Mic indreptar pentru incepatori intr-ale drumetiei montane.
Mic indreptar pentru incepatori intr-ale drumetiei montane.
Index
Cap. 1 Inainte de drum.
Cap. 2 Ce faci daca...
Cap. 3 Flora si fauna.
Cap. 4 Ce sa NU...
Cap. 5 Incheiere.
Cap. 1 Inainte de drum.
Pleci in echipa, nu singur(a).
Insuseste-ti cunostintele minime de prim ajutor, de raspuns in cazul unor vatamari. Iti folosesc in viata de zi cu zi, nu doar pe munte.
Stabileste-ti traseul, timpul necesar si alte detalii,alaturi de echipa.
Verifica starea vremii, si prognozape perioada turei.
Informeaza-ti colegii de tura, de eventualele probleme medicale, de medicatia pe care o urmezi, unde iti tii medicamentele, in caz de nevoie si de limitele sau tonusul general.
Verifica-ti echipamentul, asigura-te ca nu iti lipsesc:
Sa ai hainele corespunzatoare, anotimpului, traseului si a stariimeteo. Bocanci, pantaloni,pulover, haina rezistenta la ploaie,pelerina, sapca/palarie/batic ori caciula, si un set de haine deschimb, tinute intr-o punga impermeabila. Alte articole vestimentare,ca mobuti, coltari, sac de dormit, izopren, etc. in functie de traseu, durata si anotimp.
Cantitatea minima de apa, in functie si de sursele sigure de apa,de pe drum, un minim de doi litri de apa. Nu suc, nu cafea, nu bere. Doi-trei litri de APA.Poate fi necesar si mai mult, daca sursele de apa din drum suntrare, ori de neincredere. Tine cont ca s-ar putea sa consumi patru-cinci litri de apa pe zi! Deshidratarea te loveste repede, faraprea multe avertismente si poate sa-ti puna viata in pericol.Bea cantitatimoderate de apa, la intervale regulate, chiar daca senzatia de sete nu este evidenta. Alte lichide sunt optionale.
Asigura-te ca dispui de cantitatea minima de hrana.Adecvata, de asemenea, traseului, anotimpului si tie, chiar si in ture scurte.Calculeaza-ti hrana per zi, si pune pentru pentru o zi in plus.Suplimentele alimentare ca glucoza si/sau ciocolata sa nu lipseasca.
Mijloace de prepareare a hranei, daca este cazul. Arzator,combustibil, sursa defoc, vesela, tacamuri de camping, nu de bucatarie.
Medicamentele necesare, daca ai un tratament in curs.Suplimentar se pot adauga calmante pentru dureri, vitamine,suplimente, dar dupa sfatul medicului.
O sursa de lumina, de incredere, robusta si rezistenta laapa. O lanterna de cap (frontala) e recomandabila, dar in lipsa, olanterna de mana este suficienta, atat timp cat are baterii proaspete sau acumulatorii bine incarcati.
Telefonul mobil are bateria incarcata complet, eventual aiun acumulator de rezerva. Pe munte, si mai ales pe vaile adanci, bateria telefonului este consumata mult mai repede, decat in orase. E o idee sa-ti opresti telefonul cat timp nu ai semnal.
O punga rezistenta, care se poate inchide bine, pentru gunoiul propriu.
Anunta-ti familia, de traseu si durata turei.
Anunta cabanierul, dacate cazezi la cabana, de traseu, si de ora la care ar tebui saajungi. Dar, tine cont ca pleci intr-un grup. Liderul sau responsabilul grupului, trebuie sa anunte la cabana, sa nu sune toti membrii grupului, si sa creada cabanierul ca-i vin 12 echipe a cate 12.
Mai verifica o data, lista de mai sus.
sus
Cap. 2 Ce faci daca...Ai plecat, pe traseu, si te-a prins noaptea.
Campeaza, intinde cortul sau hamacul, daca conditiile permit. Examineaza cu mare atentie imprejurimile, fi atent la prapastii, sau stanci, din care se pot desprinde bolovani.
Daca esti pe creasta, coboara doar cativa metri, si cu cea mai mare atentie, pe partea din care nu bate vantul, pentru a nu te expune inutil.In astfel de situatii, cortul nu poate fi ridicat, s-ar putea sa trebuiasca sa petreci noaptea doar cu pelerina sau bivuacul
Daca esti pe vale, urca cativa metri daca panta permite, si daca exista pericol de viitura, in caz de ploaie. (pe vale curge un parau/paraias, sau sunt urme ca se produc viituri, pe acolo.)
