Cum iti planifici drumetiile montane, riscuri frecvente si gestionarea situatiilor de urgenta
Drumețiile montane reprezintă o activitate recreativă ce combină plăcerea explorării naturii cu beneficiile fizice și mentale ale experientei. Totuși, acestea implică și riscuri considerabile, motiv pentru care planificarea meticuloasă și anticiparea potențialelor pericole sunt esențiale pentru o experiență sigură și plăcută.
Anticiparea riscurilor și pregătirea pentru eventualele situații de urgență pot face diferența între o drumeție reușită și o experiență periculoasă. Prin respectarea acestor sfaturi și printr-o atitudine responsabilă, vei putea explora în siguranță frumusețea și sălbăticia munților.
În acest articol tehnic, vom explora în detaliu pașii necesari pentru a planifica un traseu montan în siguranță și a anticipa riscurile înainte de a porni la drum.
I. Pregatirea inainte de tura: 8 pasi de care sa tinem cont inainte de pornirea pe traseu
II. Riscuri frecvente intr-o tura montana si preventie
III. Gestionarea situațiilor de urgență si sfaturi pentru membrii grupului in caz de accident
I. Pregatirea inainte de tura: 8 pasi de care sa tinem cont inainte de pornirea pe traseu
Chiar și o drumetie simplă ar trebui sa fie organizata astfel incat sa se asigure siguranta participantilor. Odată ce un obiectiv este ales, de obicei cel care organizeaza tura (liderul/ghidul) are multe sarcini de îndeplinit înainte de drumetie. În drum spre punctul de plecare și la punctul de plecare, verificările și actualizările de ultim moment mențin organizarea turei. Pe parcursul abordării traseului, drumetiei efective, coborârii de pe munte și drumului de întoarcere, liderul/ghidul ajută la menținerea grupului organizat până când ieșirea se încheie.
Am impartit aceasta planificare in 8 etape, dupa cum urmeaza, si le voi detalia pe fiecare in parte:
1. Identificarea traseului
2. Planificare turei
3. Marja de siguranță
4. Echipamentul montan
5. Echipa
6. Vremea
7. Comunicarea
8. Evaluare
1. Identificarea traseului
Urcarea pe munte este un lucru; a ajunge de la începutul traseului la baza muntelui este altceva. De aceea, atunci cand ne alegem un obiectiv, sa spunem un varf anume, trebuie sa vedem ce trasee avem catre acel varf.
Odată ce ai identificat un obiectiv potrivit, documentează-te cât mai bine despre traseele care duc catre acesta. Utilizează surse de încredere, cum ar fi ghiduri montane (carti), hărți topografice, articole de blog, aplicații specializate (de exemplu, Muntii-Nostrii.ro, Fatmap, Mapy.cz, Locus Map, .etc) și site-uri oficiale ale parcurilor naționale sau regionale.
Informațiile esențiale includ:
- Lungimea și durata estimată a traseului
- Diferențele de altitudine și dificultatea terenului
- Punctele de interes și reperele pe traseu
- Condițiile meteorologice specifice sezonului și regiunii
- Existenta unor puncte de alimentare cu apă și locuri de campare
2. Planificare turei
Înainte de drumetie, pregătiți un plan de tura: o descriere bine gândită a modului în care veți ajunge la destinație și înapoi, inclusiv ghidaje, caracteristici topografice pe care le veți urma și alte aspecte ale propriei aventuri în sălbăticie.
Dezvoltă un itinerar al turei și gestionează timpul petrecut pe drum cu un plan. Timpul trebuie distribuit cu grijă în timpul unei ascensiuni, iar lucrul important nu este cât de repede mergi, ci cât de înțelept folosești timpul pe care îl are grupul.
Stabilește un program înainte de ascensiune. Estimează durata fiecărui segment – timpul de condus, timpul de abordare, timpul de urcare, timpul de coborâre și/sau întoarcere – și lasă ceva timp suplimentar pentru situații neprevăzute.
De asemenea, evidențiați întreaga ruta pe o hartă topografică (harta din hartie sau harta aplicatie GPS).
- Identifică formele de relief liniare cat si caracteristicile topografice pe care le vei urma în drumul către obiectivul tău. O parte a acestui plan constă în recunoașterea potențialelor probleme în găsirea traseului.
