Skin Classic Skin White Skin Black & Whilte Skin Default Adauga la Favorite (In contul carpati.org)
Cautare:

Doneaza

Calendar

Septembrie 2020
LMMJVSD
123456
78910111213
14151617181920
21222324252627
282930

Octombrie 2020
LMMJVSD
1234
567891011
12131415161718
19202122232425
262728293031

Online

Voluntar in Carpati

Homepage

Lista de discutii

De ce ar trebui declarat Masivul Ciucas Parc National?

Masivul Ciucas, noul Parc National al Romaniei?

                                                                                                            Dragos Stefan MANTOIU

 

Introducere

Ideea infintarii parcurilor nationale pentru conservarea unor esantioane de paduri virgine, cat si a florei si faunei prezente, ii apartine Ing. forestier V. GOLESCU (1912).  In prezent, Masivul Ciucas contine patru rezervatii naturale: Tigaile Mari (rezervatie geologica), 3 ha; Palcul de Pinus mughus, Bratocea, 2 ha; Culmea Gropsoarele-Zaganu (specii endemice), 3 ha; Suvitele Berii, cu asociatii vegetale ce contin Leontopodium alpinum, 2 ha (I. Morariu, P. Ularu, V. Ciochia 1971; Maria Ciuca 1984, Maria Rodica Niculescu 1986, Gh. Mohan, M Ielenicz & Maria Patroescu 1986). Pe suprafata masivului se inregistreaza un numar de 22 de habitate naturale de interes comunitar, care sunt protejate de Directiva Habitatelor a U.E., dintre care 6 sunt considerate habitate prioritare, regasindu-se in Tratatul de Aderare al Romanieie la U.E.

Masivul Ciucas reprezinta un mozaic de ecosisteme avand peste 1200 de specii de plante si 1738 de specii de animale. Dintre speciile de plante 152 sunt strict protejate, iar dintre speciile de animale 182. Sunt prezente 38 de asociatii vegetale, iar un endemism mondial demn de precizat sunt insectele xilobionte, ultimele martore ale existentei unor paduri virgine (Ing Dr. C. Stoiculescu). Parcul se va extinde pe o arie de 22629 ha, continand 15730 ha de padure.

Asezare si limite

Masivul Ciucas face parte din Grupa Sudica a Carpatilor Orientali, fiind cuprins intre 45°  25’ – 45° 35’ latitudine nordica si 25° 55’ – 26° 4’ longitudine estica.

Se deosebeste de celelalte masive invecinate prin constitutia litologica, fiind alcatuit din conglomerate si prin faptul ca prezinta o energie mare de relief.

Delimitarea masivului este data de culmi si culoare depresionare, strabatute de catre raurile:

Est: cursul superior al Buzaului

Nord : cursul raului Dalghiu

Sud: cursul superior al Teleajenului, partea de nord est a masivului Grohotisu, raul Ramura Mica

Vest: Culmile Dungu si Tesla

Geologie

Din punct de vedere morfostructural, Masivul Ciucas se incadreaza in Subunitatea Flisului, care s-a dezvoltat la contactul dintre masivele cristaline hercinice si platformele externe. Aceasta este formata predominant din roci detritice: marne, gresii, argile si conglomerate. El corespunde unui sinclinal de conglomerate, cu axul situat in partea de est.

Masivul Ciucas se incadreaza in zona flisului intern sau cretacic, deoarece cuprinde aproape toate fazele acestuia si este dezvoltat pe un fundament cristalin, peste care se suprapun strate de marne, marne calcaroase, microconglomerate, sisturi argilo-marnoase cenusii-negricioase cu intercalatii de gresii, calcare si complexe conglomeratice ( conglomerate de Bucegi, Ceahlau, Ciucas ).

Conglomeratele din Masivul Ciucas prezinta grosimi de 500-600 de metri, de varsta albiana (cretacic mediu). Acestea sunt alcatuite din claste de sisturi cristaline, gnaise, calcare, gresii si marne, incastrate intr-un liant calcaro-grezos.

La baza conglomeratelor se gasesc intruziuni mici sub forma de blocuri, de calcare recifale ( Cheile Paraului Alb, Muntele Tesla ).

Partea inferioara a masivului este alcatuita din sisturi marnoase si argiloase de varsta cretacica (superior). Se pot intalni in Depresiunea Cheia, Poiana Stanei si pe vaile Teleajenului, Telejenelului si Pridvarei.

