Skin Classic Skin White Skin Black & Whilte Skin Default Adauga la Favorite (In contul carpati.org)
Cautare:

Doneaza

Calendar

Martie 2021
LMMJVSD
1234567
891011121314
15161718192021
22232425262728
293031

Aprilie 2021
LMMJVSD
1234
567891011
12131415161718
19202122232425
2627282930

Online

Voluntar in Carpati

Homepage

Lista de discutii

Dictionar

Am dat peste un hard extern, mai vechi, pe care am pastrat tot felul de chestii despre munte. Vrute si nevrute. De cand eram kinder-incepator. Una din chestiile care mi se pare misto, e acest "dictionar", in care sunt explicati anumiti termeni, sa le zic asa. Pentru cei are nu stapanesc aceste notiuni, eu zic ca e foarte util. (P.S: a picat la tzanc acest hard ... imi mai ocup timpul pe vreme de carantina :) ).  

Here we go:


 

ABRUPT = Perete stancos, accidentat, foarte inclinat sau vertical; termenul se foloseste si pentru pantele puternic inclinate , dar accesibile.

AC = Stanca izolata, varf de forma ascutita.

ALPIN = Zona cea mai inalta a unui munte, incepand de la 1800 m altitudine

AMONTE = Sensul “spre izvor” pe cursul unei ape sau vai, totdeauna in sus.

ARCADA = Element de relief in forma de arc, intalnit, in general, in zonele calcaroase si rezultand din actiunea apelor meteorice.

ARSITA = Panta de munte lipsita de vegetatie

AVAL = Sensul “spre varsare” pe cursul unei ape sau vai, totdeauna in jos.

AVALANSA = Masa de zapada desprinsa de pe panta unui munte, si deplasata in vale prin rostogolire pe jgheaburi, hornuri si valcele foarte inguste si cu grad mare de inclinatie. Avalansele pornesc in general iarna, dupa ninsori proaspete.

AVEN = Pestera verticala care incepe la suprafata cu un put.

AZIMUT = Unghiul pe care il face directia la un obiectiv fix, la care dorim sa ajungem, cu directia nor 757b19h d, indicata de acul magnetic

BAZIN HIDROGRAFIC = Regiunea din care isi aduna apele un rau.

BATCA = Varf de deal sau de munte nu prea inalt, rotunjit de agentii atmosferici

BIVUAC = Tabara organizata pentru innoptare, fara a folosi cortul.

BLOCATOR = Instrument folosit in speologie pentru urcarea pe coarda. Are calitatea de a se bloca cand asupra lui actioneaza o tractiune in jos si de a culisa cand nu este tractionat.

BRANA (BRAU) (POLITA) = Portiune de o latime variabila, dar in general redusa, care

incinge ca un “brau” versantul unui munte; in general branele sunt ierboase si practicabile pentru mers.

BULBOANA = Adancitura intr-un rau unde apa formeaza un vartej, valtoare, bulboaca

BUNGET = Padure deasa foarte greu de strabatut

CANION = Vale adanca si ingusta, de natura eroziva, cu versanti abrupti si cu fundul ingust, de obicei ocupat in intregime de albia minora.

CARST = Masiv din calcar cu forme specifice de relief nascute prin dizolvarea rocii (pesteri, doline, avene, chei, defilee).

CALDARE = Depresiune circulara cu versante prapastioase, in zona muntilor inalti

CATANI = Zona bolovanoasa, arida

CHEI = Despicatura adanca, avand peretii inalti si stancosi, practicata in trupul unui munte, in lungul unei vai.

CIOPOR = Turma de capre negre

CLABUCET = Munte de forma rotunda, acoperit cu paduri.

CLIN = Panta usoara cu inclinare variabila a unui munte sau a unei vai

COASTA = Versant, panta a unui deal sau munte.

COBORATOR = Instrument folosit in catarare si speologie cu care se coboara pe o coarda prin alunecare franata.

COLT (CLEANT) = Varf de stanca facand parte din trupul unui munte

CON DE DEJECTIE — Microrelief de acumulare prezentind o forma semiconica, rezultata in urma depunerii materialului aluvionar, transportat de un torent sau de un riu, in punctele unde acesta inregistreaza o miscare transata a pantei (ses, pod de terasa)

CONCRETIUNI = Forme diverse de depunere a carbonatului de calciu pe peretii unei pesteri, ca urmare a dizolvarii calcarului de catre apele de infiltratie (stalactite, stalagmite, coloane, panze, baldachine, cristale, etc.)