- Noteaza pe harta (hartie sau harta pe telefon) si discuta cu echipa despre orice căi de refugiu (stane, bivuac fortat, refugii, cabane) care pot fi folosite în caz de vreme rea, accidentare sau alte obstacole.
- Dacă drumetia implică deplasarea pe trasee nemarcate, ia un azimut cu busola de acasă înainte de tura și notează-le într-un carnetel, telefon sau pe hartă. Este posibil să măsori orientările pe hartă în orice moment al călătoriei, dar este mai ușor și uneori mai precis facand asta de acasă și poate salva timp pretios în caz de urgență.
- Comunică și discută planul tău de drumetie cu ceilalți membri ai grupului, astfel încât grupul să nu depindă exclusiv de o singură persoană pentru toate deciziile legate de traseu. Toti din grup trebuie sa stie traseul pe care urmati sa-l parcurgeti si unde se afla zonele mai dificile de trecere, rauri, refugii, zone cu risc de avalansa.
- Asigură-te că informezi o persoană responsabilă unde te duci, ce rută urmezi și când planifici să te întorci. Acest lucru nu te va împiedica să te rătăcești, dar dacă întâmpini probleme, Salvamontul va ști unde să te caute.
- Verifică că ai cele mai recente informații despre condițiile drumurilor, traseelor și avalanșelor, precum și prognoza meteo pentru ziua si zona respectiva.
- Orice iesire in drumetie, indiferent cât de simplă este, ar trebui să aibă o oră stabilita de întoarcere. Dacă nu ai atins obiectivul până la această oră, atunci trebuie să te întorci și să ajungi la punctul de plecare pe suficientă lumină naturală rămasă.
Tine o evidenta a lucrurilor
Pe măsură ce avansati, ar putea fi util să marchezi progresul pe hartă. Menține-ți orientarea astfel încât, în orice moment, să poți indica poziția ta reală în perimetrul unui kilometru pe hartă.
O parte a ținerii evidenței constă în a avea o idee despre viteza de deplasare. Având în vedere toate variabilele, va lua echipei tale o oră să parcurgă 3 km sau vor fi necesare 2 ore pentru a parcurge 1 km? Răspunsul este important dacă este ora 15:00 și cabana/masina este încă la 5 km distanță.
După destule ture în munți, vei deveni priceput în estimarea vitezelor de deplasare. Iată câteva viteze tipice pentru o echipă medie, cu toate că vor exista multe variații:
- Drumeție pe un traseu ușor, cu un rucsac de zi: 3-5 km/oră
- Urcare pe un traseu abrupt, cu un rucsac pentru o noapte: 1.5 – 3 km/oră
- Drumeție pe o pantă moderată, cu un rucsac de o zi: 300 m altitudine pe oră
- Urcare pe o traseu abrupt cu un rucsac pentru o noapte: 150 m altitudine pe oră
- La coborâre, dacă terenul este ușor, precum un traseu bun, viteza de progres poate fi de până la dublul vitezei de la urcare.
In timpul drumetiei
Adună membrii grupului în jurul unei hărți și ia-ți timp să discutați traseul și să elaborați planuri alternative în cazul în care grupul se separă.
Arată pe hartă locul în care vă aflați și asociază mediul înconjurător cu harta. Acesta este un moment potrivit pentru ca toată lumea să facă o notă mentală a caracteristicilor topografice principale, precum pădurile, râurile, crestele, văile, vârfurile montane și traseele pe care le vor întâlni în timpul drumetiei.
Pe parcurs, fiecare persoană trebuie să continue să asocieze terenul cu harta. Ori de câte ori apare un nou punct de reper, asociaza-l cu harta. La fiecare ocazie, actualizează pozitia grupului in punct pe harta (https://jurnalmontan.ro/tehnici-de-orientare-si-navigare/#capitol4)
Păstrarea evidenței progresului pe hartă face ușoară planificarea fiecărei etape următoare a drumetiei.
Pe traseul de intoarcere
- Reia discutia planul traseului de intoarcere și strategiile de urgență cu toata echipa.
