Biblioteca montaniardului
Biblioteca unui montaniard reunește cărți din literatura montana, fie
că vorbim despre biografii, povestiri, tratate de istorie sau ghiduri
turistice și monografii. Chiar și în era informației virtuale, cartea de
munte este o neprețuită resursă pentru un iubitor al muntelui și, de
multe ori, aici găsești o adevărată evadare din zilele în care muntele
este prea departe. Colecția pe care v-o propunem reunește atât titluri
reprezentative ale literaturii montane universale, cât și cărți de munte
din literatura românească.
Amintirile unui alpinist este autobiografia
lui Niculae Baticu și a văzut tiparul pentru prima dată în 1981, fiind
una dintre cele mai importante cărți din literatura montana românească.
Reeditarea, sub titlul Jurnalul unui alpinist și aviator conține pasajele originale ale manuscrisului, cenzurate de regimul comunist.
Niculae Baticu a fost unul dintre cele mai importante personaje ale
mișcării alpine românești din perioada interbelică. Are meritul de a fi
organizat prima școală de cățărare pe stâncă din România, în urma
absolvirii unor cursuri de specialitate din Italia și Austria. Traseele
clasice care poartă amprenta sa au reprezentat momente importante în
istoria montană autohtonă, precum Furcile, Creasta Coștila-Gălbinele,
Cele Trei Surplombe, Fisura Pintenului Văii Albe, Hornul Coștilei și
altele. Multe dintre ele sunt parcurse cu aceeași plăcere și astăzi.
Recomand oricare dintre edițiile Amintirilor tuturor celor
care doresc să afle mai multe despre cine a fost omul și montaniardul
Niculae Baticu, dar și despre mișcarea alpină românească interbelică, de
la începuturi și până la schimbările aduse de regimul comunist.
În 1985, doi alpiniști britanici, Joe Simpson și Simon Yates, reușesc
să urce în premieră fața vestică a muntelui Siula Grande din Anzii
Peruvieni. La coborâre, Simpson alunecă și cade, rupându-și piciorul în
urma impactului. Forțați să coboare de urgentă cei 900m până la ghețarul
de la baza muntelui, Yates își coboară partenerul pe traseul crestei
nordice, cel pe care vârful fusese urcat în premieră, utilizând ambele
corzi din dotare. În haosul furtunii dezlănțuite, Simpson ajunge sub o
surplombă, atârnat în gol, și nu poate elibera coarda pentru ca nodul să
treacă prin dispozitiul de filare.
Situația se înrăutățea rapid, cu Simpson atârnat în gol și Yates
într-o poziție precară în zăpada andină, gata să fie smuls în orice
clipă. În plină furtună, comunicarea dintre ei era imposibilă. Este
momentul în care Yates ia decizia finală de a tăia coarda, singura
soluție pentru a-și salva propria viață.
Touching the Void, apărută și în limba
română, este o minunată poveste despre determinare și supraviețuire,
despre vinovăția supraviețuitorului și despre extremele alpinismului.
Titlu clasic din literatura montana universala, subiectul a fost adaptat și îńtr-un film documentar ce merită văzut.
No Shortcuts to the Top este biografia lui
Ed Viesturs, primul și singurul american care a urcat toate vârfurile de
peste 8000m, fără a folosi oxigen suplimentar.
Viesturs povestește provocările cu care s-a confruntat în tinerețe,
când încă se gândea la o carieră în medicină, apoi despre începuturile
sale ca ghid pe Rainier și dificultățile unui alpinist profesionist în
căutare de sponsori. Cititorul află multe despre alpinismul himalayan al
anilor ’90, despre începuturile comercializării Everestului și, mai
ales, despre determinarea autorului de a-și respecta standardele de
siguranță și stilul de ascensiune dorit.
Un întreg capitol este dedicat evenimentelor tragice din 1996 de pe
Everest, în urma cărora 12 oameni și-au pierdut viața. Prezent pe
Everest în cadrul celebrului proiect IMAX, Viesturs a avut un rol
important în salvarea răniților și acordarea de sprijin celor aflați în
dificultate.
