Skin Classic Skin White Skin Black & Whilte Skin Default Adauga la Favorite (In contul carpati.org)
Cautare:

Doneaza

Calendar

Aprilie 2019
LMMJVSD
1234567
891011121314
15161718192021
22232425262728
2930

Mai 2019
LMMJVSD
12345
6789101112
13141516171819
20212223242526
2728293031

Online

Vremea
Varful Mohorul
Muntii Parang

Reduceri

Voluntar in Carpati - 2016

Homepage

Lista de discutii
Atentie! Nu toate descrierile cuprinse în ghid au fost actualizate. Unele dintre acestea pot contine greseli. Înainte de a efectua o drumetie în zona, va rugam sa contactati reprezentantii locali ai Serviciului Salvamont, pentru detalii.

De asemenea, daca la întoarcerea din tura puteti furniza informatii actuale despre trasee, cabane sau refugii (inclusiv fotografii cu preturi, numere de telefon etc.), va rugam sa le transmiteti prin e-mail (carpati AT carpati PUNCT org), în vederea actualizarii informatiilor din Ghid. Astfel, veti reusi sa ajutati alte persoane, iar voi, la rândul vostru, veti putea beneficia de informatiile transmise de catre alti membri.

Trasee Muntii Bargaului

Traseul din Valea Someșului Mare spre Cârlibaba

Marcaj: Marcaj
Durata: ore.
25. VALEA SOMEȘULUI MARE — SÎNGEORZ-BĂI — RODNA — VALEA VINULUI — PASUL ROTUNDA — CÎRLIBABA
Fără marcaj.

