Adam Ondra – Puştiul „de pe altă planetă”

Astfel l-a caracterizat celebrul căţărător spaniol Dani Andrada pe un adolescent de 15 ani din Republica Cehă. Ectomorful Adam, cu o fizionomie à la Harry Potter, care la cei 178cm ai săi cântăreşte numai 53kg, se dovedeşte a fi un căţărător de mare calibru la nivel mondial, surclasând nume consacrate. Astfel, la a treia ediţie a festivalului Arco Rock Legends din 5 august 2008, lui Adam i-a fost decernat trofeul Salewa Rock Award, trofeu ce revine căţărătorului cu cele mai mari succese în activitatea extra-competiţională. Printre ceilalţi nominalizaţi devansaţi de către Adam se regăsesc nume celebre, precum Chris Sharma, Dave Graham şi Patxi Usobiaga. Juriul, format din reprezentanţi ai celor mai importante 17 publicaţii cu specific montan din lume, a decis să acorde prestigiosul titlu lui Adam, motivâdu-şi alegerea astfel: „Ondra reprezintă realitatea de azi şi visul de mâine”.

Pentru a îndepărta aura de subiectivism care învăluie orice astfel de festivitate de premiere, se impun a fi menţionate realizările acestui geniu precoce în domeniul escaladei. Deşi la nivel competiţional este de neînvins în cadrul categoriei sale de vârstă, ascensiunile sale pe structură naturală sunt cele care l-au propulsat în fruntea căţărătorilor de talie mondială. Nu trebuie însă trecut cu vederea faptul că este deţinătorul titlului EuropeanYouth Series, organizat de IFSC (Federaţia Internaţională de Escaladă Sportivă) în 2007, la categoria dificultate, grupa de vârstă 14-15ani. De asemenea este liderul incontestabil al aceleiaşi competiţii şi în 2008, cu două etape înainte de final, fiind practic neînvins începând din 30 iunie 2007. De asemenea, Adam este şi câştigătorul ediţiei din 2007 a World Youth Championship, desfăşurată în Ecuador. Se poate afirma astfel cu siguranţă faptul că „pe plastic” Ondra este un căţărător de elită.

Ceea ce a realizat însă tânărul ceh pe stâncă, extra-competiţional, acolo unde singurul adversar real îl constituie propria persoană, este de-a dreptul incredibil, plasându-l în categoria wunderkind. Astfel, în noiembrie 2006, la numai 13 ani, reuşeşte escaladarea traseului Martin Krpan situat la Mišja Peč (Slovenia), cotat 9a! Acest traseu a fost parcurs pentru prima dată în 2001 de către căţărătorul sloven Jure Golob şi este constituit preponderent dintr-o traversare ascendentă spre stânga, intersectând alte patru rute. Lui Adam i-au fost necesare 11 încercări pentru a lega traseul, devenind astfel cel mai tânăr căţărător care reuşeşte atingerea exclusivistului grad 9a.

În aprilie 2007, pentru a confirma faptul că primul 9a nu a fost o pură întâmplare, reuşeşte ascensiunea traseului Erfolg ist trainierbar din Adlitzgraben(Austria). Această rută era cotată iniţial 8b+, însă după dislocarea unei prize esenţiale traseul a fost considerat inabordabil. Berni Fiedler reuşeşte însă în anul 2005 parcurgerea rotpunkt a „noii” variante şi o evaluează la „cel puţin 8c+”. Adam leagă traseul la a patra tentativă şi îl consideră un posibil 9a.

Tot în 2007, în august, Adam escaladează ruta Abyss, un 9a confirmat, situat în Gorges du Loup (Franţa). Ruta măsoară 25m şi urmăreşte o excrescenţă calcaroasă desfăşurată pe o surplombă cu o înclinaţie de până la 60°. Premiera îi aparţine francezului Alex Chabot, care a reuşit s-o parcurgă în 2006. Adam a avut nevoie de numai 3 tentative pentru a lega traseul Abyss, realizând a treia ascensiune a acestuia.

Pentru Adam, anul 2007 a fost unul prolific şi din punct de vedere al traseelor de mai multe lungimi de coardă. În luna iulie, căţărătorul ceh a făcut o vizită renumitei zone montane Rätikon (Elveţia), ai cărei pereţi găzduiesc unele dintre cele mai dure trasee de escaladă alpină de pe mapamond. Aici reuşeşte parcurgerea rotpunkt, într-o singură zi, a celebrei rutei Silbergeier, a cărei premieră îi aparţine nu mai puţin celebrului Beat Kammerlander şi datează din 1994. Traseul se desfăşoară pe 200m diferenţă de nivel, cuprinde 6 lungimi de coardă şi dificultăţi de până la gradul 8b+ !

Anul 2008 marchează începutul avalanşei de 9a-uri reuşite de Adam, fapt care a lăsat literalmente întreaga lume cu gura căscată. În luna februarie, aflându-se în Spania, parcurge într-o singură săptămână două trasee de gradul 9a+! Primul cade La Novena Enmienda, traseu aflat în uriaşa cavitate stâncoasă Santa Linya, măsurând 52m. În aceeaşi zi Adam realizează ascensiunea on sight a rutei Digital System (8c), iar două zile mai târziu leagă on sight un alt 8c, Rollito Sharma extension. Câteva zile mai târziu, la Siurana, reuşeşte ascensiunea traseului La Rambla original (9a+) din numai 5 tentative ! Ca să ne putem face o idee mai exactă asupra fenomenului Ondra, putem lua în considerare faptul că lui Sharma în 2006 i-au fost necesare cam 20 de încercări pentru a-l lega! Acest traseu de 40m a fost parcurs în premieră de Ramón Julián Puigblanque în 2003 şi reprezintă o extensie a traseului La Rambla (8c+), a cărui primă ascensiune aparţine austriacului Alex Huber, datând din anul 1994. Vizita în Spania se dovedeşte a fi una deosebit de fructuoasă, Adam adăugând pe lista succeselor alte două trasee de gradul 9a: Fuck the System (Santa Linya), din 3 încercări şi Open Your Mind (Siurana), din 2 încercări!