CORNISA = Streasina de zapada care se formeaza in timpul viscolului pe linia crestelor.

CREASTA (COAMA, SPINARE) = Linia de intersectie a planurilor celor doi versanti oponenti ai spinarii unui masiv muntos

CULME = Partea cea mai de sus, prelungita orizontal, al unui munte

CUMPANA DE APE = Linia de despartire dintre doua bazine hidrografice sau doua vai invecinate, care coincide in general cu creasta unui munte

CURBA DE NIVEL = Linia de pe harta (culoare maro) care uneste punctele de egala altitudine, portiuni din teren asemanatoare brarilor pe care ne putem deplasa fara sa coboram sau sa urcam

CURMATURA (SA, TARNITA, FEREASTRA) = Locul unde coama sau creasta unui munte coboara apreciabil sub nivelul general al acestuia, portiune mai coborata sub creasta, ingaduind trecerea de pe un versant pe celalalt

CUSTURA = Creasta montana, ascutita, stancoasa, ingusta si dantelata in forma unei lame de fierastrau, de obicei intre doua caldari glaciare

DIACLAZA = Plan de ruptura in scoarta Pamantului, in lungul caruia compartimentele sunt departate, lasand un gol ingust si inalt intre ele.

DE-A COASTA = Termen folosit pentru a arata mersul in lungul unei coaste fara a

urca sau cobori.

DEFILEU = Vale ingusta si adanca rezultata din procesul de eroziune a unui curs de apa intr-o zona montana.

DOLINA = Adancitura a solului in forma de palnie, de dimensiuni variabile, formata prin dizolvarea rocilor calcaroase de catre ape

DOLOMIT — Carbonat natural dublu de calciu si magneziu, CaMg(CO3)2, cristalizat in sistemul romboedric, roca grauntoasa, transparent, incolor, alb sau cenusiu

DOS = Versant de munte cu expunere catre nord, umbrit.

DURAU = Parau de munte repede si zgomotos

ENDEMISM = Specie de planta sau animal traind numai intr-o anumita zona sau arie/areal.

EXURGENTA (IZBUC, RESURGENTA) = Locul de iesire, de obicei virulenta, a unui curs de apa subteran.

FALIE = Plan de ruptura in scoarta Pamantului, in lungul caruia compartimentele sunt deplasate pe verticala.

FATA = Versant de munte cu expunere catre sud, in general insorit.

FEREASTRA (TARNITA, SA, CURMATURA) = Locul unde coama sau creasta unui  munte coboara apreciabil sub nivelul general al acestuia, portiune mai coborata sub creasta, ingaduind trecerea de pe un versant pe celalalt

FIR = Linia de cea mai joasa altitudine relativa a unei vai.

FISURA = Crapatura ingusta practicata intr-un perete stancos.

FIRN = Zapada persistenta pe muntii inalti, acumulata si tasata, care trecand prin faza grauntoasa devine gheata (portiunile rupte au forma de scanduri)

FOEN = Vant cald, uscat si puternic care bate primavara dinspre crestele muntilor spre vai, grabind topirea zapezilor

GAVAN = Scobitura, adancitura in stanca unui munte

GALMA = Varf de munte de inaltime modesta

GOL ALPIN = Zona situata deasupra limitei superioare a padurii, acoperita cu iarba, vegetatie pitica sau lipsita de vegetatie

GREABAN = Picior de munte abrupt si stancos

GROHOTIS = Masa compacta de bolovanisuri provenita din dezagregarea rocilor unui versant de munte, in general asezat in panta.

GROTA = Pestera de mici dimensiuni.

GRUMAZ = Sa foarte lata

HATAS = Carare ingusta, ramasa in general de pe urma trecerii frecvente printr-o regiune cu arboret si puternic inierbata a animalelor sau a turmelor de oi.

HATIS = Padure tanara, deasa, incalcita.

HIDROGRAFIE = Reteaua generala de vai si ape care strabate o anumita zona.