No Shortcuts to the Top este o carte scrisă simplu și
sincer, recomandată mai ales pentru biblioteca celor pasionați de
alpinismul de altitudine, dar și celor care doresc să citească despre
viața unuia dintre cei mai respectați alpiniști himalaieni din zilele
noastre.
Două secole de alpinism face retrospectiva
celor mai importante repere istorice ale alpinismului mondial, începând
din 1786 și până în prezent. În plus, cartea vorbește și despre evoluția
echipamentului și tehnicilor utilizate, fiind un adevărat almanah în
această privință.
Apărută în 1995, Două secole de alpinism
este diferită de restul scrierilor lui Ionel Coman, având o notă
obiectivă, enciclopedică. Este recomandată pentru orice montaniard
pasionat de istoria muntelui și de literatura montana, dar și celor
interesați să afle mici și inedite anectode legate de alpinism și
cățărare.
Beyond the Mountain este autobiografia lui
Steve House, de la ucenicia în alpinism alături de cluburile montane
slovene și până la extraordinara ascensiune în stil alpin a versantului
Rupal din Nanga Parbat.
Numit de către Reinhold Messner “cel mai bun alpinist de altitudine
din lume”, Steve House s-a remarcat drept unul exponenții de primă mână
ai alpinismului rapid și ușor în epoca modernă, un continuator firesc a
ceea ce a început Voytek Kurtyka în anii ’70-’80. Absolvent al școlii
slovene de alpinism, House a parcurs, în premieră sau în repetări de
excepție, trasee extrem de dificile în Alpi, Alaska, Munții Stâncoși,
Karakorum și Himalaya. Încununarea carierei sale a venit în 2005, odată
cu urcarea versantului Rupal al muntelui Nanga Parbat, în stil alpin.
Steve House este cunoscut și datorită metodologiei de antrenament pe
care o urmează, ea însăși subiectul a două cărți dedicate sportivilor de
înaltă performanță. În acest sens, Steve este un adevărat mentor pentru
alpiniștii care aspiră spre nivelul de elită.
Beyond the Mountain plimbă cititorul prin câte o ascensiune importantă pentru autor, în
ordine cronologică, fiecăreia fiindu-i dedicat un capitol. Nivelul de
detaliu la care ajung unele descrieri aduce aminte de stilul narativ a
lui Lionel Terray, cititorul fiind teleportat în mijlocul fiecărei
lungimi de coardă. Totuși, ceea ce Steve House reușește din plin să
transmită în rândurile sale este nivelul de angajament pe care îl cere
un traseu de calibrul celor descrise și ne ajută să înțelegem de ce este
nevoie pentru a urca un gigant himalayan în stil alpin, pe o rută
dificilă.
Un titlu modern în literatura montana universală, recomandăm Beyond the Mountain
pasionaților de alpinism tehnic de cel mai înalt nivel și, desigur,
iubitorilor de munte în general, care doresc să ajungă, măcar cu gândul,
în mijlocul unui munte înalt, în stil alpin.
Tributul hazardului este un titlu recent al
brașoveanului Mircea Noaghiu. Scrisă cu mult umor, cartea redă fidel
atmosfera anilor de alpinism competițional din perioada comunistă.
Cartea se împarte în trei părți, care se întrepătrund. În prima
dintre ele, autorul povește câteva întâmplări din activitatea sa de
antrenor de alpinism universitar brașovean. În cea de-a doua, sunt
amintite câteva salvări montane la care a participat, dintre care merită
menționat accidentul fatal al lui Nae Anghelide din Muchia Roșie. În
cele din urmă, împărtășește cititorului o discuție interioară dintre el
și munte, reflectând asupra inevitabilei treceri a timpului și dragostei
de natură.
Tributul hazardului este o carte deosebit de interesantă
pentru cei care doresc să afle mai multe despre alpinismul competițional
românesc de dinainte de ’89, inclusiv detalii picante, care au văzut
pentru prima dată tiparul la momentul publicării.
