Skin Classic Skin White Skin Black & Whilte Skin Default Adauga la Favorite (In contul carpati.org)
Cautare:

Calendar

Decembrie 2024
LMMJVSD
1
2345678
9101112131415
16171819202122
23242526272829
3031

Ianuarie 2025
LMMJVSD
12345
6789101112
13141516171819
20212223242526
2728293031

Online

Vremea
Varful Moraru
Muntii Godeanu

Istoricul schiului si al tehnicii alpine


Schiul asa cum il cunoastem noi acum, este o perfectionare a vechiului schi din timpurile preistorice. S-au gasit in peninsula Yalmal, pe coasta Oceanului Glacial Arctic, schiuri sub forma de fosile, identice cu cele care le intrebuintau locuitorii muntiilor Altai.



In acea epoca departata schiurile nu erau decat niste scanduri rudimentare lucrate si legate de picior cu curele, avand ca scop pur si simplu de a mentine picioarele la suprafata zapezii, in stepele Mongoliei si ale Asiei Centrale. Navalitorii barbari le-au adus cu dansii in Europa Septentrionala si au invatat pe samagedzii si laponi a le intrebuinta. Acestia, mai civilizati, le-au perfectionat.



In muzeul de schi la Stockholm este un schiu care dateaza de acum 4000 de ani. La Ulmea, intr-un muzeu, este o pereche de schiuri de 2500 ani vechime. Aceasta este inca o dovada de vechime a schiurilor.



De la laponi, mersul pe schi a trecut mai departe la scandinavi. Aici, s-au oprit insa sute de ani, fara sa se coboare mai la sud. In Rusia se intrebuinatau schiuri, dar asupra felului de intrebuintare nu sunt date sigure.



In celalalte tari abia acum vreo 50 de ani s-a inceput practica schiului ca sport si anume in Austria, unde Zdarski, pe atunci student si iubitor al muntilor a comandat o pereche de schiuri din Norvegia. Cei care le-au trimis au uitat insa sa trimita explicatiile necesare si modul de intrebuintare. Zdarski, om inteligent, dupa ce le-a incaltat de cateva ori, a inceput sa faca diferite evolutii si sa elaboreze, impreuna cu alti camarazi, regului precise pentru aceste evolutii.



Baza pentru toate era Plugul si un fel de Stem-Bogen. Toti acei care erau in jurul sau s-au entuziasmat atata incat si ei au comandat schiuri si toti impreuna au fondat prima scoala de schi din Europa, numita ''Scoala lui Zdarski din Lilienfeld''.



In tehnica lui se ajuta de un bat lung, un fel de prajina de circa 3 metri, cu care frana si se sprijinea pentru a face ocolirile. Cam la aceeasi perioada, un prieten a lui Zdarski, si anume Huitfeld, a inventat o legatura care de atunci a ramas vesnic moderna si preferata de cei mai multi schiori. In tot cazul toate legaturiile bune din zilele noastre au la baza principiul lui Huitfeld.



Scoala si tehnica lui Zdarski s-au imprastiat in lumea intreaga si era singura tehnica intrebuintata in afara de tarile scandinave pana acum 25 de ani. Schiul incepea sa fie cunoscut. Legaturile si comunicatiile intre tari devenind mai lesnicioase s-au adus schiuri, tehnica si schiul norvegian in Elvetia. Aceasta tehnica a avut perioada ei de glorie pana dupa razboi.



Putin inainte de aducerea tehnicii norvegiene in Elvetia, statul austriac, cam prin anul 1906, a insarcinat pe Colonelul Bilgeri (atunci capitan) sa pregateasca un numar de soldati in exercitarea schiului. Autoritatiile militare au facut acest sacrificiu, insa numai pentru 10 zile. Timpul dat fiind extrem de scurt, Bilgeri nu a avut altceva de facut decat sa aplice tehnica lui Zdarski. Autoritatile militare fiiind multumite cu primele incercari, s-a continuat trimiterea soldatiilor la acest curs.



Pe masura ce Bilgeri isi marea experienta, si probabil autoritatile militare au marit timpul dat, a trecut de la un bat lung la 2 bete scurte si la ocolirile facute fara ajutorul betelor. Acesta a fost primul inceput al tehnicii alpine. Bilgeri a perfectionat tehnica plugului si a Stem-Bogenului. Aceasta tehnica a evoluat si s-a perfectionat iar in 1914 avem, tehnica alpina aproape ca aceea de astazi.



Dupa razboi, tehnica lui Bilgeri, adica tehnica alpina, a fost reluata de Hannes Schneider din Arlberg. Acesta a sistematizat-o si a modernizat-o, punand-o astfel la indemana tuturor. Faima scolii lui patruns prin reclama care s-a facut cand a declarat ca telemark-ul nu mai este necesar, si deci nu este nevoie de a mai fi invatat.