Anuntati cabanierul sau acasa, intarzierea, locul in care va aflati, si daca e nevoie de ajutor. In nici un caz nu te indeparta de pozitia declarata cabanierului, sau acasa,fara sa anunti la cabana sau acasa. (bineinteles, fac exceptie situatile de forta majora.)
Nu chema Salvamontul, decat daca
ai nevoie reala de ajutor. Asta ramane la latitudinea ta si a grupului de hotarat, dar ca exemple, cand trebuie sa-i chemi:
Ai ramas singur, te-ai ratacit de grup si nu poti contacta grupul.
Ai avut tu, sau un alt membru al grupului, un accident.
Ai intalnit un turist accidentat. In cazul respectiv, cineva trebuie a ramana cu accidentatul si sa-i ofere primul ajutor.
Ati fost prinsi de vreme nefavorabila, si nu va puteti retrage ori adaposti, in conditii de siguranta.
Cazuri in care un membru s-a imbolnavit, si viata ii este in pericol.
Ai ramas fara apa.
Apeleaza la colegii de echipa.
Afla care este urmatoarea sursa de apa.
Refati rezerva de apa, cu un plus de siguranta. Un litru sau doi in plus ar fi rezonabil. Se poate intampla, cu toate ca ar fi absurd oarecum, sa ramana toti fara apa. In astfel de situatii, se organizeaza o echipa mica, din cei mai experimentati, pentru localizarea unei surse de apa. Apa curata, de izvor, se poate gasi la inceputul vailor, in zonele mai inalte, sau apa de parau, mai jos. Nu se bea apa, din paraie mari, lacuri, balti, decat dupa o foarte buna filtrare si decontaminare. Exista echipament special pentru filtrarea apei dar in lipsa, se poate folosi un pachet de servetele pe post de filtru, apoi apa trebuie bine fiarta si racita, inainte de consum. Boli grave, precum dizenteria, usor de contactat, deca consumi apa statuta, de balta sau lac.
Daca lipsa apei, nu poate fi suplinita intr-o marja de maximum 12 ore, renuntati la tura, daca este posibil, sau alertati Salvamontul.
Ai ramas fara hrana.
Apeleaza la colegii de echipa.
Determinati, colectiv, daca cantitatea de hrana, totala a grupului, este suficienta, pentru intreaga tura, si daca aveti de unde sa va reaprovizionati.
In mod normal, fiecare are "papica" lui, dar in caz de necesitate, hrana si apa apartin grupului, si sunt rationalizate! Rationalizarea se face de catre liderul grupului sau responsabilul acestuia.
Desigur, acea "stare de necesitate" poate fi invocata de o situatie extrema, de supravieturire)Muntele, padurea, Mama Natura, in general, poate furniza intreg necesarul nutritiv, pentru om. O face zi de zi, de fapt: salamul, nu provine de la hypermarket, ci de la Mama Natura, ca exemplu. Dar, asta nu inseamna ca poti sa bagi in gura, tot ce seamana cu ceva comestibil! Nici macar nu atinge fructele, plantele sau ciupercile pe care nu le cunosti. Pericolul de moarte este foarte real. Doar cineva care poseda cunostinte profunde, in domeniul plantelor si fructelor comestibile poate sa spuna despre ceva, ca este sau nu comestibil.
Te-ai accidentat, ori unul din membrii grupului a suferit un accident.
Acorda-i(ti) primul ajutor, daca este posibil.
Alerteaza Salvamontul, descriindu-le cat mai precis starea accidentatului, situatia incare s-a produs, locatia cat mai precisa in care va aflati.
Ramai alaturi (pe loc) de accidentat, pana la sosirea ajutoarelor.
Nu interveni, intr-o situatie in care exista riscul sa te accidentezi si tu.
Cauta modul cel mai eficient si mai sigur, de a ajuta victima.
Se poate intampla ca cineva sa alunece si sa cada in gol, intr-o vale sau prapastie.
O greseala enorma ar fi sa se incerce ajungerea la victima, pe aceeasi cale pe care a ajuns victima acolo.
Trebuie identificat un traseu, pe unde se poate ajunge la victima, in conditii de siguranta.
Nu-i poti fi de ajutor, daca te accidentezi si tu.
sus
Cap. 3 Flora si Fauna.
Pe munte, prin padure, traiesc multe animale salbatice si, uneori, domestice.
Personal, am intalnit si oameni...