HORN = Spartura (valcel, jgheab) ingusta si inalta practicata in peretele unui munte, care pemite ascensiunea prin el

HUDA = Pestera

IEZER = Lac de munte de origine glaciara

INTERFLUVIU = Portiune de teren (culme, creasta) cuprinsa intre doua vai vecine

IZBUC (EXURGENTA, RESURGENTA, GALGOI) = Locul de iesire la suprafata, de obicei virulenta, a unui curs de apa subteran.

IZVOR = Locul unde apa unei panze freatice iese la suprafata.

JGHEAB = Scobitura mai larga decat un horn, practicata pe versantul unui munte

KLIPPA = Bloc de roca de mari dimensiuni, izolat, deosebit de rocile din jur si reprezentind un rest dintr-o pinza de sariaj

LAPIEZ = Relief specific zonelor carstice constituit din santuri si excavatii de ordinul centimetrilor si decimetrilor, ca adancime si largime, si de ordinul metrilor ca lungime, nascut prin dizolvare din coroziunea rocilor solubile de catre apele de siroire, santuri si canale de obicei paralele cu panta; Sant rezultat in urma actiunii de dizolvare a apei de siroire pe suprafata calcarelor, sarii sau gipsului

LAVINA = Masa de zapada care aluneca – “in scanduri”, de obicei primavara, pe pante mai putin inclinate, dar cu o suprafata mai mare, inierbata si sub forma unui con rasturnat.

MARMITA = Scobitura ovala sapata in rocile din albia unui rau; apare in portiunea cascadelor

MAGURA = Forma de relief sub-montana, reprezentata printr-o culme in general impadurita.

MEANDRU = Bucla pe care o face un curs de apa. In pestera este o galerie

contorsionata, cu multe bucle.

MOLETIERA = Obiect de imbracaminte format dintr-o fasie de stofa cu care se infasoara pulpa piciorului (peste pantalon) de la glezna pana sub genunchi

MOMAIE (mamaie) = Movila mica de pietre (pamant) facuta de mana omului pentru a jalona, indica o poteca sau scurtatura nemarcata

MORENA = Morman de aluviuni, format din pietre, argila si nisip, ramase in urma topirii ghetarilor

MUCHIE = Linia de culme a unui munte sau a unei creste de munte.

MUNCEL = Denumirea data unui munte de o inaltime modesta, in general facand parte dintr-un grup.

NAMAS (CATUN) = Grup de asezari montane fara biserica

NOD OROGRAFIC = Masiv muntos din care pleaca culmi secundare in diverse directii

OBCINA = Culme scurta, cu aspect montan, in general impadurita

OBARSIE = Portiune inalta de la inceputul unei vai, locul de formare a raului ce o strabate

OROGRAFIE = Sistemul formelor de relief care caracterizeaza o zona montana.

PADINA = Portiunea inferioara a unei vai de abrupt, mai larga, cu vegetatie si, in general, umeda.

PAS = Punctul de trecere de pe un versant pe altul al unui grup de munti, folosind invariabil o curmatura sau o sa.

PESTERA = Cavitate adanca, in general desfasurata pe mai multe galerii, determinata in zonele carstice de actiunea dizolvanta a apelor asupra calcarelor.

PICIOR DE MUNTE = Culme secundara situata in partea inferioara a culmii principale si ramificata dintr-un varf al culmii principale; o ramificatie in general impadurita

PIEMONT = Forma de relief situata la contactul muntilor cu o campie sau depresiune, formata prin acumularea depunerilor aduse de apele curgatoare la schimbarea de panta

PITON = Lama de otel care are la capat un orificiu si care se bate in fisurile unui perete pentru a face posibila escaladarea lui.

PLAI = Picior de munte usor inclinat, inierbat sau poiana pe un picior de munte

PODIS = Intindere plana sau usor valurita, situata intr-o zona inalta de munte si acoperita in mod obisnuit cu pajisti alpine.

POLIE = depresiune carstica inchisa, cu fund plat, nascuta prin dizolvare, inundata periodic, drenata de o apa care vine pe cai subterane si dispare tot asa.

POLITA = Terasa mica ce intrerupe un abrupt sau o panta priporoasa, abrupta

PONOR = Loc de pierdere al unui rau intr-un masiv calcaros. Sinonim cu opusul Izbucului.

PORTAL = Gura de intrare (monumentala) a unei pesteri de mari dimensiuni.