Partea mediana a masivului este alcatuita din culmi cu inaltimi cuprinse intre 1100 si 1200 de metri, care corespund unor roci friabile: gresii, marne sau sisturi marnoase (cretacic inferior). Se poate observa in Dealul Cucului, Pasul Bratocea, Muntele Tesla si Dungu si bazinele superioare ale Teleajenului si Buzaului.

Geomorfologie

Masivul Ciucas este alcatuit din doua culmi pricipale: Bratocea (SV-NE) si Gropsoarele-Zaganu (SE-NV), care sunt unite prn Saua Chirusca (1600m). Altitudinea maxima in Culmea Bratocea este de 1954 – Vf. Ciucas, iar in Culmea Gropsoarele-Zaganu este de 1883 – Vf. Gropsoarele.

Conglomeratele au fost erodate de vant, apa, prin eroziunea precipitatiilor, torentilor, raurilor, a ingetului si a dezghetului fapt ce a dus la aparitia unui relief ruiniform, gratie vailor ce taie capetele de strat, in care se pot identifica formatiuni de tip: ciuperci, “capatani de zahar”, stalpi si tumuri.

Culmea Bratocea se intinde intre Pasul Bratocea la sud, Saua Ciucas la nord si Saua Chirusca la est. Aceasta prezinta in partea sud vestica un aspect domol, iar in partea nord estica un aspect puternic fragmentat, in culmile Tigaile Mari si Mici. Sunt prezente formatiuni de eroziune eoliana (Sfinxul Bratocei, Babele la Sfat, Mana Dracului, Turnu Goliat, Gemenii Ciucasului) reprezentate de mameloane si colti, formate in conglomerate sub care se dezvolta vai abrupte cu un regim hidric semi-activ. Cursurile de apa permanente se formeaza la altitudini ce nu depasesc 1250 de metri, iar colectorii principali ai izvoarelor si torentilor sunt raurile: Paraul Berii in partea de est, Bratocea in partea de sud, Babarunca si Dalghiu in partea de vest si Chriusca, Sipot si Piscul cu Apa in nord.

Culmea Gropsoare-Zaganu se intinde intre valile raurilor Buzoianu si Telejenel la sud si sud est, Saua Chirusca la nord vest. Prezinta o dezvoltare mai mare a culmilor fata de Culmea Bratocea, trimitand catre est Culmea Stancoasa, catre sud est Culmea Suvitelor si Culmea Valea Stanei, catre sud Culmea Cazaturii si Buzaianu, catre vest Culmea Muntele Rosu care se imparte in alte doua culmi, spre sud Dealul Cucului, iar spre sud vest Muntele Balabanu si catre nord est Culmea Piatra Laptelui. Prezinta formatiuni de eroziune eoliana, mai putin spectaculoase decat Culmea Bratocea, reprezentate in general de mameloane si colti ( Turnul de Arama, Stanca Vulturilor, Coltii Vanatorului, Coltii Boncutei).

Sunt prezente formatiuni exocarstice in zonele depresionare estice si nordice reprezentate de lapiezuri si doline mici.

Pe valea Paraului Alb au fost dezvoltate chei in blocuri de calcare de mici dimensiuni, formand trei cavitati subterane: Pestera de la Izvorul Paraului Alb – portalul se afla la altitudinea de 1200 m, dezvoltarea este de 11 m si reteaua de galerii este unica, Pestera Mica din Cheile Paraului Alb – portalul se afla la o altitudine absoluta de 1200 m si o altitudine relativa de 20 m fata de talvegul Paraului Alb, in versantul estic al Muntelui Zaganu. Pestera prezinta o gaerie unica si o dezvoltare de 12 m. Pestera aven din Cheile Paraului Alb – portalul este situat la 100 de metri amonte de intrarea in Cheile Paraului Alb, in versantul vestic al Culmii Suvitelor, la altitudinea absoluta de 1200 m. Prezinta o dezvoltare de 22 metri si o denivelare de 8 metri. Toate cavitatile au fost descoperite si cartate de catre CS Hades Ploiesti. Alte formatiuni exocarstice : Cheile Vaii Stanei in partea central estica si Cheile Strambu in partea de nord.

Separate de culmile principale ale masivului, se inalta culmile: Dungu si Tesla, fiind alcatuite in mare parte din calcar, pe care s-a dezvoltat un relief exocarstic reprezentat de lapiezuri si mici doline. Relieful endocarstic este slab reprezentat, de fisuri cu o dezvoltare superificiala.