Intalnirile cu animalele salbatice, de obicei sunt improbabile, nu si imposibile.
S-ar isca o discutie interminabila, daca as spune cine reprezinta un pericol pentru cine, asa ca ma rezum doar la cateva reactii, in cazul intalnirilor "de gradul trei".
Ursul. Cel mai blamat animal, in cazul intalnirilor cu oamenii, poate fi agresiv,in unele situatii. Acestuia, nu-i plac oamenii si evita intalnirile cu multa grija. Si oamenii pot evita cu usurinta intalnirea. Dar, in unele cazuri, cand, de exemplu, vantul bate din directia animalului, si acestanu sesizeaza mirosul de oameni din timp, ori este luat prin surprindere, intalnirile sunt posibile.
In tabara ori camp:
Nu lasa resturi alimentare pe langa tabara. Mancarea se tine in recipiente etanse rezistente la apa si socuri mecanice, toate in rucsac. Ursul profita, de orice ocazie, in care se iveste un pranz gratis sau cu minimum de efort. Pe timp de noapte, daca simte miros de mancare, nu va ezita, sa intre in cort,chiar daca inuntru sunt oameni.
Nu campati in locuri in care se cunoaste faptul ca zona este frecventata de ursi.
Nu campati prea aproape de carare. Ursii folosesc si ei cararile, in plimbarea lor.
Nu campati in apropierea ghenelor sau a gramezilor de gunoi. Acestea atrag ursii, si sunt de evitat chiar daca zona nu a fost frecventata de ursi, anterior.
Pe traseu:
Aceste situatii (intalnirile) sunt unice ca forma si deznodamant si nu se supun nici unui tipar, iarpersonalitatea animalului, precum si a oamenilor implicati, va decide urmarile intalnirii. Cum nu sunt doi oameni la fel, nu sunt nici doua animale la fel. In mare, la intalnirea unui urs, se vor evita urmatoarele actiuni:
Nu intra in panica. Pastreaza-ti calmul, aminteste-ti ca animalul este mai speriat detine decat tu, de el.
Daca distanta permite, adica sunt zeci de metri sau sute de metri, intre animal sioameni, trebuie facuta cunoscuta ursului, prezenta oamenilor. Zgomotele specifice oamenilor, sunt in general suficiente. Simpla conversatie intre oameni, ori cantatul, avertizeaza animalul ca sunteti in apropiere,iar acesta va face tot ce poate sa nu isi intercaleze traseul, cu cel al oamenilor.
Nu te comporta agresiv, nu striga ori arunca cu obiecte spre, ori in, urs. Ursului ii este frica de tine, dar nu trebuie pierdut din vedere ca este de vreo patru ori mai masiv decat tine, de trei-patru ori mai rapid si de zeci de ori mai puternic.
O reactie frecventa, a oamenilor, este cea de a arunca cu pietre in animal. Acest lucru nu face decat sa enerveze suplimentar animalul si poate declansa un atac.
Nu fugi de urs, sub nici o forma, nu fa pasi inapoi, nu te intoarce cu spatele. Ursii alearga de trei ori mai rapid decat un atlet olimpic! Fugind, poti declansa un raspuns vanat-vanator, iar ursul este vanatorul!
Nu intrerupe contactul vizual, uita-te in ochii animalului, nu la bot, dintii sau launghiile (ghearele) acestuia. Aceasta are un efect calmant pentru tine, nu neaparat pentru urs. Ursul este si el atent la limbajul corpului tau. Daca observa ca esti in defensiva, el poate avansa.
Nu iti arunca rucsacul spre urs, in speranta ca acesta sa devina interesat de rucsac, si sa te lase pe tine in pace. Poate sa ignore si rucsacul si mancarea, si sa mearga mai departe spre tine, sau, sa se invete sa astepte turistii sa-i arunce rucsacul, cand il vad.
Incearca sa ocolesti animalul, pastrand o distanta cat mai mare.
Lasa-i spatiul de manevra, ramanand totusi, ferm. Animalul este extrem de iritat de prezenta oamenilor. Oferindu-i spatiu, ii oferi ocazia de a pleca. Daca distanta intre oameni si urs este prea mica, de ordinul metrilor, ursul poatereactiona violent, incercand sa elimine amenintarea reprezentata de om. De obicei, animalul, isi va exprima clar nemultumirea si inconfortul pufnind,clantanind din dinti (pocnete rare, clare, neregulate, inconfundabilul pocnit din masele) ridicandu-se in cele doua picioare din spate, si tropaind cu picioarele din fata. De asemenea, poate sa faca salturi de intimidare, in directia oamenilor, sa apuce de crengi si sa imprastie frunze, pietre sau pamant, fara ca aceasta actiune sa reprezinteun atac. E un avertisment foate clar si de luat in seama!