Explorarea timpurie a abruptului prahovean al Bucegilor este strâns
legată de numele fraților Țiteica. Animați de curiozitate și spirit de
aventură, Radu și Șerban Țiteica au preluat moștenirea înaintașilor și
au dus cunoașterea abruptului Bucegilor și a traseelor de carpatism la un alt nivel.
În cartea sa Ascensiuni montane. Oameni și amintiri,
Radu Țiteica prezintă începuturile explorării zonei de abrupt încă de
la începuturi, când, urmând povețele unui Moș Gelepeanu sau Nestor
Urechia și încălțați cu pantofi de oraș, a descifrat împreună cu fratele
său cea mai mare parte a abruptului prahovean.
Cunoștințele fraților Țiteica lor a ajuns atât de departe, încât
prima hartă detaliată a abruptului a fost realizată de către ei, chiar
dacă anumite personaje ale epocii au considerat necesar a-și apropria
munca lor. Țiteica povestește, de asemenea, despre contemporani cu un
cuvânt de spus în începuturile mișcării alpine românesți și vorbește
obiectiv, despre bune și rele, despre Nae Gelepeanu, Butmăloi, Bucura
Dumbravă, Mihai Haret sau Nae Dimitriu.
“Nu concep azi ce-ar fi fost viața mea fără ascensiuni, fară lupta cu
greul pe munte și fără visarile, cu ochii închiși sau deschiși, pe o
coamă […]”
Recomand Ascensiuni montane. Oameni si amintiri oricărui
montaniard pasionat de istorie montană autohtonă și iubitor al
abruptului Bucegilor.
În 1975, Ionel Coman, Zoli Kovacs, Toni Demeter și Valentin Garner,
pornesc într-o expediție spre munții Hindu Kush, în Afganistan.
Planul expediției a fost pus la cale de Ionel Coman, își amintește
“Buți” Garner, însă lipsa fondurilor din partea autorităților îi obligă
să se rezume la transportul cu Dacia lui Coman și Trabant-ul lui Kovacs,
cale de 16000 de kilometri până în Afganistan. Mai mult, echipamentul
necesar unei expediții la aproape 7000 de metri nu era disponibil în
România acelor ani și este improvizat de cei patru alpiniști.
Jurnalul acestei expediției românești din munții Hindu Kush a fost publicat de Ionel Coman sub titlul de Aventura H75
și prezintă evenimentele și dificultățile prin care au trecut cei patru
temerari, de la plecarea din România și până la sosirea la poalele
muntelui, precum și urcarea pe vârful Koh-e-Bandaka, 6843m.
Aventura H75 se recomandă celor care doresc să afle despre realitatea
României comuniste în materie de alpinism de altitudine și despre
dificultățile întâmpinate de alpiniști. Este interesant (și dureros!) de
remarcat diferențele față de alte state comuniste din aceeași perioadă,
unde performanța în alpinism a fost puternic încurajată de autorități.
Freedom Climbers spune povestea celor mai
importante personaje din epoca de aur a alpinismului polonez. Biograful
canadian Bernadette McDonald urmărește viețile personale, profesionale
și sportive ale unor personalități alpine precum Jerzy Kukuczka,
Krzysztof Wielicki, Wanda Rutkiewicz sau Voytek Kurtyka.
“În timp ce lucram ca director al festivalului de film montan de la Banff,
din Canada, era de datoria mea să înțeleg lumea muntelui, inclusiv cele
mai importante personaje. Mi-am dat repede seama că polonezii erau
speciali, mai ales în Himalaya[…]”. spunea autoarea în 2011.
Alpinismul polonez a atins un nivel fără seamăn între anii ’70 și
’90, dominând efectiv Himalaya prin realizările notabile și o înnăscută
artă a suferinței.
Recomand Freedom Climbers oricărui pasionat de istorie și
literatura montana, de alpinism de altitudine, dar și celor care doresc
să descopere latura umană a unora dintre cei mai importanți alpiniști ai
tuturor timpurilor.
Voi continua recomandările din literatura montana în următoarea parte
a acestui articol, adăugând în biblioteca montaniardului cărți de munte
românești și din literatura universală.
Joi, 2 aprilie 2020 - 15:06