Clima

Este mai blanda decat in alte zone muntoase, deoarece Masivul Ciucas prezinta altitudini medii. Influentele climatice sunt date de vanturile de vest si nord-vest, rar cele de est si de sud vest. Viteza anuala a vantului este de 4-5 m/s in zone impadurite si de 7 m/s in zone subalpine.

Temperatura medie anuala variaza intre 1°-4° C pe culmi si 4°-6°C in vai. Temperatura medie a lunii ianuarie pe culmi este situata intre -6° si -8°C, iar cea a lunii iulie intre 12°-14°C. Temperatura medie anuala in Statiunea Cheia este de 4°C, in luna ianuarie: -6°, -7° C. Prima zi cu temperaturi peste inghet este 1 aprilie. Intervalul cu temperaturi medii de  0°C pe creste este de 140-150 de zile si in Statiunea Cheia de 220.

Amplitudinea termica anuala medie este situata intre 10° si 20°.

Masivul inregistreaza intre 160 si 180 de zile cu precipitatii, media anuala este de 1000-1200 mm (1350 mm pe culmi), iarna de 400-500 mm, iar vara de 600-700 mm. Cele mai abundente precipitatii cad in intervalul mai-iulie

Stratul de zapada apare in luna octombrie si persista pana in luna mai, pe vai. Aceasta persista in jur de 150-180 de zile in regiunea inalta si 100 de zile in Cheia.

Durata de stralucire a soarelui este de peste 1800 de ore pe an, numarul de zile in intregime cu cer senin este mai mic de 40 pe an, numar de zile cu cer acoperit este de 120-140 pe an.

Nebulozitatea medie este cuprinsa intre 6.5/10 si 7/10.

De curand s-a infiintat statia meteorologica Cheia, iar in constructie se afla o statie automata pe Muntele Chirusca.

Solurile

Sunt prezente cambisoluri brune si brune acide, favorizate de existenta padurilor de fag, si de climatul umed racoros. Se gasesc in mare parte pe versantii nord vestici.

Solurile Podzolice brune montane sunt sarace in humus si se gasesc sub padurile de fag si mixte, in zone cu substrat de gresii, ciment calcaros, roci eruptive si conglomerate. Sunt caracteristice versantilor insoriti.

Solurile alpine brune-acide se gasesc in zona alpina si sunt caracterizate de prezenta unei vegetatii ierboase de graminee, unui climat rece si unui regim hidric bogat.

Vegetatia

Din cele 3450 de specii de plante superioare ale Romaniei (Stefureac 1976), Masivul Ciucas contine un numar de 991, care reprezinta 29% din fondul floristic al Romaniei (Maria Ciuca & Al. Beldie 1989). Exista 9 formatiuni de padure cu 34 de tipuri. Aici se gasesc 373 de specii de plante (38% din plantele vasculare ale Romaniei). Dintre acestea 70 prezinta formatiuni lemnoase, impartite in: 18 tipuri de copaci, 38 de tipuri de arbusti, 7 tipuri arbustive pitice, 4 tipuri subarbustive, 3 tipuri de liane ( C. Stoiculescu 1999).

In Masivul Ciucas, domeniul forestier se dezvolta intre cotele: 750 m si 1650 m. Sectoarele de padure din masiv sunt impartite in sectorul: Maneciu, sectorul Sacele si sectorul Teliu, reprezentand orasele ce au in administrare patrimoniul forestier.

Padurile de foioase si mixte urca pana la 1200 – 1300 de metri si sunt alcatuite din fag (Fagus silvatica), carpen (Carpinus betulus), frasin (Fraxinus excelsior), ulm (Ulmus carpinifolia) si mesteacan (Betula verrucosa), iar pe vai se poate intalni arinul (Alunus viridis). In zona sud vestica a masivului, intre pasul Bratocea si Cabana Babarunca se intalneste o padure de mesteacan.

Etajul ierbaceu este reprezentat de ghiocei (Galanthus nivalis), ciubotica cucului (Primula officinalis), floarea pastelui alba si galbena (Anemone nemorosa, A. Ranunculoides), brebenelul de munte (Corydalis cava), leurda (Alium ursicum), toporasul (Viola silvestris), mierea ursului (Pulmonaria molissima), laptele cucului (Euphorbia amygdaloides), etc.

Padurile de conifere sunt bine reprezentate pana la inaltimi de 1500 -1600 de metri si sunt constituite in mare parte din molid (Picea excelsa), dar se poate intalni si zada (Larix decidua) pe culmile Zaganului si imprejurul localitatii Cheia.