Intr-un astfel de caz, daca ii creezi impresia, ursului, ca esti mai mare, ridicand bratele, nu prea rapid, deasupra capului, acesta poate sa renunte si sa plece.
Atac propriu-zis
In cazul in care animalul ataca, acesta alearga spre tine, fara sa dea vreun semn ca s-ar opri, si face sunete comparabile cu o locomotiva.
Ramai ferm in locul in care te afli pana in ultima clipa, cand animalul e la trei ori patru metri si continua asaltul. Aceasta atitudine, ca atare, poate sa opreasca atacul, animalul oprindu-se brusc si retragandu-se. Daca atacul continua:
Poti folosi spray-ul cu piper, are sanse mari sa opreasca atacul si ursul sa se retraga, dar folosit gresit, poate sa faca mai mult rau decat bine. Adica, daca iti dai tie in fata cu spray-ul, nu ai rezolvat nimic. Mai tebuie tinut cont de distanta de actiune a sprayului .O astfel de experienta, va lasa animalul fara simtul mirosului, pentru cateva zile. Nasul lui este principalul detector de oameni. Astfel ca este posibil ca acel animal sa-si intersecteze drumul si cu alti oameni. Spray-ul se poate dovedi "o lama cu mai multe taisuri", nu doar cu doua! S-ar putea ca atacul sa continue si dupa jetul de piper, iar daca mai ai loc, pulverizeaza incontinuare, mai ales spre nasul animalului.
Fereste-te, dar fara sa fugi!
Evita contactul fizic dandu-te la o parte, ferindu-l in ultima clipa.
In ultima instanta, in momentul in care animalul se afla la distanta foarte mica, sau contactul fizic sa produs deja, trebuie sa:
Te pui la pamant, in pozitie de fetus, cu fata in jos, genunchii la piept, capul intre picioare.
Lasa ursul sa se razbune pe rucsac! Rucsacul este pe spatele tau, si trebuie sa ramana acolo, cat mai mult timp posibil. Iti va proteja gatul, coloana, si alte parti moi!
E cazul sa strigi dupa ajutor, incearca sa ramai calm.
Fereste cat mai bine capul, picioarele si mainile. "Raspunsul cu aceiasi moneda" la atac, este nerecomandabil. Adica, folosirea cutitului sau a toporistii ori a pioletului, atat timp cat nu este facuta de cate o persoana deosebit de puternica, calma, si in conditii de ultima solutie, poate inrautati enorm atacul!!! Dupa o zmotoceala a rucsacului, si atat timp cat ramai nemiscat si nu mai scoti nici un sunet, (strigi dupa ajutor, incerci sa te faci auzit, dupa care "taci malc"! ) animalul isi va pierde interesul si va pleca. Dar nu va fugi! De obicei, se indeparteaza alene, uitandu-se inapoi, de mai multe ori.
Ramai in pozitia aceea, si dupa ce nu mai auzi pasii animalului, incearca sa te uiti in jur, dupa animal, fara sa faci zgomot, fara sa faci miscari vizibile.
Pe scurt, "faci pe mortul" pana esti absolut sigur ca animalul a plecat.
De obicei, intalnirea se incheie pe la al treilea sau al patrulea paragraf, al acestei sectiuni. Sansele ca evenimentele sa continue, sunt mici, si CALMUL este factorul cheie. Daca, totusi, nenorocirea sa produs, si evenimentele au continuat, e vremea sa chemi ajutoarele.
Mistretul.
Animalul acesta este extrem de timid. Altercatiile cu oamenii sunt foarte improbabile.Doar din rautate sau prostie se poate ajunge la accidente sau muscaturi. Mistretul nu ataca, dar se va apara daca se simte atacat.
Falcile mistretului, proiectate de mama natura sa striveasca si cele mai indaratnice nuci, seminte ori radacini, pot cauza rani grave, fracturi si sangerari abundente. O atitudine dominanta, ferma, zgomote puternice, pocnituri, vor indeparta porcul. Bate cu un bat intr-un copac, cana ori cratita. Pocnitura ar fi suficienta. In cazul unuei agresiuni, animalul incearca sa muste apoi sa fuga. Un bat, peste fund, sau pe spinare, va determina animalul sa faca cale intoarsa imediat, renuntand la muscatura. In cazul unei muscaturi, se acorda primul ajutor si se va contacta Salvamontul.