Subliniați importanța de a ține echipa împreună pe traseul de întoarcere. În mod inevitabil, unii vor dori să o ia înainte, în timp ce alții vor rămâne în urmă.
- Ruta de întoarcere este un moment pentru precauție suplimentară, deoarece luptați împotriva oboselii și a neatenției. Așa cum s-a discutat și în ruta inițială pana la obiectivul final, toată lumea trebuie să păstreze o bună orientare în ceea ce privește traseul și modul în care acesta se raportează la harta.
Pentru o întoarcere în siguranță:
- Rămâneți împreună. Nu va despartiti, nu lasati pe nimeni in urma.
- Niciodata nu abandonati persoane pe traseu
- Nu vă grăbiți, vă expuneți riscului de accidente.
- Fiți și mai atenți dacă alegeți o rută de întoarcere diferită.
- Căutați cabane de munte, refugii sau stâne pentru a sta peste noapte dacă nu vă puteți întoarce în siguranță și va prinde noaptea
Când dezvolți un itinerar de drumetie, include următoarele pentru fiecare membru al grupului: nume, persoană de contact în caz de urgență și informații de contact. Lasă o copie a itinerariului in forma simpla, unei persoane responsabile de acasă, specificând când se așteaptă grupul să se întoarcă și cât timp ar trebui să aștepte persoana înainte de a anunța autoritățile dacă grupul întârzie.
Salveaza numarul de urgenta Salvamont 0725 826 668 sau suna la 112 (poti sa suni si daca nu ai semnal).
Uite o lista cu subpuncte pe care sa le verifici atunci cand faci o planificare de tura:
+ Estimează orele de condus pana la inceputul traseului (Waze/Google Maps)
+ Estimează km și orele de drumeție de la începutul traseului si pana la obiectivul final
+ Estimează orele până la întoarcerea la mașini/cabana/cazare/cort
+ Selectează hărțile zonei in care mergi
+ Verifica vremea (meteoromania.ro, meteoblue.com, aplicatii – Weather&Radar, MeteoBlue, Windy, .etc)
+ Marcheaza ruta propusa pe harta fizica sau folosind un program dedicat (FATMAP, LocusMap, Mapy.cz, direct in programele dispozitivelor dedicate GPS – BaseCamp de la Garmin de exemplu, aplicatia Suunto pentru ceasurile dedicate cu harta Suunto sau ceasurile Garmin)
+ Descarcă orice puncte de reper sau informații despre traseu pe dispozitivul GPS dedicat, telefon, ceas după caz.
+ Trimite traseul in formatul pe care il ai disponibil (poze, harti, screenshoturi pe telefon, format GPX pentru aplicatii telefon/GPS si ceasuri dedicate) catre toate persoanele din grup
+ Lasă itinerarul turei unei persoane responsabile.
3. Marja de siguranță
Marja de siguranță este un concept esențial în planificarea unei drumeții montane, referindu-se la măsurile suplimentare de precauție și la resursele suplimentare pe care le includem în pregătirile noastre pentru a face față situațiilor neprevăzute. Aceasta asigură că suntem pregătiți să gestionăm diverse riscuri ce pot apărea în timpul drumeției, cum ar fi condițiile meteorologice nefavorabile, accidentele sau întârzierile neanticipate.
Elementele Cheie ale Marjei de Siguranță
Echipament și Provizii Suplimentare: Este recomandat să avem echipament suplimentar, precum haine impermeabile, de rezervă, și provizii suplimentare de hrană și apă. Acest lucru este crucial în cazul în care drumeția durează mai mult decât estimat sau în cazul în care condițiile meteo se deteriorează.
Planificarea Itinerariului: Stabilirea unui itinerar clar, cu puncte de referință și estimări de timp realiste, dar incluzând și timp suplimentar pentru eventualele întârzieri. Este important să comunicăm acest itinerar cu o persoană de încredere care să știe când să alerteze autoritățile în caz de întârziere. In acest caz daca stim ca o tura dureaza dus intors 8 ore, adaugam inca 1 ora sau 1 ora jumate la estimarea timpului total.