Etajul subarborescent este sarac in specii si este reprezentat in mare parte de muschi, ciuperci (Boletus edulis) si ferigi.

Deasupra padurilor de molid se gaseste vegetatia subalpina reprezentata de specii adaptate la un regim climatic sever, asemanator zonelor subpolare. Ienuparul pitic (juniperus sibirica) se intalneste pe arii intinse, iar mai rar smardarul (Rhododendron kotschyi). Aceasta specie este semperviriscenta si prezinta o tulpina lemnoasa, cu frunze lucioase. Prefera versantii nordici si estici cu temperaturi mai scazute si un regim hidric mai abundent. Se mai intalnesc urmatoarele specii: stanjenul de munte (Iris ruthenica), ghintura (Gentiana verna), rogoz (Carex sempervirens), parausca (Festuca alpina), floarea de colt (Leontopodium alpinum).

Sunt prezente 38 de formatiuni vegetale cu importanta mare din punct de vedere conservativ. Astfel, amintim:

1.Pajisti sud-est carpatice de pǎrușcǎ (Festuca supine) și Potentilla ternate.

Ocupa suprafete restranse (150-200 ha), si este cuprinsa intre 1550 si 2500 de metri. Conditiile climatice de existenta sunt: T: 3,0 – (-2.5) C , P: 800 mm, Relief: locuri plane, versanti cu coame moderate inclinate spre repezi. Se poate intalni si pe grohotisuri fixate. Substratul geologic este cristalin, mai rar calcaros

Solurile prezente: spodisoluri sau humosiosoluri, foarte acide sau slab acide (pH = 4.1 – 4.5), bogate in humus.

Formatiunea este considerata un relict glaciar. Specia dominanta este Festuca supina (strat ierbos).

Pasunatul intensiv a dus la degradarea pajistilor ocupate de aceasta formatiune ,ducand la evolutia sa spre Nardetum strictea alpinum.

Formatiunea prezinta o valoare conservativa mare, fiind endemica, in special unde este prezenta specia Iris aphylla hungarica.

Compozitie floristica: Potentilla ternata, Festuca supina, Iris aphylla hungarica, Primula minima, Sesleria coerulans, Phyteuma confusum, Agrostis rupestris, Oreochola disticha, Campanula alpina, Avenula versicolor, Poa media, etc.

2. Pajisti sud-est carpatice de paius de stanci (Festuca saxatilis)

NATURA 2000 : 6170 Alpine and subalpine calcareous grassland

CORINE : 36.4 Alpine and subalpine calciphilous grasslands

EUNIS: E 4.4 Calcareousalpine and subalpine grasslands.

Asociatii vegetale: Festucetum saxatillis, Festuco saxatillis

Ocupa suprafete relativ mari: peste 1000 de ha. Limitele altitudinale sunt situate intre 1200 si 2300 de metri. Temperatura este cumprinsa intre 4.0 si (-2.5), P: 1100-1450. Relieful pe care se dezvolta este stancos, expus in general pantelor sud estice. Soluri: rendzine, superficiale cu o reactie slab acida pana la neutra (pH 6.4 – 6.8)

Este un habitat endemic, avand o marei imortanta

3. Tufarisuri pitice de argintica (Dryas octopetala)

Conservare: Natura 2000: 4060 Alpine and Boreal heaths

EMERALD: 31.4 Alpine and boreal heats

CORINE: 31.49152 South-eastern Carpathian Dryas mats

EUNIS: F2.2915 Carphato-Balkanide Dryas mats

Asociatii vegetale: Dryadetum octopetalae, Salicetum retuso-reticulatae

Ocupa suprafete restranse de 100 – 200 m patrati, mozaicat, sub 10 hectare.

Se gaseste intre altitudini cuprinse intre 1700 si 2200 m, la o temperature situate intre 1.5 so 0.0 C, si precipitatii cu valoare de 1250-1400 mm pe an. Prefera versantii nordici, cu o energie mare de relief si un substrat calcaros sau conglomeratic. Solurile pe care se dezvolta sunt de tip rendzinic, superficiale, bogate in humus, cu reactie neutra sau slab acida. Uneori se poate instala chiar in crapaturi.

Specii oligoterme, calcifile, neutrofile, arcto-alpine si circumpolare.