Cerbul, Caprioara.
Pe cat de delicate si frumoase sunt aceste creaturi, e bine sa nu ajungeti in razacoarnelor ori a copitelor, acestora. Mult mai timide decat porcii, accidentele se pot produce doar cand animalul este incoltit, si nu are nici o cale de a fugi.In situatia aproape imposibila in care te gasesti fata in fata cu aceste animale, retrage-te, ofera-le loc de scapare. Cu toate ca, uneori, animalul va fi atat de speriat incat va alege si o prapastie, drept cale de scapare, evita situatia in care animalul n-ar avea loc de tine.Daca se intampla sa loveasca, caprioarele sau cerbii lovesc unde nimeresc, dacanimeresc: retragerea este raspunsul corect la aceasta problema.
Lupii.
Animalele sociabile, contrar parerilor unora, ataca oamenii foarte rar, numai in haita,si numai oamenii singuri, separati de grup.
Zgomotele puternice, ca lovirea unei cani ori cratite cu o piatra, strigate, ori alte sunete puternice sunt in general suficiente, pentru a speria lupii. Iarna in schimb, cand hrana in padure e foarte putina, se poate intampla ca si unsingur lup sa atace, sau o haita sa atace un grup de oameni.
Daca animalele afla ca "prada" inteapa, pute (spray-ul cu piper, de exemplu)sau nu e comestibila, vor renunta.
Animalele se pot retrage, daca unul din membrii haitei este ranit, usor, suficient saschelalaie. Le este foame, dar niciodata intr-atat de foame.
Pentru a le tine la distanta, de exemplu, pe timp de noapte, focul din vatra va facemai toata treaba. Probabil ca lumina unei lanterne (sau a mai multora) acompaniata dezgomote, fluierat, pocnituri, ori agitarea unui steag, haina, ori a unei crengi cu frunze vor face treaba buna, tinand la distanta aceste animale.
In cazul unui contact fizic, cand acesta musca, musca in doua feluri: ca atac sau ca defensiva.
In cazul defensivei, se produce o muscatura, gen "capsator". Scurta, superficiala.Eventual de doua ori, foarte succint, arareori soldata cu ranirea grava.
In cazul ofensivei, situatia e foarte diferita. Cand animalul a reusit sa apuce, nu mai vrea sa dea drumul, indiferent de ce a apucat cu dintii. Daca simte ca nu a apucat bine,va incerca sa apuce mai bine. Animalul se va smuci, incercand sa sfasie(daca nu si reusind) cat mai mult posibil. Lupii vor ataca la gat, la fata, la picioare, la maini. Membrul liber poate fi folosit pentru a lovi animalul. Nu e neaparat sa il lovesti foarte puternic. Caninele nu tolereaza durerea, iar o lovitura sau doua, in zona botului/nasului, ar tebui sa fie suficientepentru a face animalul sa renunte si sa dea drumul.
Atitudinea generala trebuie sa fie dominanta pentru ca, in cazul lupilor, oamenii pot fi mai masivi ori mai puternici.
Cainii de stana.
Categorie deosebita de canine, cu un devotament fenomenal, fata de om, ataca in cazurile in care isi vad teritoriul incalcat. Teritoriul acestora este stana, zona in care se afla oile sau caprele, si ciobanii.Scopul si intentia lor e sa te indeparteze de stana, nu sa te manance ori sa te omoare.Vor doar sa pleci, asta doar daca nu le placi.Daca se simt iubiti, din vocea, atitudinea si actiunile tale, nu mai ai scapare. Majoritatea vorcere sa fie alintati, vor cersi mancare, vor voi sa se joace.
Un biscuite bine tintit si ti-ai mai facut un prieten.
Lasa-i sa te miroasa.
Daca chiar nu vrei sa ai contact cu ei, continua-ti drumul, fara ezitari, ferm, calm. Atacul este foarte usor de prevenit, animalele acestea fiind bine obisnuite cu oamenii.
Nu se agita betele de trekking la caini.
Nu intinde mana spre ei.
Pot lua aceste gesturi ca pe o amenintare.
Nu striga la ei. Nu prea are rost, in general, raspund doar la vocea stapanului.
Nu fugi de ei.
Intai, un caine alearga, sustinut, cu pana la 40-50km/h, apoi se poat edeclansa o urmarire vanat-vanator, ca si in cazul ursilor.