Cunoașterea Traseului și a Condițiilor Meteo: Informarea prealabilă despre traseul ales și verificarea prognozei meteo pentru a evita drumețiile în condiții periculoase. Este esențial să avem un plan de rezervă în cazul în care condițiile devin nefavorabile.
Pregătirea Fizică și Psihică: Evaluarea nivelului nostru de pregătire fizică și psihică pentru a face față dificultăților traseului. Este important să alegem trasee adecvate nivelului nostru de experiență și condiției fizice. Ne vom raporta si grupului nostru in cazul conditiilor fizice.
Cunoștințe de Prim Ajutor și Siguranță: Deținerea unor cunoștințe de bază de prim ajutor și siguranță montană, precum și echipamentele necesare pentru a oferi primul ajutor în caz de accident.
Echipa și Comunicarea: Drumețiile în grup sunt de obicei mai sigure decât cele solitare. Asigurarea unei comunicări eficiente între membrii grupului și stabilirea unui plan de acțiune în cazul în care cineva se rătăcește sau întâmpină dificultăți.
Sa nu uitam
Nu va bazati ca lucrurile vor functiona intotdeauna asa cum ati planuit de acasa. Pe munte:
- vremea poate devenii instabila chiar daca de acasa parea ca o sa fie numai soare
- unul dintre colegi se poate accidenta si atunci planul se poate da peste cap rapid
- putem intalnii animale salbatice pe traseu ca de exemplu ursul/lupul/porcul mistret care ne poate devia cu cateva ore de la traseul initial sau chiar intoarce
- pe timpul iernii viscolul ne poate pune serioase probleme de vizibilitate si atunci este posibil sa pierdem temporar traseul si sa ne adapostim (valabil si pe timp de ceata-vara)
- poate ne bazam ca ne vom adaposti si odihni la un anumit refugiu, insa descoperim ca acesta este supraplin sau chiar distrus de interperii si atunci vom face un bivuac fortat daca avem cu ce, atentie la echipament!
- pot intervenii probleme medicale la unul dintre participanti sau chiar noua si atunci actionam planul de urgenta acordand primul ajutor, dupa aceea vedem daca putem continua tura sau ne intoarcem, cautam adapost
Prin integrarea acestor măsuri de siguranță în planificarea drumeției, putem reduce considerabil riscurile și putem asigura o experiență mai sigură și mai plăcută pentru toata lumea. Marja de siguranță nu este doar un concept teoretic, ci o practică necesară pentru a ne proteja pe noi înșine și pe cei dragi în timpul turelor montane.
4. Echipamentul montan
În timpul unei excursii montane, reușita depinde în mare măsură de pregătirea atentă a echipamentului. Alegerea corectă a încălțămintei potrivite pentru drumeție, a unei jachete călduroase și a unei lanterne frontale funcționale sunt toate elemente concepute pentru a vă oferi încredere și confort.
De asemenea, este esențial să aveți la voi și un set de echipamente pentru supraviețuire pentru a vă putea descurca în fața situațiilor neașteptate.
Ti-am pregatit aici un articol complet (https://jurnalmontan.ro/lista-echipamentelor/) cu liste impartite pe zile si in functie de anotimp. Salveaza acel articol pentru mai tarziu daca nu vrei sa-l citesti acum, apoi revin-o catre continuarea acestui articol cu planificarea.
În liste o să găsiți Echipament esențial și Echipament convențional cu următoarele explicații:
Echipamentul esențial – Anumite echipamente merită să aibă un loc în fiecare rucsac. Un drumeț nu va avea nevoie de fiecare element în fiecare tură, dar echipamentul esențial poate fi o mână de ajutor în caz de urgență și vă poate salva viața. Luați-le în fiecare tură și învațați să le folosiți.
Echipamentul convențional – Sunt elementele care vă pot oferi mai mult confort, pot îmbunătăți calitatea somnului, de exemplu, și sunt o completare la echipamentul esențial.
Toate echipamentele din liste pot fi împărțite între colegi. Nu este necesar să carați fiecare o trusă de prim ajutor, de exemplu, sau câte un cort. Liderul grupului va lua întotdeauna echipamentul esențial, indiferent dacă echipa își va completa acest echipament sau nu.
Listele nu cuprind toate elementele adiționale, de aceea se vor completa cu echipamentele adiționale după preferințe.