4. Pajisti sud-est carpatice de Trisetum flavescens si Alchemilla vulgaris

NATURA 2000 : 6520 Mountain high meadows        

EMERALD : 38.25 Continental meadows

CORINE : 38.2333 Eastern Carphatian yellow oatgrass meadows

Asociatii vegetale: Cerastio holosteoidis – Tristeum flavescenti

Ocupa aprox 10.000 – 12.000 ha la nivel national si este situata intre 650 si 800 de metri, cu o clima de blanda, cu temperaturi medii intr 6 si 7 C si precipitatii bogate: 700-800 mm. Relieful preferat este cel domol, cu o litologie formata din sisturi cristaline, conglomerate. Solurile prezente sub astfel de formatiuni sunt: eutricambisolurile

Bogate in humus si moderat umede, neutre pana la slab acide.

Valoare conservativa:redusa

Paduri Temperate de foioase cu frunze cazatoare

5. Paduri sud-est carpatice de molid (Picea abies), fag (Fagus sylvatica) si brad (Abies alba) cu Pulmonaria rubra

Natura 2000: 91V0 Dacian beech forest (Symphylo-Fagion)

EUNIS: G4.6 Mixed – Abies-Picea-Fagus-woodlands

Asociatii vegetale: Pulmonaria rubrae – Fagetum

Tipuri de ecosisteme: 2316 Molideto-fageto-bradet cu Oxalis-Dentaria-Asperula

Formatiunea este situata in cazul Masivului Ciucas intre altitudinile de 850 de metri pana la 1300 (1400). Acestea se gasesc in conditii climatice cu temperaturi ce se incadreaza intre valorile de 3.6° – 5.3° C si precipitatii cuprinse intre 750 si 950 mm.

Prefera un relief cu versanti de inclinatie medie si expozitii diferite, deasemenea se pot gasi pe platouri sau culmi. Litologia este variata, dar se remarca o dezvoltare mai mare pe roci de tip flis, conglomerate sau sisturi cristaline. Sub aceste paduri se dezvolta eutricambosoluri, luvosoluri, districambisoluri mijlociu-profunde pana la profunde, slab scheletice, moderat – slab acide, mezo eubazice, jilave.

Valoarea de conservare: moderata

6. Paduri sud-est carpatice de molid (Picea abies), fag (Fagus sylvatica) si brad (Abies alba) cu Hieracium rotundatum

NATURA 2000: 9110 Luzulo-Fagetum

Tip de ecosistem: Fageto-bradet cu Calamagrostis-Luzula, Molideto-bradet cu Calamagrostis-Luzula.

Conditii climatice: 3°-6.5°, Pp: 850-1000 mm, altitudine 850-1400, Versanti variati ca expozitie, districambisoluri, criptopodzoluri, prepodzoluri, mijlociu profunde, superficiale, + - scheletice, acide, oligobazice, umede

Valoare conservare: moderata

7. Paduri sud-est carpatice de molid, fag si brad cu Leucanthemum waldsteinii

Suprafete reduse intercalate cu alte paduri de molid, brad si fag. Alt: 800-1400, T- 3°-6.5°, Pp: 850-1000, relief: versanti umezi, indif de poz, districambisoluri , cambosoluri

8. Paduri sud-est carpatice de fag si brad cu Pulmonaria ruba

Alt- 700-1200, t- 4.5°, 7.7°, pp: 850-950, flis conglomerate gresii calcaroase roci eruptive si metamorfice, eutricamosoluri, luvisoluri, districambosoluri

Val. Conserv: moderata

9. Paduri sud-est carpatice de fag si brad cu Festuca drymeia

Alt 800-1300, t- 4° – 6.5°, p- 800- 1000 sist crist, gresii , roci eruptive, sedimentare acide, districabosol, criptopodzol, luvisol, superficiale, mijlociu profunde

Val. Consv. Moderata

10. Paduri sud est carpatice de fag si brad cu Vaccinium myrtillus

Alt 700-1450 rar sub 700, t – 4°-8°, p- 700-1200, creste inguste versanti f inclonati , expozitii umbrite, roci acide, sitsturi, granite

, gnaise . podzol. Mijlociu profunde-superficiale

11. Paduri sud-est carpatice de fag si brad cu Leucanthemum waldsteinii

Alt : 800 – 1450 m, clima : T – 4°-7°, p : 800-1100, relief cu izvoare mici, valcele cu umiditate ridicata, roci silicioase, gleisoluri, stagnosoluri, slab acide, mezobazice, umectate (inmlastinat), mezotrofice.Valoarea conservativa : Foarte mare

12. Paduri sud-est carpatice de fag cu Symphytum cordatum

Alt : 700-1450, t- 4°-7.5°, 800-1200, zone cat mai plane posibil, roci bazice, intermediare, rar acide , soluri de tip eutricambosol, districambosol, prfunde mijlociu, profunde slab mediu acide, eu-mezobazice, umede, eutrofice.