Someșul Mare (care se formeza la intersectie a doua paraie: Zmeu si Preluci), constituie limita nordică care separă munții Bîrgăului de masivul Rodnei. Intrarea Someșului în regiunea Bîrgăului, în zona de confluență cu Valea Mării, se face printr-un frumos defileu, o vale torențială adîncă, străjuită de pereți verticali, tăiată în șișturi cristaline, prin care cu greu se strecoară o linie ferată forestieră. Valea Mării străbate un culoar larg tăiat în gresii, cu aspect de bazinet depresionar; în apropiere de confluența cu Someșul pătrunde într-un defileu îngust, adînc de 300 m, încrustat în șisturi cristaline.
La ieșirea din defileu, Someșul se lărgește și formează depresiunea Valea Mare, în care s-a cuibărit satul cu același nume. Valea se îngustează din nou, devine sălbatică și Someșul străbate un adevărat defileu dominat de munceii Hîrlei (800 m).
În zona de confluență cu Cobășelul, valea Someșului se lărgește foarte mult și străbate depresiunea Șanț (Rodna Nouă), ocupată de așezarea cu același nume. Bazinetul depresionar Șanț este sculptat în șisturi argiloase, roci mai ușor de erodat, fiind delimitat de munții cristalini ai Rodnei și zona vulcanică a Prislopașului, dealul Radeș și dealul Poiana. Someșul, împins de pîrîul Cobășel, descrie un semicerc cu deschiderea spre N. Cobășelul își adună izvoarele din zona căldărilor glaciare dintre Inăuț și Inăul Rodnei și străbate înainte de confluența cu Someșul niște chei tăiate în lave vulcanice dure. Eroziunea a înlăturat rocile argiloase, scoțînd la zi andezitele dealului Pietrari (689 m), cu pantele acoperite de grohotișuri.
Între Șanț și Rodna Veche, Someșul străbate un defileu tăiat în șisturi cristaline. La ieșirea din cea de-a treia strînsură, Someșul pătrunde în bazinul Rodna Veche, format mai ales în gresii. Împreună cu afluenții săi, izvorul Băilor, pe dreapta și cîțiva mai mărunți, pe stînga, acest rîu a contribuit la formarea bazinetului depresionar prin eroziune. Cele două masive de natură vulcanică formează rama sud-estică, iar neckul Măgurii Mari închide depresiunea către ieșirea Someșului.
După îngustarea văii sub Măgura Mare (sau Magura Rodnei-1188 m), la ieșirea din depresiunea Rodna Veche, Someșul pătrunde în bazinetul Anieș-Maieru, cu aspect alungit, a cărui parte centrală este ocupată de satul Maieru. Depresiunea sculptată în gresii și șisturi argiloase este înconjurată de masive vulcanice: Măgura de Sus, culmea Brumatului, Măgura de Jos și Măgura Porcului. De la confluența cu pîrîul Cormaia, Someșul retează un podiș vulcanic neted și extins, ce domină valea cu 60—65 m. Apoi albia se îngustează și rîul străpunge o barieră vulcanică. În dreptul tunelului valea se îngustează astfel, încît șoseaua se strecoară cu greu, iar calea ferată își face loc prin inima muntelui, ferindu-se de cotul brusc al Someșului; defileul este tăiat în conglomerate cuarțifere foarte rezistente.
Eliberat din încleștarea muntelui, Someșul se lărgește și pătrunde în depresiunea Sîngeorz, dominată de Măgura de Jos. de orgine vulcanică. Aici urmează bazinetele Sîngeorz-Sat și Sîngeorz-Băi, ce corespund localităților cu același nume. Puține sînt regiunile în care se îmbină atît de armonios munți, dealuri și lunci, ca aici. Datorită așezării între munți, valea Someșului a putut păstra nealterată tradiția poporului, oglindită în port, obiceiuri și artă.
Valea Someșului, situată la poalele Rodnei, de-a lungul unor linii de prăbușire, prezintă numeroase izvoare minerale datorita vulcanismului. Ocupațiile locuitorilor de care sînt legate vechi obiceiuri: focul viu (nestins) sau credința de a nu permite apropierea femeilor de turma de oi și de a menține focul toată noaptea în ajunul Anului nou, cît și aducerea cununei de grîu, simbol al recoltei bogate și frumoasele dansuri, merită a fi cunoscute.
Pe valea Someșului putem pătrunde cu autobuzul plecînd de la Năsăud (27 km pînă la Sîngeorz-Băi) sau cu trenul din Ilva Mică (7 km), stație pe traseul Năsăud — Vatra Dornei.
Sîngeorz-Băi (435 m altitudine) este unul din cele mai frumoase sate românești, vestit atît prin gospodarii săi, cît și prin apele sale minerale, alcaline muriatice, care atrag numeroși vizitatori. Datorită apropierii munților Rodnei, stațiunea are o temperatură plăcută (climat subalpin) chiar în timpul verilor secetoase. Izvoarele în număr de cinci țîșnesc din dealul ce se înalță în spatele stațiunii. Cel mai important este izvorul nr. 4 „Hebe" cu ape răcoritoare, cu gust plăcut, puțin sărat. Apele minerale sînt indicate pentru afecțiuni ale tubului digestiv, ficatului, aparatului urinar, în catarele căilor respiratorii, în boli ale sistemului nervos etc.
La 6 km de Sîngeorz-Băi întîlnim localitatea Maieru și după încă 4 km Anieșul, stațiune amplasată pe stînga Someșului, la poalele Măgurii Mari (530 m alt.), înconjurată de o frumoasă pădure de brazi. Aici există izvoare alcaline feroase folosite pentru băi și în cure interne. Efectele acestor ape sînt asemănătoare cu ale acelora de la Sîngeorz.
În continuarea drumului, după 2 km, ajungem la Rodna Veche, orășel cu renumite exploatări miniere datorate moldovenilor în secolele XV și XVI. Există de asemenea străvechi exploatări romane care apar sub forma unor hrube prăbușite. La Rodna se găsesc ruinele unei frumoase biserici gotice, distrusă de tătari în secolul al XIII-lea.
Din Sîngeorz-Băi drumul pînă la Rodna poate fi parcurs cu trenul (12 km) sau cu autobuzul (15 km), care are că punct terminus localitatea Șanț (21 km).
La 6 km N de Rodna, la poalele munților Rodnei, la 715 m altitudine se află stațiunea Valea Vinului cu ape feruginoase, carbogazoase. De la Rodna drumul cotește de-a lungul izvorului Băilor prin bungete de fagi și păduri de brazi; valea presărată cu bolovani aduși de pîraiele ce-și trag apele din vîrful Căpățînei se îngustează treptat, pînă cînd la o cotitură apar primele case ale satului Valea Vinului, ascunse în brădet.
Într-o vîlcea, chiar în apropiere de centrul stațiunii, se găsește izvorul cu apă feruginoasă, carbogazoasă. Băile reci și cele cu acid carbonic sînt indicate în anemie, debilitate, boli nervoase și convalescență (băi și cură internă). Altitudinea stațiunii nu convine bolnavilor de inimă.
De la Rodna continuăm drumul spre Șanț (Rodna Nouă) peste pasul Rotunda (1271 m), ce separă munții Rodnei de aceia ai Suhardului, către Cîrlibaba (41 km) pe valea Bistriței Aurii, de unde ne îndreptăm spre N prin pasul Prislop — Maramureș sau pe șoseaua Iacobeni — Vatra Dornei (S).
Din Rodna putem străbate transversal Bîrgăul către Măgura Ilvei, situată pe valea rîului Ilva, trecînd printre Măgura Maje (1191 m) din partea vestică și Măgura Mică (1117 m) situată în E (A). Poteca prezintă o ramificație ce se îndreaptă spre V, către comuna Maieru.
Pe valea pîrîului Colții (cu plecare din Rodna) și în continuare pe interfluviu poteca ne duce în partea vestică a localității Ilva Mare (B). Tot din Rodna putem folosi traseul care din valea Colții se abate către E, trecînd prin dealul Colții (1154 m) și, în continuare, spre S, prin vîrful Cornii (1457 m) pînă la Ilva Mare (C).
Din localitatea Șanț poteca (D) ne poartă pe drumul de creastă, în bună parte împădurit, trecînd prin dealul Hoituri, Cucureasa (1392 m), peste munceii înșirați, de unde poteca se ramifică: către dealul Prăjii, paralel cu valea Cucureasa, pînă la pîrîul Iliuței, sau prin dealul Ursului — pîrîul Iliuței la Lunca Ilvei; spre SE (dealul Cucureasa 1392 m) către Grădinița — Coșna.