Atenție! Am inclus numai echipamentele necesare și recomandate pentru ture până la limita zăpezii, zona subalpină. Nu am inclus activitățile de cățărare la stâncă, alpinism, altitudine de peste 3000m, unde sunt necesare echipamente specializate sau munții foarte înalți din Himalaya. Voi face un articol separat cu aceste echipamente.
Echipamentele listate sunt o recomandare și nu trebuie să aveți exact aceste elemente. Ține strict de voi si de liderul grupului ce cărați in drumețiile montane si este 100% responsabilitatea voastră, mai ales a liderului de echipă.
5. Echipa
Si…cu cine mergem in drumetie?
Fiecare membru al unui grup de drumetie trebuie să fie pregătit pentru provocare, atât fizic, cât și psihic. Unii montaniarzi vor merge doar cu tovarăși cu experienta atunci când încearcă trasee aproape de limita abilităților lor.
Când un lider/ghid ia în considerare includerea unei persoane pe care nu o cunoaște, ar trebui să pună câteva întrebări (ceva de experienta montana, locurile unde a mai fost, zone care include si catarat sau via ferrata? .etc).
Atentie: Atunci cand accepti sa mergi pe munte cu grupuri necunoscute, luate de prin grupurile de pe Facebook, tu necunoscand pe nimeni din acel grup care se organizeaza pentru o tura de drumetie fara prea multe detalii, practic iti pui viata in pericol si accepti orice s-ar intampla!
Organizatorul nu va fii interesat sa stea dupa tine daca ramai in urma, daca cuiva i se intampla ceva pe traseu, cel mai probabil nu i se va acorda primul ajutor, risti sa mergi pe munte fara sa fii consultat starea vremii, posibil sa fi abandonat pe traseu daca nu esti in ritm cu organizatorul, risti sa te intorci noaptea tarziu sau sa va rataciti daca nu ti s-a explicat si tie traseul iar tu ai crezut ca plecand intr-o tura de 10 ore la mijlocul lui Octombrie la ora 10:00 dimineata a fost o idee buna, cel mai probabil detalierea surselor de apa de pe traseu cat si ce echipamente sa-ti aduci in rucsac, vor lipsii, iar pericolele pot fii nenumarate.
Un lider/ghid trebuie să ia în considerare și compatibilitatea atunci când formează un grup de drumetie, mai ales pentru o tura lungă sau dificilă. Din fericire, majoritatea oamenilor par să se comporte bine în timpul ascensiunilor montane.
În turele montane, rapoartele de ghid/client recomandate pot varia în funcție de standardele naționale și de specificul activităților montane. Iată un extras (https://www.cosmin-andron.com/2018/08/din-nou-despre-ghizi-v-2-0/) din AGMR (Asociatia Ghizilor Montani din Romania) pentru rapoartele ghid/client:
a) Trasee de drumetie montana care nu se desfasoara in teren cu pericol de avalansa sau care nu necesita utilizarea corzii pentru asigurare, chiar si pentru pasaje scurte gen saritori sau traversari, raport maxim 1:8
b) Trasee de escalada la stanca de maxim 1 lungime de coarda, raport max 1:4
c) Trasee de escalada pe gheata / mixt de maxim 1 lungime de coarda, raport max 1:4
d) Trasee de escalada la stanca de 2 sau mai multe lungimi de coarda, raport max 1:2
e) Trasee de escalada pe gheata / mixt de de 2 sau mai multe lungimi de coarda, raport max 1:2
f) Trasee de alpinism de pana in gradul 2B romanesc sau echivalent raport maxim 1:3
g) Trasee de alpinism de la gradul 3A romanesc in sus sau echivalent raport maxim 1:2
h) Trasee de via ferrata de grad F, PD, AD (A si B) raport maxim 1:5
i) Trasee de via ferrata de grad D sau mai grele (C si mai grele) raport maxim 1:3
j) Schi de tura in teren facil raport maxim 1:8
k) Schi de tura in teren complex raport maxim 1:5
6. Vremea
Înainte de a porni în drumeție, verifică prognoza meteo pentru întreaga perioadă a expediției tale. Condițiile meteorologice pot schimba rapid în munți, așa că este esențial să fii pregătit pentru orice eventualitate. Utilizează aplicații meteo de încredere și monitorizează actualizările în timp real, dacă este posibil. Eu monitorizez vremea cu 3 zile inainte de tura si informez echipa mea in legatura cu starea vremii.