13. Paduri sud-est carpatice de fag cu Festuca drymeia 

Fauna

Este reprezentata de specii montane.Mamiferele prezente sunt: urs (Ursus arctos), mistret (Sus scrofa), cerb (Cervus elaphus), risul (Lynx lynx), lup (Canis lupus), vulpe (Vulpes vulpes), capra neagra (Rupicapra rupicapra carpatica), jder (Martes martes), pisica salbatica (Felis silvestris), veverita (Sciurus vulgaris).

Micromamiferele sunt reprezentate de ordinul rodentia si chiroptera. Dintre chrioptere amintim: Nyctalus noctula, Rhinolophus hipposideros, Eptesicus serotinus, Myotis myotis, Pipistrellus pipistrellus, etc. Aceste specii sunt tolerante la conditiile extreme de mediu, putandu-se adaposti in cavitatile arborilor sau in constructii antropice pentru a hiberna (Ocrotiti prin legea: 90/2000 Eurobats).

Ornitofauna este reprezentata de: privighetoare (Luscina megarhyncos), mierla (Turdus merula), pitigoi (Parus major), gaina de munte, etc. In zona subalpina se pot intalni ulii (Accipiter nisus), vulturi (Aegypius monachus) si acvile de munte (Aquila).

Reptilele: Veipera comuna (Vipera berus), soparla de munte (Lacerta vivipara) si diferite gasteropode de talie mica.

Cel mai reprezentativ element al ihtiofaunei este pastravul.

Specii disparute: Gypaetus barbatus aureus (vulturul urias).

Impactul antropic

Impactul antropic a dus la o schimbare permanenta a peisajului prezent in masiv, impunand anumite standarde specifice unei zone axate pe o dezvoltare durabila. Principalele probleme de mediu sunt cauzate de urmatoarele elemente:

Statia de Imbuteliere a apei “Keia”

Infiintarea unei statii de imbuteliere a apei minerale in Poiana Berii care produce zilnic 130.000 de litri de apa, 3 milioane de litri de apa pe luna si peste 35 de milioane de litri pe an, imbuteliind apa plata si carbogazoasa in peste 22 de milioane de PET-uri la 2 litri. Peste 80% din productie este exportata in tari din U.E. Aceasta este slab mineralizata avand 0.3 g/l substante minerale, lipsita de Cl si K. Apa este captata de la un izvor situat la 1250 m, pe Valea Berii, la circa 1300 de metri amonte de fabrica. Apa este captata de un tub de polietilena, iar debitul este de 10 litri pe secunda.

Statia este situata la limita sudica a Parcului National Ciucas, fiind o zona importanta pentru practicarea turismului si pasunatului.

Proiectul a fost finalizat la data de 31.07.2008, in zona inferioara a Paraului Berii, in Poiana Berii. Incercari in trecut de a construi o cabana turistica in zona au dat gres.

Elementele peisagistice din zona sunt complet obturate de catre cladire. Aceasta este posibil sa afecteze pe viitor cursul raului Cheita si Teleajen, debitul reducandu-se considerabil, insa, statia a creat locuri noi de muca in zona Cheia-Maneciu (circa 50).

Fauna de carnivore mari este atrasa catre statie, din pricina prezentei omului si a deseurilor. Sunt mult mai probabile aparitiile ursului intr-o zona frecventata des de catre turisti, deci riscul unui accident este mai mare.

Noua Cabana Ciucas

 Reconsolidarea cabanei Ciucas aduce multe sperante zonei din punct de vedere turistic, insa un flux mare de turisti intr-o arie ce ar trebuii protejata nu poate crea decat probleme.

Cabana va avea demisol, parter, etaj si mansarda, 11 camere si un apartament, toate dotate cu grup sanitar propriu si apa curenta. Drumul de pe Valea Berii urmeaza a fi reconsolidat, dar prezinta portiuni abrupte in partea superioara, iar acest lucru va necesita o nivelare si consolidare a versantului sud estic al Muntelui Chriusca.

Fosta cabana a fost demolata, iar proiectul se afla in stagiul incipient, fiind pornit de circa 6 luni. Data finalizarii este in anul 2010.

