regula principalul factor). Asta este adaptarea lui la doboraturile de vant atat de frecvente in mediul in care traieste. Drept urmare pentru reproducerea lui ai nevoie de un teren gol rezultat, de regula, in urma unei doboraturi de vant. Padurea rezultata o sa fie caracterizata de arbori de varste relativ asemanatoare.
Daca perioada de timp dintre doua perturbari (doboraturi) este mare, atunci se poate crea o padure seculara.


Joi, 8 decembrie 2011 - 23:21  


 




Trebuie sa te autentifici pentru a putea adauga un comentariu

 
0,1005 secunde

GetaMap.org | Maps from all over the world | ro | fr | es | de | Calculator distante
ViewWeather.com - A new way to view the weather | nl.ViewWeather.com | sv.ViewWeather.com
Regulament carpati.org
© copyright (2004 - 2023) www.carpati.org