PRELUCA = Poiana, loc lipsit de vegetatie arborescenta pe o coasta de munte

PRIPOR = Coasta de deal sau de munte, panta abrupta, povarnis

PRIZA = Asperitate sau proeminenta a stancii de care cataratorul se poate prinde cu degetele sau poate pune piciorul, facand astfel escalada posibila.

RAPEL = Procedeu de coborare franata pe coarda.

RAVENA = Vale stramta cu versanti abrupti, instabili (care se prabusesc, surpa)

RESURGENTA = Reaparitia la zi a unui curs de apa, care pe un sector oarecare a circulat subteran

SARITOARE = Ruptura de panta care trebuie escaladata, prag inalt pe o poteca de munte

SENINARI = Zone de stanci golase si foarte inclinate, din abruptul unui masiv muntos.

SOHODOL = Vale fara apa, fenomen carstic

SPALATURA = Stanca golasa, dar de o inclinatie mai redusa decat cea a seninarilor, in general lustruita de actiunea apelor meteorice.

SPINARE (CREASTA, COAMA) = Partea cea mai inalta a unui munte, al carei relief se prezinta cu doi versanti oponenti.

STALAGMITA = Depunere calcaroasa de forma conica pe podeaua unei pesteri sau galerii subterane

STALACTITA = Depunere calcaroasa sub forma conica, turture, pe tavanul unei pesteri sau galerii

STRUNgA (PORTITA) = Despicatura ingusta pe linia unei creste, trecere abrupta

SISTURI = Roci metamorfice, care se prezinta in general sub forma de foi sau lame.

SISTOACA (SURLOI, JGHEAB) = Valcel stancos, ingust, de inclinatie variabila, care brazdeaza panta unui munte.

SA (CURMATURA, TARNITA, FEREASTRA) = Locul unde coama sau creasta unui munte coboara apreciabil sub nivelul general al acestuia, portiune mai coborata sub creasta, ingaduind trecerea de pe un versant pe celalalt

TALVEG = Linia care uneste intre ele punctele cele mai adanci ale albiei unei ape sau vai uscate

TARNITA (SA, CURMATURA, FEREASTRA) = Locul unde coama sau creasta unui munte coboara apreciabil sub nivelul general al acestuia, portiune mai coborata sub creasta, ingaduind trecerea de pe un versant pe celalalt

TAU = Lac glaciar

TOPONIMIE = Ansamblul numelor proprii de locuri, de ape, de munti, dintr-o regiune geografica

TANC = Varf stancos pe linia de culme a unui munte sau pe versantii acestuia.

VERSANTI = Fetele unui masiv muntos, oponente in cazul unei culmi, creste sau spinari, divergente in cazul unor blocuri montane. Malurile cu inclinatie variabila ale unei vai de munte, versantul drept si versantul stang al unei vai – se determina asezandu-ne cu fata in directia in care curge apa (existenta sau posibila) prin acea vale

VALCEL = Ramificatie a unei vai de munte, situata la originea sau pe cursul acesteia.

VANTURIS = Cascada mica

ZANOAGA = Depresiune circulara, cu versanti prapastiosi, in zona muntilor inalti.

 



Duminică, 10 mai 2020 - 16:11 
Afisari: 1,240 


Postari similare:





Comentariile membrilor (4)

cristi.iliescu
cristi.ilies..
Busola
 
1
Tot de prin cărți adunate:

BAHNĂ = teren mlăștinos, inundabil, acoperit cu iarbă, cu papură sau cu stuf

BĂUCĂ = pârâu adânc și cu gropi, pe coasta muntelui; prăpastie; adâncitură strâmtă între dealuri acoperite cu păduri; văgăună, scobitură neregulată făcută în pământ de ape; vâlcea prăpăstioasă

BÂDĂ = loc pe care cresc buruieni mari, mai ales mărăcini și unde este greu de pătruns

BORCUT = apă minerală; izvor de apă carbogazoasă

BUZĂ = marginea de deasupra, subțiată a unui deal sau a unui pisc, a unei culmi, a unei păduri

CARIERĂ = areal unde se realizează exploatarea unor zăcăminte (cărbuni, minereuri) sau a unor roci (calcar, granit)

