Skin Classic Skin White Skin Black & Whilte Skin Default Adauga la Favorite (In contul carpati.org)
Cautare:

Doneaza

Calendar

Iulie 2019
LMMJVSD
1234567
891011121314
15161718192021
22232425262728
293031

August 2019
LMMJVSD
1234
567891011
12131415161718
19202122232425
262728293031

Online

Vremea
Varful Urlea
Muntii Fagarasului

Reduceri

Voluntar in Carpati - 2016

Homepage

Lista de discutii
Trebuie sa te autentifici pentru a putea adauga un toponim

Valea Prahovei - Sinaia


Manastirea Sinaia a fost construita in anii 1690 ? 1695 din
initiativa si prin stradania marelui spatar Mihail Cantacuzino (fiul
postelnicului Constantin Cantacuzino si fratele domnului Serban
Cantacuzino), dupa modelui manastirii Sf. Elena de pe muntele Sinai,
pe care o vizitase cu putin timp inainte.


PASAJUL DE MAI JOS ESTE UN EXTRAS DIN LUCRAREA "MARELE DICTIONAR
GEOGRAFIC AL ROMANIEI", 1898 A LUI GEORGE LAHOVARI.

"In timpurile cele mai vechi, tinuturile comunei Predeal (n.n. ? care
cuprindea si actualul teritoriu al Sinaiei) erau acoperite cu paduri
seculare, necalcate de picior de om. Primii locuitori, in muntii
Prahovei, au fost scutelnicii care au fost insarcinati cu paza
manastirei Sinaia, la anul 1695. Acesti primi locuitori s-au stabilit
mai intaiu la Izvor si Sinaia, apoi la Busteni, si abia la inceputul
secolului al XIX-lea s-au intins pana intre Prahove si mai pe urma
(1830) pana la Predeal."




PASAJUL DE MAI JOS ESTE UN EXTRAS DIN MIHAI HARET - ZIARUL "BUCEGII
DIN BUSTENI"

(Nota lui Haret. Datele acestui articol ne-au fost in intregime
comunicate de raposatul Arhimandrit Mitrofor Nifon Popescu, de
fericita memorie, fost staret al manastirei Sinaia, decedat la 9
fevruarie 1909 si care m'a onorat chiar de copil, cu o parinteasca si
aleasa amicitie)