Procesul este lung si daunator zonei, deoarece se creeaza o poluare fonica mare si o poluare fizica, multe deseuri fiind depozitate in zona limitrofa. Au fost create drumuri pentru ATV-uri de catre muncitori, unicul scop fiind distractia. Astfel in poienile invecinate sunt prezente noi poteci, destul de adancite, ce pot schimba cursul unor siroiri si pot favoriza formarea unor alunecari de teren prin destabilizarea versantilor.

Fauna este puternic afectata de prezenta in permanenta a oamenilor in zona, numerosi ursi fiind atrasi catre cabana si stana invecinata.

Suprapasunatul

Este bine reprezentat in generarl pe Culmea Bratocea, in partea de sud vest, spre partea centrala. Turmele de bovine si caprine, formeaza poteci noi in versantii din zona, iar drumurile alese de catre ciobani pentru acces incep a se degrada “in scari”, favorizand eroziunea in adancime a vailor cu regim semi-activ, periclitand astfel stabilitatea versantilor si favorizand alunecarile de teren, reducerea suprafetei padurilor si distrugerea anumitor habitate de plante subarbustive si animale.

In anul 1960 au fost defrisate suprafete substantiale de jneapan de pe culmile Bratocei pentru a face loc pasunatului.

Ciobanii din zona dau foc adesea pajistilor subalpine pentru extinderea arealelor de pasunat, distrugand astfel specii rare de plante, dar mai ales Rhododendron kotschyi, care este reprezentativ pentru masiv.

Partiile de schi

In numar de doua, cea din valea Tampei si cea din cadrul complexului Muntele Rosu, au fost creeate prin defrisarea tip “covor” a padurilor. Sunt prost intretinute, drept dovada au inceput sa apara organisme torentiale pe suprafata acestora.

Tursimul excesiv

Turismul in Masivul Ciucas este bine reprezentat. Statiunea Cheia are principalul rol in turism, iar Cabana Cheia va fi vizitata de un numar impresionant de turisti daca drumul va fi consolidat.

Masivul prezinta peste 100 de km de trasee montane, marcate prin semne conventionale, prost intretinute. Clubul de Turism si Alpinism “Ciucas” din Ploiesti a realizat proiecte de remarcare a traseelor slab vizibile.

Muntele Rosu este un exemplu sumbru al turismului excesiv, fiind inconjurat in zonele limitrofe de cantitati mari de deseuri. 

Drumul DN 1A limiteaza zona sud estica a parcului. Acesta face legatura intre Ploiesti si Brasov, fiind o ruta ocolitoare drumului DN 1. Astfel, cu timpul, turistii sau autovehiculelele aflate in tranzit au generat o cantitate mare de deseuri, acumulata pe vaile raurilor Ramura Mica si Cheita, dar si in zona Tampa. Actiuni de ecologizare au fost realizate de catre Clubul de Turism si Alpinism “Ciucas” din Ploiesti.

Concluzii

Incercarile Ministerului Mediului de a declara zona parc national au dat gres din pricina opiniei publice locale, care s-a opus acestei propuneri pentru a suporta interesele economice din zona. Primarul satului Tarlungeni a pornit un proiect in apropierea masivului, finantat de Tiger Woods si Al Gore, pentru crearea unei baze turistice de golf. Implementarea proiectului va avea consecinte negative asupra Masivului Ciucas.

Proprietarii de obsti nu vor sa cedeze padurile statului, sustinand ca sunt la fel de bine protejate si in custodia lor.

Doar titulatura de Parc National poate reabilita zona, deoarece va interzice taierea arborilor in masa, prin legea 462/2000.

Conform OUG 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice, Masivul Ciucas ar trebuii declarat Parc National.

La data de 5.XII.2009 a fost initiata o petitie de catre persoana fizica: Mantoiu Dragos Stefan (contact: mantoiu.dragos@yahoo.com) care este adresata urmatoarelor institutii:

Excelența Sa, Președintele României

Parlamentul Romaniei, Senat, Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului

Parlamentul Romaniei, Senat, . Comisia pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală

Camera Deputatilor, Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice

Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale

Ministerul Mediului

si are ca scop informarea publicului in legatura cu aceasta problema de mediu, cat si colectarea unui numar de 50.000 de semnaturi (2% din populatia Romaniei), pentru a mobiliza autoritatile competente in adoptarea studiului de fundamentare si acordarea titulaturii de Parc National, Masivului Ciucas.