CIRC GLACIAR = depresiune circulară, având aspectul unui amfiteatru, formată prin eroziune sau prin acțiunea unui ghețar, situată în zona înaltă a munților

CURĂTURĂ = loc într-o pădure, curățat de arbori, runc; deal sau povârniș; teren defrișat, loc de pe care s-au scos arborii

DORNĂ = lac adânc, subteran (în peșteri); vârtej; vâltoare; bulboană

DUMBRAVĂ = pădure tânără și nu foarte deasă care crește în văi, pe lângă râuri

DUNGĂ = separația dintre două circuri, zănoage sau căldări glaciare; spinarea dungii este rotunjită

DURUITOARE = loc unde cade cu zgomot apa unui râu

FĂGET = pădure de fagi

FÂNAȚ, FÂNEAȚĂ = teren pe care crește iarba pentru fân; câmpie, livadă pe care se lasă să crească iarba spre a fi cosită și a fi făcută fân

GENUNE = prăpastie adâncă, abis; pe cursul unei ape, loc întins cu adâncime foarte mare

GRIND = pe râuri, pâraie, ridicătură a fundului stâncos care ajunge câteodată până la suprafața apei

HAIT = baraj artificial pe apele de munte care se deschidea la pornirea plutelor; undă de apă formată prin deschiderea barajului

JARIȘTE = pădure arsă pe locul căreia se dezvoltă o nouă vegetație lemnoasă

LAZ = teren despădurit transformat în pășune

PLATOU CARSTIC = platou cu formațiuni carstice (peșteri, doline, avene, ponoare, văi oarbe etc.)

POTECĂ = drum îngust de munte, pe care se poate merge numai pe jos, cărare

PRISACĂ = loc într-o pădure unde s-au tăiat de curând arborii

PUNTE = pod îngust (construit dintr-o scândură sau dintr-o bârnă), așezat peste o apă mică, peste un șanț, peste o râpă, peste care se poate trece numai cu piciorul

RELIEF CARSTIC = relief specific regiunilor cu roci solubile (calcar, gips, sare); se caracterizează prin platouri cu văi oarbe, chei, abrupturi, doline, polii, ponoare, sorburi, izbucuri, avene, peșteri etc., generate de acțiunea de dizolvare și de circulație a apei pe canale subterane

RELICT = plante și animale rare, multe din ele păstrând intacte formele pe care le-au avut

RUNC = loc despădurit întrebuințat ca pășune; poiană în pădure la munte; curătură

SMÂRDAR = bujor de munte; rododendron

SORB = loc de pierdere în pămînt a unui curs de apă situat sub oglinda apei; scurgerea apei se face sub presiune

ȘLEAU = drum natural, bătătorit de care

TÂRSĂ = parte din pădure unde s-au tăiat de puțină vreme arborii

TERASĂ = suprafață de teren în formă de trepte așezate la diferite înălțimi deasupra albiei unei ape curgătoare

TINOV = mlaștină de turbă

TISĂ = arbore sau arbust rășinos, care poate atinge vârsta de 1000 de ani, cu frunze în formă de ace moi, verzi, otrăvitoare; are lemnul tare și foarte prețios (Taxus baccata)

VALE OARBĂ = vale închisă de un perete, la baza căruia se pierde apa

VĂIUGĂ = vale îngustă și puțin adâncă

ZADĂ = arbore rășinos, cu frunze lungi, în formă de ace, pe care le pierde toamna; are lemn tare și durabil, foarte prețuit; larice (Larix)


Marți, 12 mai 2020 - 09:55  

bogdan.t
bogdan.t
Coarda
 
2
Da, astea lipsesc Carpati.org Cheers!


Marți, 12 mai 2020 - 12:14  

naludar
naludar

 
3
Excelent! Ar trebui postat in "ghid" sau ceva.


Miercuri, 29 iulie 2020 - 16:38  

rododendron
rododendron
Caraba
 
4
Multumesc!!! Carpati.org


Joi, 18 februarie 2021 - 00:14  


 




Trebuie sa te autentifici pentru a putea adauga un comentariu

 
0,9203 secunde

GetaMap.org | Maps from all over the world | ro | fr | es | de | Calculator distante
ViewWeather.com - A new way to view the weather | nl.ViewWeather.com | sv.ViewWeather.com
Regulament carpati.org
© copyright (2004 - 2021) www.carpati.org