Highlining

   Articol publicat initial pe http://slacklining.ro - aici puteti afla mai multe despre Highline si Slackline în general.

Am tot vorbit de Highline în ultimul timp și m-am decis să intru puțin în detalii. Motivul principal nu este acela de a încuraja pe oricine să se îndrepte spre Highlining, ci din contră pentru a sublinia faptul că este vorba de o activitate care necesită cunostinte complexe de utilizare a echipamentului de alpinism, de egalizare a fortelor în punctele de ancorare etc. Fără stăpânirea temeinică a acestor cunostinte, Highlining-ul poate fi deosebit de periculos.

Tin să precizez că nu încurajez pe nimeni să practice Highlining fără pregătirea necesară. Totodată chestiunile explicate în rândurile de mai jos nu se doresc, nici măcar pe departe, să fie un ghid pentru Highline, iar întelegerea si utilizarea lor gresită poate duce la răniri serioase sau chiar la moarte. Nu imi asum deci nicio responsabilitate cu privire la eventualele accidentări ce pot apărea dacă se urmează instructiunile din această postare. Dacă vreti să vă apucati de Highlining, mergeti prima dată cu cineva care se pricepe.

   Desi am mai atras atentia în posturi anterioare asupra „definitiei” Highlining-ului, nu strică să mai amintim încă o dată că este vorba de Slacklining practicat la înăltimi mari. Se consideră, însă fără a reprezenta o regula fixă, că vorbim de Highline de la 6-7 m în sus, adică de la o  distantă de la care dacă reusim să cădem, nu mai putem face mare lucru pentru a opri o accidentare (desi evident se poate muri si dacă ne prăbusim de la 1m). Unii practicanti vorbesc si de Midline, care ar avea limitele între 7 si 25 m, acestia considerând că Highlining-ul se practică de la această limită de 25 m în sus. 

Totul se schimbă

   Spre deosebire de Slacklining care se poate practica aproape oriunde și de către oricine, la Highlining situatia e cu totul diferită. Pe lângă factorul psihologic, determinat de distanta foarte mare fată de pământ, care joacă un rol demoralizator (desi nu pentru toată lumea), însăși mecanismele care ne ajută să ne mentinem echilibrul, încep să functioneze defectuos datorită depărtării fată de reperele vizuale si tangibile. Curentii puternici întâlniti de obicei la înăltime sau între pilierii de stâncă unde se montează Highline-ul, contribuie si ei la o dezechilibrare mai mare.

   Locul nu este nici el usor de găsit. Se poate monta un Highline între două stânci, peste o ravenă sau între două structuri artificiale înalte. La alegerea locului trebuie tinut cont de accesibilitate, calitatea stâncii sau a structurii artificiale, pentru a determina ce fel de protecții trebuiesc folosite pentru ancorare.

   Fortele care se întâlnesc la Highline pot fi surprinzător de mari, cu mult mai mari decât cele întâlnite în alpinism. Firesc cu cât linia este mai lungă și mai tensionată, cu atât forta exercitată asupra punctelor de ancorare este mai mare. Cunoscând lungimea chingii, greutatea practicantului și distanta verticală pe care linia se deplasează sub acesta, se poate calcula forta dezvoltată. Spre exemplu un practicant de 80 kg, pe o linie lungă de 20 m si o tensionare a chingii care să permită balansarea pe verticală pe o lungime de 30 cm, va exercita asupra punctelor de ancorare o fortă de 1297 kg. Aceasi persoană, pe aceasi linie, dar cu un balans vertical de 1 m va exercita o fortă de doar 434 kg.

   Toate ar fi bune dacă am putea calcula atât de simplu fortele cu care avem de a face. Realitatea din teren este însă mult mai complicată. Metoda de calculare a fortei indicată mai sus, se aplică doar atunci când practicantul se află la mijlocul chingii și stă fără să se miste. Fortele cresc considerabil când persoana se deplasează, sare pe chingă sau mai ales atunci când cade și rămâne suspendat de chingă prin intermediul sistemului de protectie. Totodată o cădere apropiată de unul dintre punctele de ancorare, va face ca aproape toată forta exercitată să se îndrepte către acest punct de ancorare mai apropiat.

   Având în vedere cele expuse până acum, e de înteles faptul că la Highlining se foloseste un sistem de asigurare care secondează chinga, aceasta din urmă nefiind de ajuns pentru a oferi siguranta necesară. Recomand să se folosească o coardă dinamică de alpinism, atasată pe partea inferioară a chingii.

Acestea fiind spuse, e clar că avem nevoie de mult mai mult echipament decât un simplu set de Slackline.

Ce ne trebuie

   În primul rând cunoștințe foarte multe despre cum trebuiesc egalizate fortele în punctele de ancorare. Fără echipament nu putem face nimic, dar cunoștiințele sunt cele care ne vor tine în viată. Am pornit la a scrie acest articol, de la premiza că toti cei care o să dorească să încerce  Highline si o să citească aceste rânduri si-au însusit deja toate tehnicile necesare pentru o ancorare cât mai sigură.

Calm, curaj, hotărâre și perseverentă. Nu vă asteptati, chiar dacă sunteti foarte buni la Slackline, că o să reusiti să traversati un Highline din prima, sau chiar din a zecea încercare.