Bibliografie

Chiropterele din Romania – Vasile Decu, Dumitru Murariu, Victor Gheorghiu - 2003

Habitate din Romania – Nicolae Doinițǎ, Aurel Popescu, Mihaela Pǎucǎ-Comanescu, Simion Mihailescu, Iovu Adrian Biriș

Mamiferele Salbatice din Romania – Mitica Georgescu - 1989

Muntii Nostri – Rodica Maria Niculescu - 1977

Relieful Romaniei – Grigore Posea, Nicolae Popescu, Mihai Ielenicz

Solurile Romaniei – Const. D. Chirita, C. Paunescu, O. Teaci - 1963

State Forest Territory of the Ciucas Mountains, a Future National Park – Stoiculescu D. Cristian - 1999



Joi, 24 decembrie 2009 - 18:13 
Afisari: 5,369 


Postari similare:





Comentariile membrilor (5)

urlea2002
urlea2002
(admin)

 
1
"Doar titulatura de Parc National poate reabilita zona, deoarece va interzice taierea arborilor in masa, prin legea 462/2000". Asta e simpatica concluzia....dar nu imi vine sa zambesc...Carpati.org


Duminică, 27 decembrie 2009 - 16:57  

nitro
nitro

 
2
Recuosc ca nu este adecvata exprimarea, dar articolul nu isi propune sa fie piatra de temelie sau studiu de fundamentare al parcului. Acesta exista si poate fi accesat cand vor fi disponibile fondurile necesare. Probabil ca mai sunt erori de genul in articolul respectiv, dar nu consider ca sunt subiect de dezbatere.


Marți, 29 decembrie 2009 - 20:03  

urlea2002
urlea2002
(admin)

 
3
Comentariul meu nu se referea la erori de text, ci la faptul ca declararea ca parc national va stavili taierile de padure...


Miercuri, 30 decembrie 2009 - 16:33  

nitro
nitro

 
4
Din pacate marea majoritate a zonelor protejate in Romania raman expuse exploatarilor. Sunt sigur ca nici aici nu se vor inceta exploatarile daca va fi declarat parc national. Probabil ca multe obsti vor ramane active si autoritatile locale vor trece cu vederea anual zeci de camioane incarcate cu lemne, dar e singura posibilitate. Teoretic se vor diminua exploatarile, dar cele de subzistenta sunt aproape imposibil de controlat. Ca parc national se vor interzice amenajari tip: partie de schi in unitati forestiere. Un astfel de plan este realizat de satul Tarlungeni in partea Nord Vestica a masivului, acel plan include si bine cunsocuta rezervatie de golf cu cazino.

Una peste alta, ar trebuii sa fie cativa rangeri. Acum e de vazut daca toata aceasta poveste s-ar concretiza, cat de eficienti ar fi acei rangeri improtriva exploatarilor de subzistenta, avand in vedere ca vor fi ,aproape sigur, localnici si posibil sa aiba interese proprii.
O alta lupta ar fi cu cei de la obsti, judecati de genul Parcului National Buila-Vanturarita si mai ales pentru proiectele mentionate mai sus.
Mai multe detalii va poate oferi Ing. Silvic Dr. Cristian Stoiculescu de la ICAS, cel care a realizat studiul de fundamentar.

Imi pare rau de neintelegerea de mai sus.


Joi, 31 decembrie 2009 - 03:18  

mihai.argessis
mihai.argess..

 
5
Daca terenul pe care se va infiinta parcul este privat, atunci proprietarii ar trebuii despagubiti. Altfel, este normal ca ei vor vrea sa isi foloseasca terenul si vor cauta sa exploateze lemnul - metoda care le asigura venitul cel mai mare.
Daca vrem protectie, ar trebuie sa incercam sa determinam statul sa cumpere respectivele terenuri si sa le tina ca in vitrina. Pacul are nevoie de o administratie, care are nevoie de bani. De unde sa vina banii? Tot de la stat.
Ideea e ca daca vrem paduri neatinse trebuie sa platim.

De unde o sa ne obtinem noi banii respectivi si lemnul pe care il folosim in fiecare zi ar trebui sa ne dea de gandit.


Joi, 8 decembrie 2011 - 23:26  


 




Trebuie sa te autentifici pentru a putea adauga un comentariu

 
0,0626 secunde

GetaMap.org | Maps from all over the world | ro | fr | es | de | Calculator distante
ViewWeather.com - A new way to view the weather | nl.ViewWeather.com | sv.ViewWeather.com
Regulament carpati.org
© copyright (2004 - 2020) www.carpati.org