Daca latra, lasa-i sa latre, nu te lasa intimidat.
Pastreaza-ti calmul.
Pastreaza contactul vizual, nu lasa sa iti ajunga in spate.
Anunta ciobanul sa-si cheme cainii. Cainele, de mii de ani, este un devotat prieten al omului, dar evident nu al orcarui om. Daca situatia o cere, acesta isi va da viata pentru omul lui, fara nici o ezitare! Respecta cainii. Sunt pe cat de ciudati in comportamentul acesta cu oamenii, pe atat de agili si puternici.
Cainii de stana sunt mai individualisti, ierarhia si instinctele de haita sunt mai slabe. Fiecare caine in parte va ataca, cum poate, netinand cont de schelalaitul altuia care-i ranit. Cea mai buna idee este anuntarea ciobanilor, in cazul in care nu reusiti sa va intelegeti cu animalele.
Serpii.
Chiar daca prin talia si numarul lor nu par a fi o problema, intalnirea lor este, deasemenea posibil periculoasa. Muscaturile datorate serpilor se ingrijesc pe loc, se anunta Salvamontul, si se incearca capturarea in viata a sarpelui in cauza. Macar sa se retina ori noteze o descriere amanuntita a culorii, lungimii, aspectului. In caz ca este un sarpe veninos, este imperativ sa fie sa se afle specia, din care face parte, pentru a se putea administra un antivenin corespunzator. Studiati informatile cu privire la primul ajutor in cazul unei muscaturi de sarpe.Un extractor de venin, e bun sa se afle in rucsacul unuia din membrii echipei.
Fii atent(a) pe unde calci. Calcandul vei declansa muscatura, aproape invariabil.
Evita sa "racai" animalul, cu bete ori pietre.
Patreaza o distanta de minimum doi metri ori dublul lungimii sarpelui. Incaltamintea si imbracamintea adecvata muntelui, pot sa te scuteasca si sa te protejeze in cazuri de acest gen. Bocancii robusti ofera un nivel ridicat de protectie, fata de sandale, ori alte tipuri de incaltaminte. Iar pantalonii pot sa previna penetrarea pielii, sarpele apucand de pantalon. De avut in vedere ca materialele obisnuite in confectionarea pantalonilor nu pot preveni penetrarea tesaturii, si mai apoi a pielii. Protectia oferita se rezuma la probabilitatea ca sarpele sa "capseze" pantalonul.
sus
Cap. 4 Ce sa NU...
Oamenii, ajung pe munte in cele mai diverse ipostaze: unele fericite, unele hazlii, altele triste.
Ca sa te bucuri, de munte, de Natura, de peisajele si aerul curat, nu trebuie decat sa respecti regulile bunului simt.
Ca sa nu fie prea multe confuzii, dau si aici cateva exemple.
Sub sloganul "Mare e gradina lui Dumnezeu, da' multi ii sar gardul":
Nu mergi pe munte:
Imbracat cu haine de oras ori de plaja, camasa, sacou, pantaloni de stofa, sau inslip, cum nu demult am auzit, etc.Folosind
haine adecvate, calatoresti mult mai confortabil si in siguranta.
Cu pantofi, slapi, pantofi cu tocuri, adidasi, tenisi, etc. Gandeste-te ca sanatatea picioarelor iti este pusa in pericol de asemena incaltari.
E doar o recomandare personala, chiar daca exista "sandale de munte" bocancii sunt incaltamintea principala, aceste tipuri de incaltaminte isi pot gasi locul in rucsac, si purtate acolo unde conditiile permit. Tot ca recomandare, personala, doamnele si domnisoarele ar trebui sa utilizeze pantaloni pe munte. Sa evite fustele, rochiile si alte articole vestimentare care nu tin nici de cald, nici nu protejeaza altfel.
Inainte de gust si moda, sanatatea sa primeze. Iar, date fiind vremurile in care traim... si barbatii pot lua aminte la aceste recomandari vestimentare.
Cu autoturismul sau alte mijloace de transport motorizate (atv, motocicleta, etc.) Masina poate fi lasata, la poalele muntelui, in parcare, incuiata si alarma armata. Mai sunt oameni, care zic "au am 4x4" (sau 5x8, sau...). Pe drumurile forestiere, accesul autoturismelor este interzis. Fara o aprobare de laocolul silvic local, pe care oprimesc doar angajatii ocolului, si numai in scop de serviciu, puteti risca accidentegrave, pierderea permisului, amenzi, etc. Lucratorii ocolului silvic sunt indreptatiti sa anunte jandarmetia. Nu pot decat sa spun ca este revoltator sa urci cu masina pe munte.