Toata tehnica scolii din Arlberg se rezuma la invatarea perfecta a Stem-Bogen-ului si Christiania in toate felurile.



Aportul mare a lui Hannes Schneider in tehnica schiului este disecarea miscarilor si explicarea lor amanuntita gratie filmelor cinematografice, publicate in ''Das Wunder der Schneeschule''.



Aceasta tehnica astfel explicata si intocmita, a luat numele de Technica Arlberg. Rezultatele date de aceasta tehnica in toate cursele de coborare internationale, a facut sa fie adoptata de toti marii alergatori si cum majoritatea acestor alergatori au scolile lor de schi, este natural ca aceasta tehnica sa se fi raspandit atat de mult.



Din cauza raspandirii mondiale a acestei tehnici, nu se mai putea numi Tehnica Arlberg si de aceea i s-a dat numele de Tehnica Alpilor, deci Tehnica alpina.



Sursa: Manual de Ski Tehnica alpina pentru toti

INSTITUTUL DE ARTE GRAFICE ''MARVAN'', S.A.R.-BUCURESTI, 1940



Miercuri, 30 septembrie 2009 - 19:30 
Afisari: 4,967 


Postari similare:





Comentariile membrilor (11)

watzmann
watzmann

 
1
Făcand referire la istoria timpurie a schiurilor, ar fi fost interesant să incluzi surse mai variate și recente de informare. Cartea din care ai preluat "istoricul" a apărut în 1940, deci nu putea cuprinde informația conform căreia in anul 1964 intr-o turbărie din Rusia a fost descoperită cea mai veche pereche de schiuri cunoscută pană acum, aproximativ 8300 de ani vechime. Oricum dacă ai timp și chef să te documentezi mi-ar face mare plăcere să citesc un articol mai elaborat pe această temă. Și ca fapt divers, chiar pe teritoriul României, există descoperiri de oase de bovine, datând din perioada neolitică, interpretate de cercetători drept "patine".


Miercuri, 30 septembrie 2009 - 20:14  

amos_and
amos_and
Coarda
 
2
Acesta este un articol din cartea pe care o am.... Mai multe nu stiu,oricum cartea este inainte de 1964,inca nu se aflase de skiurile mentionate de tine.Oricum mersi pentru comentariuCarpati.org!


Miercuri, 30 septembrie 2009 - 20:18  

oneshot
oneshot
Caraba
 
3
TEHNICII Carpati.org


Miercuri, 30 septembrie 2009 - 23:23  

private_rayen
private_raye..
Cort
 
4
http://www.carpati.org/articol/cate_ceva_despre_inceputul_schiulu
i/426/
Carpati.org


Joi, 1 octombrie 2009 - 00:35  

amos_and
amos_and
Coarda
 
5
Valabil pentru Razvan,acest articol este copiat cuvant cu cuvant,litera cu litera dintr-o carte din anii 1940,iar pe vremea aia asa se scria"TEHNICEI"ci nu tehnicii.Oricum mersi de corectare.


Joi, 1 octombrie 2009 - 06:58  

mihai.telemark
mihai.telema..
Rucsac
 
6
Eu sunt curios sa aflu doar numele autorului cartii tale Carpati.org


Joi, 1 octombrie 2009 - 09:16  

florinbalan
florinbalan
Rucsac
 
7
Intre timp tovarasii academicieni de la Institutul de Lingvistica au hotarat ca nu se mai scrie "ski" ci "schi", ca-i mai dacic asa. Carpati.org


Joi, 1 octombrie 2009 - 09:21  

amos_and
amos_and
Coarda
 
8
Cartea cred ca este scrisa de St. anton am arlberg in 1933 si tradusa in limba romana in 1940,,nu mentioneaza autorul'' are doar un autograf indescifrabil''


Joi, 1 octombrie 2009 - 18:22  

mihai.telemark
mihai.telema..
Rucsac
 
9
Ai grija Carpati.org St.Anton este locul de bastina a tehnicii de schi a lui Hannes Scheinder.


Joi, 1 octombrie 2009 - 19:14  

amos_and
amos_and
Coarda
 
10
Nu am auzit, dupa introducere asta scrie: St.Anton am Arlberg,1933 nu stiam ce inseamna credeam ca este autorul.Mersi pentru informatie,o sa tin minte!


Joi, 1 octombrie 2009 - 19:27  

florinbalan
florinbalan
Rucsac
 
11
Poate chiar e scrisa de Sfantul Anton...Carpati.org


Vineri, 2 octombrie 2009 - 09:25  


 




Trebuie sa te autentifici pentru a putea adauga un comentariu

 
0,0493 secunde

Deblocari usi Bucuresti | GetaMap.org | Maps from all over the world | ro | fr | es | de | Calculator distante
ViewWeather.com - A new way to view the weather | nl.ViewWeather.com | sv.ViewWeather.com
Regulament carpati.org
© copyright (2004 - 2024) www.carpati.org