Data actualizarii: 27.04.2014


Comentariile membrilor (2)

jhony
jhony
Busola
 
1
Permiteti-mi sa fac cateva completari pentru ca descrierea sa fie mai exacta si sa nu creeze probleme pentru iubitorii natuii care calatoresc pe Valea Somesului:

1. Somesul Mare nu izvoraste de sub varful Ineu. Se formeza la intersectie a doua paraie: Zmeu si Preluci, care izvorasc de sub muntele Preluci (munte ce apartine de localitatea Maieru), respectiv de sub vf. Omu, din Muntii Suhard.
2. Cele trei maguri, de pe raza localitatii Maieru, mentionate popular din Sus, din Jos sau Porcului sunt: Magura Mare sau Magura Rodnei-1188 m, Magura Bucnitori-1032 m, Magura Porcului-1024 m.
3. Magura Mare nu are 530 m cum s-a mentiont, ci 1188 m.
4. Satul Valea Vinului se afla pozitionat pe o vale din Muntii Rodnei la 9 km de Rodna Veche. Trecerea spre Carlibaba se face prin Muntii Suhard, respectiv pasul Rotunda-1271 m.
5. Dealul Corni am gasit ca are 1457 m.
6. Cucureasa 1392 m.

Sper ca informatiile adaugate sa fie utile celor interesati.
Numai bine tuturor!


Marți, 27 decembrie 2011 - 22:22  

senty
senty
(admin)

 
2
Datele au fost reactualizate, multumim jhony. Daca mai ai alte informatii despre traseele (marcate sau nemarcate) din Brargau, am fi bucurosi sa le prezinti pentru a fi adaugate in ghid.

Toate bune!


Duminică, 27 aprilie 2014 - 11:48  


 




Trebuie sa te autentifici pentru a putea adauga un comentariu



Ghid montan

Trasee

Cazare

Harti

Fotografii / Poze

Stiri

Jurnale

Salvamont
 
0,0475 secunde

GetaMap.org | Maps from all over the world | ro | fr | es | de | Calculator distante
ViewWeather.com - A new way to view the weather | nl.ViewWeather.com | sv.ViewWeather.com
Regulament carpati.org
© copyright (2004 - 2019) www.carpati.org