Recomandarile mele pentru verificarea vremii inainte de tura:
- meteoromania.ro
- meteoblue.com
- aplicatii mobile – Weather&Radar, MeteoBlue, Windy, Mountain Forecast
7. Comunicarea
Liderul/ghidul grupului va comunica intotdeauna participantilor:
+ Traseul montan pe care se va merge
+ Lista de echipamente necesare turei
+ Durata traseului inclusiv pauzele
+ Dificultatea traseului si unde trebuie avut grija in special (traversare de brane, caderi de pietre, traversare zone cu risc de avalanse, traversare zone cu grohotis, traversare de ape .etc)
+ Punctele de refugiu in caz de vreme rea sau probleme medicale, retragere
+ Pauzele de hidratare si de mancare
+ Pauzele de dezechipare sau de echipare in functie de vreme
+ Luarea deciziilor in caz de intoarcere de pe traseu din diferite motive
+ Pastrarea echipei in grup daca unii dintre participanti raman mult in urma sau altii avanseaza prea mult
+ Starea vremii si deciziile de adapostire in caz de vreme rea
+ Păstrați o comunicare constantă în cadrul grupului și stabiliți semnale de urgență. În cazul în care cineva se rătăcește sau are o problemă medicală, este crucial să puteți comunica rapid și eficient.
În funcție de locație, telefoanele mobile pot avea semnal limitat iar in timpul iernii bateria se poate descarca mai rapid decat credeti. Dispozitivele de comunicare prin satelit, cum ar fi telefoanele satelitare sau dispozitivele de mesagerie prin satelit (de exemplu, Garmin inReach), sunt utile pentru a trimite mesaje de urgență și pentru a comunica cu Salvamontul.
Aceste dispozitive sunt de asemenea utile pentru a informa persoanele de acasă daca grupul va întârzia, dar nu este în pericol, și astfel pot fi folosite pentru a evita eforturile inutile de salvare.
Dispozitivele pot oferi, de asemenea, actualizări privind vremea curentă sau riscurile de avalanșă. Radiourile portabile de tipul walkie-talkie, pot fi utile pentru comunicarea între membrii echipei, de exemplu între partea din față și cea din spate a grupului pe un traseu când se stabilesc opțiunile de navigare in teren și pentru coordonarea în timpul urgențelor.
Asigurati-va ca dispozitivele de comunicare au bateriile incarcate, plus baterii de rezerva. Recomandat este sa aveti baterii de tip litium deoarece sunt cu mult mai rezistente la frig/inghet fata de cele alkaline.
8. Evaluarea
După întoarcerea acasă, evaluează experiența drumeției. Analizează ce a mers bine și ce ar putea fi îmbunătățit pe viitor. Notează-ți experientele învățate și folosește-le pentru a te pregăti mai bine pentru următoarele ture.
Împărtășește experiențele și lecțiile învățate cu alți drumeți și comunități online. Feedback-ul tău poate ajuta alți iubitori de munte să-și planifice mai bine traseele și să evite riscurile.
II. Riscuri frecvente intr-o tura montana si preventie
Detaliez aici in subpuncte despre riscurile frecvente întâlnite într-o tură montană, metodele de prevenție și măsurile de pregătire esențiale pentru a asigura o tura sigură și plăcută.
1. Riscurile frecvente într-o tură montană
1.1. Riscuri legate de condițiile meteo
Condițiile meteorologice în zonele montane sunt extrem de variabile și pot schimba rapid, chiar și în timpul unei zile. Furtuni bruște, ceață densă, temperaturi scăzute și vânturi puternice sunt doar câteva dintre provocările cu care te poți confrunta. Recomandare: verificati prognoza meteo inainte de iesirea in tura, de preferabil de acasa si pregatiti-va locatiile de refugiu din timpul itinerariului.