În martie, în Slovenia la Mišja Peč, realizează ascensiunea traseului Sanjski Par Extension, grad 9a şi în aceeaşi zi mai leagă un 8c şi un 8c+ ! Ruta Sanjski Par Extension se desfăşoară pe tavanul unei grote, cuprinde circa 40 de mişcări şi are prize săpate. Adam o caracterizează ca pe un coşmar, nefiind pe stilul său.

În luna mai, Adam face o vizită în Germania, mai exact în Frankenjura. Acolo ţinteşte 9a-ul de referinţă Action Directe, primul traseu de acest grad din lume, parcurs în premieră de regretatul Wolfgang Güllich în anul 1991. Cei 12m ai traseului cuprind o succesiune hipertehnică de mişcări dinamice pe alveole monodoigt şi bidoigt, într-o surplombă la 45°. Teribilului Adam îi sunt necesare 15 încercări pentru a rezolva problema. Înainte de ascensiunea rutei Action Directe, Ondra leagă un alt 9a din Frankenjura, Unplugged, traseu parcurs în premieră de Markus Bock în 2004. Pentru Unplugged Adam are nevoie de 25 de încercări pe parcursul a 5 zile, la final catalogând succesiunea de riglete ce compun traseul ca fiind una extrem de brutală.

Adam îşi îndreaptă apoi atenţia spre Schleier Wasserfall (Austria), unde Alex Huber parcursese în premieră, în anii ‘90, două trasee de gradul 9a încă nerepetate: Open Air (1996) şi Weisse Rose (1994). La Schleier Wasserfall condiţiile meteo sunt mai tot timpul potrivnice, ploaia şi stânca udă fiind unele dintre cele mai serioase piedici pentru a lucra un traseu. Ondra se confruntă şi el cu aceste vicisitudini, dar nu se descurajează şi în septembrie leagă traseul Weisse Rosse, după aproximativ 12 tentative disparate pe parcursul a trei luni. Ruta are 45m lungime şi este compusă din traseul White Winds (8a+), 25m, după parcurgerea căruia se ajunge la o mică brână pe care se poate sta, urmează apoi un tavan de 12m, la ieşirea din tavan este crux-ul, apoi ultimii 8m pe o faţă uşor surplombată. Adam consideră traseul deosebit de consistent pentru gradul 9a, un posibil 9a+.

Tot în septembrie Ondra se reîntoarce în Frankenjura şi leagă traseul Matador, realizând prima repetare. Premiera rutei îi aparţine lui Markus Bock, fiind parcursă de acesta în 2007 şi cotată 9a. Adam o consideră însă mai degrabă un 8c+, sugerând decotarea traseului. Cu această reuşită adolescentul ceh îşi încheie, cel puţin pentru moment, seria năucitoare a succeselor de gradul 9a.

Nu trebuie însă omisă o altă remarcabilă reuşită a lui Adam, datând din luna iulie a acestui an, şi anume ascensiunea rotpunkt în premieră a rutei WoGü din Rätikon. Traseul numără 7 lungimi de coardă şi a fost bătut de Beat Kammerlander în 1997, constituind un tribut adus ilustrului Wolfgang Güllich. Pentru un traseu de 7 lungimi dificultăţile tehnice sunt pantagruelice: două lungimi de gradul 7c+, una de 8a+, una de 8b, una de 8b+ şi două de 8c! Traseul, fiind bătut în stilul caracteristic Kammerlander, de jos în sus, are punctele de asigurare foarte distanţate, unele pasaje putând genera căderi de până la 20m! Deci Adam stă foarte bine şi la capitolul psihologic.

De asemenea, deşi bouldering-ul nu reprezintă centrul activităţii căţărătorului ceh, Ondra a reuşit în acest an rezolvarea problemei Dreamtime din Cresciano (Elveţia), cotată 8B+ (V14) şi constituind o temă de notorietate în domeniu. Polivalenţa pe care o dovedeşte Adam, la un asemenea nivel şi la o vârstă atât de fragedă, frizează imposibilul.

Putem observa cu uşurinţă că lunga listă a succeselor repurtate de Adam Ondra îl transpun pe acesta, în mod cât se poate de justificat, pe firmamentul escaladei mondiale, tânărul ceh din Brno realizând la numai 15 ani ceea ce marea majoritate a căţărătorilor de top nu au reuşit într-o întreagă carieră. Adam pur şi simplu banalizează miticul grad 9a, fapt care ridică noi semne de întrebare asupra limitelor speciei umane. De fapt, într-un interviu Ondra a declarat că, din punctul lui de vedere, un 9a de anduranţă poate fi parcurs on sight! Este cât se poate de firesc să ne întrebăm ce surprize ne rezervă în viitor acest copil minune? Dacă este în stare să lege un 9a+ din câteva încercări, cam unde s-ar situa din punct de vedere gradual un traseu pe care l-ar reuşi după, 40 sau 50 de tentative? Cu cât va extinde scala dificultăţilor acest om atunci când va ajunge la vârsta maturităţii? Nu putem decât să manifestăm răbdare, deoarece, în timp, geniul lui Adam ne va dezvălui răspunsul la aceste întrebări. Până atunci, să ne înclinăm în faţa acestui talent în formă pură şi să exclamăm asemenea lui Dani Andrada: „Es como de otra planeta!”.

Miercuri, 22 octombrie 2008 - 07:38 
Afisari: 12,703 


vertex