   Ca o selectie de echipament as recomanda : chingi pentru egalizarea fortelor în punctele de ancorare; spit-uri cu rezistentă cât mai mare, ca puncte de protectie (cu toate că se pot folosi si alte tipuri de protectii precum pitoane sau protectii mobile, acestea au tendinta de a fi mai putin rezistente, mai ales atunci cand sunt supuse la forte multidirectionale. Spit-urile bine montate pot suporta forte foarte mari în toate directiile de tensionare); carabiniere de otel cu rezistentă cât mai mare posibilă; evident chinga de Highline (de dorit dintr-o singură bucată care să acopere toată lungimea de traversat) si un sistem standard sau creat pe loc, de tensionare; un ham de alpinism (aproape orice fel de ham de alpinism este bun); bucati de coardă dinamică sau chingi pentru lonjele de asigurare dintre ham si chingă/coardă; ciocan si tamponor; protectii pentru coardă/chingă (în functie de locatie se pot dovedi utile); scripeti, blocatoare, coborâtoare etc.

    Odată ce au fost folosite pentru Highline, toate aceste echipamente nu mai trebuiesc folosite pentru nimic altceva (alpinism, speologie sau alte activitati unde viata noastră depinde de aceste echipamente), datorită faptului că rezistenta lor scade substantial, fiind supuse după cum am mai spus la forte extraordinar de mari. Carabinierele, care în general au o rezistentă mare la rupere, nu sunt întotdeauna create pentru a fi tensionate pentru mult timp. Ce vreau să spun este că, dacă spre exemplu folosim carabiniere de la bucle expres de alpinism pentru ancorarea sistemului, aceste carabiniere au fost create pentru a rezista unui soc foarte puternic, de scurtă durată, care apare atunci când alpinistul cade si rămâne suspendat în ele.

   La Highline ele vor fi tensionate permanent si se vor detensiona doar după ce demontăm sistemul, scăzându-le astfel rezistenta sau dobândind fisuri microscopice. Am văzut carabiniere de otel, care în momentul tensionării liniei s-au rupt de parcă ar fi fost confectionate din plastic.

   Presupun că cine posedă tot acest echipament și dorește să îl folosească pentru Highline va stii ce să facă cu el. Totusi pentru o aprofundare sau reamintire a tehnicilor de ancorare, recomand cartea lui David Merchant – Life on a Line.

Scurtă trecere în revistă a montării sistemului

   Nu o să insist decât pe particularitătile Highlining-ului.

   Vor fi bătute protectiile pe cele două laturi unde se va monta linia. Minim 3 puncte de asigurare sunt de dorit sau poate chiar mai multe în functie de situatie. Se va realiza distribuirea fortei, cu ajutorul unor chingi, în asa fel încât aceasta să fie distribuită pe cele 3 spit-uri simultan. Cu cât chingile vor forma un unghi mai mic între ele, cu atât forta exercitată asupra ancorelor va fi mai mică.

   Linia se va tensiona în functie de lungimea sa si de greutatea practicantului, fiind de dorit să se lase cât mai slab tensionată posibil.

  

   Coarda dinamică de alpinism, care se foloseste pentru asigurare va fi prinsa pe partea inferioară a liniei, cu ajutorul bandei adezive. Banda adezivă se va aplica la distante egale, prestabilite, folosind astfel si ca etalon pentru a stabili ce distantă a fost parcursă până în momentul căderii, deorece puteti fi siguri că o să cădeti foarte des.

   Lonjele de protectie ce pornesc de la ham se atasează la chingă si la coarda de asigurare cu ajutorul a două carabiniere de otel cu filet (recomand folosirea a două lonje pentru mai multă sigurantă), mai mari pentru a se misca usor pe chingă/coardă. Lonjele pot fi confectionate din chingă sau din bucăti de coardă dinamică. Unele persoane folosesc în locul acestor 2 carabiniere, inele de otel ca cele ce se folosesc în punctele de rapel. Avantajul acestor inele este că sunt mai rezistente, dezavantajul este că trebuiesc montate pe chingă si pe coardă înainte ca aceasta să fie instalată. Cele două lonje trebuiesc să fie destul de lungi pentru a nu încurca practicantul, dar destul de scurte pentru a permite o usoară revenire la linie după cădere.

Alte aspecte          

   Desi, din câte stiu, până acum nu s-a înregistrat niciun deces în cadrul unei sesiuni de Highline, accidentările mai mult sau mai putin usoare sunt frecvente. Când se cade la mijlocul liniei încercarea de prindere a acesteia cu antebratele poate fi dureroasă. Cele mai frecvente accidentări se întâlnesc atunci când căderea are loc aproape de punctele de ancorare, practicantul lovindu-se de stâncă.

   Sper că toti practicantii sau viitorii practicanti de Highline sunt oameni de bun simt si nu mai insist foarte mult asupra faptului, că orice activitate întreprinsă în natură, presupune respect fată de mediu. În cazul în care montarea unui Highline duce la deranjarea sau distrugerea faunei, florei sau peisajului trebuie să corectăm si să eliminăm factorii care provoacă aceste pagube. Totodată etica cere ca în cazul în care montăm un Highline într-o zonă de cătărat care se află în custodia unei asociatii, să înstiintăm în prealabil membri respectivei asociatii despre intentiile noastre.

  

   See you up there!

Joi, 17 iunie 2010 - 14:57 
Afisari: 3,857 


watzmann