1.2. Risc de accidente și căderi
Terenul montan poate fi extrem de accidentat, cu poteci înguste, stânci alunecoase și porțiuni abrupte. Căderile pot fi cauzate din neatenție, epuizare, echipament necorespunzător sau condiții meteo nefavorabile. Recomandare: abordati traseele tehnice cu taluz, stanci si grohotisuri cu mare grija si de preferabil avand o incaltaminte tehnica potrivita (bocanci cu talpa aderenta – Vibram, Omni-Grip, Contagrip, .etc)
1.3. Risc de hipotermie și degerături
În zonele de altitudine mare, temperaturile pot scădea drastic, mai ales pe timp de noapte. Vântul rece și umezeala pot contribui la pierderea rapidă a căldurii corporale, ducând la hipotermie și degerături. Recomandare: aveti mereu o geaca de puf in rucsac chiar si pe timp de vara. Este un echipament recomandat spre obligatoriu daca vreti sa va feriti de frigul noptii. Vara la peste 2000m noaptea nu este cald!
1.4. Risc de epuizare și deshidratare
Efortul fizic intens necesar pentru urcarea unui munte poate duce la epuizare și deshidratare. Acestea sunt agravate de altitudinea mare, unde aerul este mai subțire și corpul lucrează mai intens pentru a obține oxigenul necesar. Recomandare: pastrati un ritm constant si nu alergati sa ajungeti primii la obiectiv. Va epuizati fara niciun motiv. Ganditi-va ca trebuie sa mai si coborati.
1.5. Risc de pierdere și dezorientare
Într-un mediu montan, unde potecile pot fi slab marcate sau deloc, pierderea și dezorientarea sunt riscuri des intalnite. Ceața și condițiile meteo nefavorabile pot agrava aceste situații. Recomandare: monitorizati vremea in timp real si verificati pozitia pe GPS/harta din cand in cand. Comunicati cu echipa unde sunteti si memorati cateva repere (landmarks).
1.6. Risc de avalanșe
În special în timpul sezonului de iarnă sau primăvara, avalanșele reprezintă un risc semnificativ în multe regiuni montane de la noi din tara. Acestea pot fi declanșate de factori naturali sau de activitatea umană. Recomandare: verificati intotdeauna buletinul nivometeorologic inainte de turele pe timp de iarna si primavara. Mergeti cu cineva cu experienta pe timp de iarna. Urmati traseele de iarna si evitatile pe cele de vara!
1.7. Risc de întâlnire cu animale sălbatice
Întâlnirea cu animale sălbatice, cum ar fi urșii, lupi sau vipere, poate fi periculoasă. Animalele pot fi agresive dacă se simt amenințate sau dacă sunt surprinse. Recomand cu incredere vizionarea acestui video: https://youtu.be/MmgTbRv-ZNw
2. Prevenție
2.1. Informarea prealabilă
Informarea corectă și detaliată despre traseu este esențială, asa cum am detaliat mai sus in articol. Acest lucru include studierea hărților, citirea recenziilor și a relatărilor altor turiști, și verificarea condițiilor meteo.
2.2. Echipamentul adecvat
Alegerea echipamentului adecvat este crucială. Îmbrăcămintea trebuie să fie adaptată pentru a face față variațiilor mari de temperatură și condițiilor meteorologice. Încălțămintea trebuie să ofere suport și aderență pe teren accidentat. Recomandare: salvati acest articol si reveniti la el de fiecare data cand iesi intr-o drumetie montana.
2.3. Planificarea traseului
Planificarea detaliată a traseului include stabilirea punctelor de referință, estimarea timpului necesar pentru fiecare segment și cunoașterea punctelor de retragere sau a locurilor de refugiu. Este recomandat să se împărtășească detaliile traseului cu un prieten sau membru al familiei care să știe unde te afli și când te aștepți să te întorci. Recomandare: Citeste capitolul I. Pregatirea inainte de tura: 8 pasi de care sa tinem cont inainte de pornirea pe traseu
2.4. Antrenamentul fizic
Antrenamentul fizic înainte de o tură montană este esențial pentru a face față efortului intens. Acesta ar trebui să includă exerciții de anduranță, forță și echilibru. Recomandare: alegeti traseele montane in functie de pregatirea voastra fizica. Subevaluarea poate duce la epuizare fizica, accidente si ratacire.