Cu alcool, sau cu intentia de a consuma alcool. E o regula: "Pe munte, un om baut, e un om MORT" (cr. SPIX) Exceptie face desigur alcoolul sanitar, din trusa de prim ajutor, care se va utilizaexclusiv pentru scopurile pentru care a fost intentionat.
Fara macar o persoana cu
experienta de munte, si
cunostinte de prim ajutor.
Fara minimum de mijloace de supravietuire.
Fara sa stii de dinainte de unde, pe unde si pana unde mergi.
Fara sa iti cunosti colegii de echipa. Acum, ideea asta poate este un pic cam dura. E doar un sfat: ai grija cu cine mergi, fi deschis(a), comunicativ(a), exprima-ti clar problemele, nemultumirile, fa-te inteles(asa) si incearca sa intelegi ceilalti membrii. Pe munte, viata voastra poate depinde de asta.
Pe munte ...
Nu faci foc de lemne decat in vatra, vatra adanca, de minim 20 cm, si cat mai ingusta. Flacara nu trebuie sa iasa mai mult de jumatate din gura vetrei. Vatra NU inseamna trei bolovani in jurul lemnelor. Vatra este o groapa sapata in pamantcu adancimea intre 30 si 50 cm, in interiorul careia se aseaza lemnele, iasca, si se facefocul. In padure, focul se face mai mic si mai adanc!!! Vatra adanca de 50 cm, cu guranu mai lata de 30 cm, iar flacara nu are voie sa iasa mai sus de gura vetrei. Si numai incaz de stricta necesitate. Nu s-au inventat degeaba arzatoare (primusuri) de toate felurile, de la cele pe butan/propan,care pot fi si ieftine si usor de folosit, la cele pe benzina, kerosen, ulei, alcool,destinate celor mai experimentati ori unor ture de iarna, sau dificile, ori lungi etc.
NU lasi focul aprins cand pleci.
Nu lasi vatra neacoperita Te asiguri ca nu mai iese nici un firicel de fum inainte sa pleci.Acoperi vatra inapoi, cu pamantul scos. Sa nu ramana gaura cu taciuni!
NU lasi gunoaie, deseuri, ambalaje, articolde igiena personala si resturi, in urma ta. De aceea ai o punga la tine, (sau doua) ca sa le colectezi acolo. Le poti lasa, imediat ceajungi in oras, in primul tomberon.
Nu fa galagie inutil. Da, poate ca te afli in padure, dar contrar celor auzite, acolonu se urla. Cantecul nu este galagie, atat timp cat este cantec, si nu galerie defotbal. Aparatele de radio, playerele de muzica si alte asemenea, sa fie folosite la unvolum rezonabil. Dar incearca sa asculti muzica Naturii. In oras ai tot ascultat, muzicaorasului. Poate te-ai saturat de ea! Incearca, macar.
Nu te aventura in afara grupului.
Nu te indeparta de grup prea mult daca ai obosit, te simti rau ori ai alte probleme.Anunta-i pe ceilalti si te vor astepta. Mai bine spui celor din grup, cand e cazulnevoilor fiziologice, sa te astepte, ori, sa incetineasca pasul decat sa te trezestica... nu mai e nimeni pe acolo. sus
Cap. 5 Incheiere.
Cel mai important dintre toate lucrurile descrise mai sus:
BUCURA-TE DE NATURA! BUCURA-TE DE LINISTE! BUCURA-TE DE PACE!
Muntele trebuie respectat. Cand ma refer la Munte, ma refer la tot: de la pietris, stanci si copaci, la animale si chiar oamenii de
acolo.
Muntele este colosal, in comparatie cu noi oamenii, adica, poate sa para mic, de la distanta, ori pe harta... dar nu este.
Sunt niste expresii de genul: "In lupta cu Natura dezlantuita", "Lupta cu muntele", "A cucerit varful", "A invins muntele"... Nu ne luptam cu muntele ori cu Natura. Si in nici un caz, daca incercam, nu invingem.
Pentru a te bucura de viata,de munte, de Natura, trebuie sa inveti sa te integrezi in Natura.
Trebuie sa faci parte din munte, cel putin atat timp cat esti acolo, faci, literalmente, parte din fauna locala.