"Pe la 1828-1830, adica acum un secol, in tot cuprinsul Sinaiei de
azi, exista un singur catun, Izvoru, cu 24 familii de contribuabili
ce aveau 20 care cu 2 sau 4 boi. Drumul Prahovei zis si Drumul
Domnisorilor, larg abia de 3 la 4 m, traversa in lung aceasta modesta
aglomeratie pe care o parasea in partea ei nordica, coborand in
Prahova pe aceiasi panta ca si azi, dar care atunci era ca si o
rapa.
Pe Valea Iancului unde e azi banca "Albina" adica la coltcu drumul
Prahovei care urma cam traseul strazei Carol, era un han zis al
manastirei si numit hanul lui Iancu fiind tinut de un oarecare
Ianculescu, vestit prin sotia sa, femee frumoasa si cu temperament.
Acest han, trecand din tata in fiu, a fiintat de pe la 1780 pana pe
la 1870 cand existenta sa numai avea rost. Autorul acestor randuri a
cunoscut pe ultimul descendent foarte degenerat, al frumoasei
carciumarite, iar Valea Iancului de la acest Ianculescu isi trage
denumirea. Pana acum cativa ani, pe malul drept al Vaii Iancului, se
mai putea vedea un rand de meri batrani plantati pe la 1830, de un
oarecare Ioan Bunea din Breaza-de-sus in onoarea Ienculesei, pe care
o curta. Si profesorul Vaillant a cunoscut pe Ienculeasa.
La Gura-Padurei a existat ? dar numai vre-o zece ani ? un han,
asemenea zis al manastirei, tinut de un oarecare Gheorghe Seringa din
Grind (Transilvania), care se mutase de pe Setu, unde pana la 1835
tinuse un han de drum mare la coltcu Valea lui Bogdan, nu departe de
gara Valea Larga pe drumul Comarnicului. Numitul Seringa a parasit pe
la 1845 meseria de hangiu, facandu-se chirigiu de oarece avea acum
car cu sease boi, vaci si oi cu lapte. Ceva mai tarziu, pe la 1848
s'a angajat cu anul ca carausal manastirei impreuna cu un oarecare
Moise Bucur Bogoslovu originar din Izvor. Ei aduceau la manastire vin
din Valea Negovenilor (Viile Calugaresti) unde la 1731 Michai
Racovita confirma sborul a patru joi de la targul ce se facea acolo;
porumb si malai de la moara Bobolia, sare de la Slanic, postavuri si
diverse alte articole de la Brasov si Ploesti, iar intr'acolo carau
branzeturile cari prisoseau calugarilor si pe cari le desfaceau unde
puteau. Acesti doi chirigii au facut toate transpoartele de la
constructia bisericei noi a manastirei Sinaia.
Gheorghe Seringa si familia lui au fost primii locuitori ai catunului
Gura-Padurei. Hanul lui, parasit in 1845, ca si casa lui, erau pe
stanga Prahovei, caci pe acolo trecea drumul Prahovei, adica chiar pe
unde sunt si azi spre Poiana - Tapului, ultimele case din partea
aceea.
In afara deci de locuintele din Izvor, de hanul lui Iancu, ca si de
manastire cu dependintele ei, calatorii de acum o suta de ani, nu
intalneau pe intreaga aceasta intindere de mai bine de 5 km nici o
alta casa, nici un alt adapost, afara doar de stanile numeroase la
epoca de care vorbim dar cari erau in afara de drumul mare. Cu
inceperea secolului trecut si pana catre jumatatea lui, ba chiar si
dincoace, viata pastorala insotita de transhumanta era atat de
infloritoare in cat dupa traditiile ce ne-a fost posibil sa culegem,
erau prin partea locului opt stane si casarii, numarand la un loc
3.000 ? 4.000 capete de oi, in afara de cele cari pe Bucegii propriu
zisi erau aproape tot atat de numeroase ca si azi.
Pe locul casei strasman, sus pe Furnica, chiar sub platoul
Vanatorilor care atunci era varf de munte (vezi M. Haret ? Castelul
Peles), a fost pana pe la 1865 stana manastirei Sinaia, care-si
trimetea laptele la fabricat jos in Valea Casariei, la casaria
situata chiar pe locul unde azi sunt constructiile de pilira,
neterminate, ale lui Pasare. Mai sus ceva, pe Valea Lupului cam prin
dreptul vilei Teiseanu, manastirea avea si o tarla de sterpe.
In poiana Iancului, pe unde serpueste azi la deal str. Bratianu intre
vilele Sabba Stefanescu si Dattelkremer, se afla stana lui Ianculescn-
hangiul, iar pe platoul, ocupat acum de Spitalul Sinaia, era stana
Izvorenilor. Comarnicenii aveau si ei patru stane sau tarle pe locul
ocupat azi de Sinaia si anume : una in poiana lui Oppler peste Peles,
alta pe Setu, a treia o tarla cam pe unde sunt azi, carierele de pe
calea Codrului si a patra intr'o poiana mare si frumoasa la dreapta
funicularului Costinescu si numita "poiana lui Moise" azi invadata de
padure. Ruinele acestei stane au subsistat pana in adolescenta
noastra, adica pana prin 1905.
Circulatia intre aceste bordee si stane era destul de activa vara, si
numeroase poteci batute se intretaiau in toate sensurile prin imensa
livada ce ocupa locul Sinaiei de azi, patata?dupecum am aratat? de un
singur palc de padure mai important. Unele strazi din Sinaia, urmeaza
chiar traseul acestor batrane poteci.
Una din ele si cea mai importanta era chiar drumul Varfului-cu-Doru
si al strungei. Ea incepea din drumul Prahovei, chiar din punctul
unde se desprindea ramura care prin Drumul Dracului urca la
manastire, adica din dreptul bacaniei Gh. T. Dumitrescu, suind in
sus, pe unde trec azi strazile Lascar-Catargiu, Varful-cu-Doru,
Furnica, apoi pe sub stana strasman continua pe str. Davila, si str.
Furnica, pe langa casa Brandussi raspundea sus in calea Codrului unde
incepe azi la Varful-cu-Doru drumul vechi pe plai. Vezi: M. Haret,
Castelul Peles. Alte poteci, nu ne-a fost posibil sa le deslusim. In
orice caz, fapt cert este ca manastirea Sinaia se afla in afara de
drumurile de circulatie, astfel ca ermitii, locuitorii ei, nu aveau a
fi deranjati la fiecare trecere de calator. Se intelege deci ce viata
tihnita duceau sfintii parinti in mijlocul Naturei primitive si cat
trebue sa fi regretat ei linistea trecuta."






Comentariile membrilor (0)

Nu exista niciun comentariu
 

 




Trebuie sa te autentifici pentru a putea adauga un comentariu

 
0,0413 secunde

GetaMap.org | Maps from all over the world | ro | fr | es | de | Calculator distante
ViewWeather.com - A new way to view the weather | nl.ViewWeather.com | sv.ViewWeather.com
Regulament carpati.org
© copyright (2004 - 2019) www.carpati.org