2.5. Verificarea echipamentului
Înainte de a pleca, echipamentul trebuie verificat atent. Aceasta include verificarea stării bocancilor, a rucsacului, a echipamentului de campare, a trusei de prim ajutor .etc. Recomandare: inainte de tura si dupa fiecare tura, verificati echipamentul de munte. Acesta trebuie sa fie in stare buna de functionare daca vreti sa va bazati pe el.
III. Gestionarea situațiilor de urgență si sfaturi pentru membrii grupului in caz de accident
În caz de accident, gestionarea situației urgență urmează pașii esențiali pentru a asigura siguranța și sănătatea membrilor grupului:
- Evaluarea Siguranței: Primul pas este să evaluezi siguranța locului. Asigură-te că zona este sigură pentru a evita alte accidente.
- Stabilizarea Victimei: Dacă cineva este rănit, este crucial să stabilizăm victima. Acest lucru poate implica oprirea sângerării, imobilizarea unei fracturi sau asigurarea că victima poate respira corect. De accea este foarte important ca ghidul/liderul/organizatorul sau cineva din echipa sa fie calificat in tehnici de acordare al primul ajutor.
- Solicitarea Ajutorului: În funcție de gravitatea situației, este esențial să ceri ajutor cât mai repede. Utilizează un telefon mobil sau un dispozitiv de urgență pentru a contacta Salvamontul la numarul direct 0725 826 668 (salveaza-l in agenda de pe acum) sau la 112 (poti sa suni si daca nu ai semnal).
- Monitorizarea Stării Victimei: Până la sosirea ajutorului, monitorizează constant starea victimei, asigurându-te că aceasta este conștientă și respiră corect.
Sfaturi pentru Membrii Grupului
Pentru a asigura o gestionare eficientă a urgențelor, membrii grupului trebuie să urmeze anumite sfaturi:
- Menținerea Calmului: Panica nu face decât să agraveze situația. Este esențial ca toți membrii grupului să rămână calmi și să acționeze rațional.
- Comunicarea: O comunicare eficientă este cheia. Toți membrii grupului trebuie să fie informați despre planul de urgență și să știe ce rol au în cazul unei situații de criză.
- Împărțirea Sarcinilor: Distribuirea clară a sarcinilor între membrii grupului poate ajuta la o gestionare mai eficientă a situației. De exemplu, un membru poate să fie responsabil cu solicitarea ajutorului, în timp ce altul se ocupă de acordarea primului ajutor.
- Formarea și Exercițiile: Este recomandat ca grupurile să participe la cursuri de prim ajutor și să organizeze exerciții practice pentru a simula situații de urgență.
- Verificarea Periodică a Echipamentului: Asigură-te că echipamentul de prim ajutor și alte resurse sunt complete și în stare bună înainte de fiecare drumeție. Poate nu toti din grup trebuie sa aiba o trusa de prim ajutor, dar pentru lider/ghid este obligatoriu!
Concluzie
Explorarea muntelui poate fi o aventură minunată, dar vine cu propriile riscuri și provocări. Printr-o pregătire adecvată, informare corectă și aplicarea măsurilor de prevenție, poți minimiza riscurile și te poți bucura de frumusețea și liniștea naturii montane. Este esențial să îți cunoști limitele, să fii bine echipat și să fii pregătit pentru orice situație neprevăzută. Numai astfel vei putea trăi experiența muntelui în siguranță și cu încredere.
Realitatea este intotdeauna alta si niciun articol sau carte nu te va pregatii 100% pentru ceea ce trebuie sa faci in asemenea situatii. Numai experienta si pregatirea constanta o va face in mod real.
Aveti grija cu cine mergeti pe munte, nu toti sunt pregatiti si nu toti stiu ce sa faca in situatii de urgenta. Inscrierea in turele din grupurile aleatorii de pe Facebook cu persoane necunoscute ar trebuii sa va puna un mare semn de intrebare.
Drumetii in siguranta!
Sursa: https://jurnalmontan.ro/cum-iti-planifici-drumetiile-montane/
Autor: Razvan Tosa (Jurnal Montan)
Luni, 19 august 2024 - 08:39