Nu suntem perfecti, nu suntem superiori. Doar ne place sa credem si sa spunem asta. Daca dorim in vreun fel sa ne dovedim superioritatea fata de Natura, o
putem face ocrotind-o.
Ocrotirea Naturii, a muntilor, a padurilor, a animalelor, o facem cel mai bine prin neimplicare.
Neimplicare in treburile Naturii, bineinteles, asta nu inseamna ca tebuie sa consumam, distrugem si sa lasam resturile in urma.
Avem deja, cunostinta colectiva, despre ce e bine si ce e rau, stim ca facem parte din natura, stim ca suntem dependenti de natura, si mai stim, ca toate tentativele noastre de a modifica firea lucrurilor, nu a adus decat moarte.
Tot ce am scris aici, este cu caracter de "sfaturi" , nu de "reguli".
Toate acestea tin numai si numai de bunul simt, iar descrierea lor in cuvinte nu ar fi trebuit sa aiba rost.
Imi cer scuze ca am mai folosit termeni ca "deschis(a),comunicativ(a)" cu parantezele acelea, am incercat sa ma adresez in mod egal, abelor sexe,
pentu ca toti facem lucruri bune si tampenii, deopotriva, dar materialul este limitat de experienta mea si a celorlalti participanti la
acest material.
Nu sustin sub nici o forma ca acest material este complet.
Completarile le astept de la voi.
Nu pot sustine nici macar ca este corect, ori ca va salva viata cuiva daca urmati aceste sfaturi, ori, ca nu va va pune in pericol daca le
urmati.
Sunt doar sfaturi, pentru cei care urca pe munte si intentioneaza sa si coboare.
Atat.
Acest articol se incadreaza in Domeniul Public fiind o colectie
de informatii cu caracter de "Cultura Generala", informatii provenite din experienta si cunostintele mai multor persoane, capatata in teren si nu numai.
La acest articol au participat mai multi membrii ai forumului
Carpati.org
Multumiri catre:
odin,
andrei, precum si
Wikipedia.org,
Google.com.
Foarte bun de citit:
Primul ajutor.
Codul international de semnalizare a accidentelor pe munte
Trusa de prim ajutor
Alimentatia
E bine sa tii minte...
Trasee alpine
Nivometria in Romania - caracteristici generale ale programului nivologic
Codul Muntelui
In final: NU AGRESATI ANIMALELE SI NU ABUZATI DE MAMA NATURA! Poate sunt si eu prin apropiere, si e de rau.
Zile senine, drumuri bune si sanatate!
Alex, YO6IAL
Luni, 30 iunie 2008 - 14:56
Afisari: 9,228
yo6ial
Ce as putea adauga : ca sa eviti intalnirile cu ursul, faci galagie pe drum,prima regula. Te aude cu siguranta si pleaca. Problema e ca nu pleaca daca e la mancare in afinis sau cine stie ce animal capturat. Atunci devine din cale afara de agresiv. In asemenea cazuri nici glontele nu e de ajuns. Nu intru in povestiri vanatoresti, dar si vanatorii cand trag in el au grija sa fie undeva sus ca sa nu fie in calea ursului.
Norvegienii spun ca nu tii mancare in cort, nici macar nu mananci in jurul cortului, dar sa lasi resturi afara ! E clopotelul de cina.
LUP : nu se cunosc cazuri in care lupii sa atace un om si sa-l devoreze. Am vazut pe Discovery un caz in care un om a fost urmarit si mancat. Exceptie.
In general nu se cunoaste acest fapt. E aproape sigur ca lupul nu ataca omul atata timp cat el sta in picioare(sprijinit de copac sa-si apere spatele). Situatia se schimba atunci cand omul cade rapus de frig sau oboseala. Lupul la stramtoare este un las; cand e stapan pe situatie e cel mai crancen, asa este firea lui.
Cunosc un caz de la Buzau : un lup de 70 Kg a sarit la om dar dupa ce omul sarise sa-si apere cainii care la randul lor sarisera sa apere oile. 4 caini nu au facut fata unui lup. In cele din urma omul a sarit cu bata la lupta si lupul la fel. Inconjurat de caini si om, a sfarsit cu capul spart. Cand au venit de la ocol sa constate fapta, vanatorii au declarat ca ar fi luat medalia de aur mondiala dar nu se mai poate ca avea capul chisalita.(trofeu). Cine nu crede,il pun in legatura cu fata omului,nu va grabiti , are cam 50 ani...
Felicitari pt articol!
Luni, 30 iunie 2008 - 21:46