Dochia, ieri, astăzi şi oricând.

Un mini-album reusit! Imi place!


Luni, 2 mai 2011 - 21:03  

Alese mulţumiri!

Pe terasa superioară a masivului Ceahlău, primul adăpost a fost ridicat în anul 1906 de Ghe. Panu. Petrecându-şi vacanţele la Durău, cutreierând muntele vreme de 20 de ani, el şi-a făcut „la Fântâna Rece o colibă mai tare, dar care n-a rezistat vânturilor şi zăpezilor şi s-a ruinat.” (Deci cam pe unde ar fi acum schitul sau puţin mai spre Dochia.) Între 1907 şi 1908 „la cea mai mare înălţime, 1795 metri, s-a lucrat la adăpostul amplasat la câţiva metri sub platoul superior, adăpostit de vânturile de nord-vest şi la o depărtare de 500 de metri de izvorul minunat Fântâna Rece”. Numit Adăpostul nr. 1 - Dochia, el a fost inaugurat pe 30 iunie 1908, în prezenţa a circa „300 de persoane, preoţi, învăţători, săteni din împrejurimi.” O lună mai târziu, „o furtună a dărâmat frumosul adăpost”. Cât timp au durat reparaţiile şi strângerea fondurilor, acelaşi Ghe. Panu îşi construieşte „în 1912, o cameră de lemn, în Poiana Faţă Stănile, pe locul numit Dâmbuşor.” Ei bine, aşa cum nici eu n-am identificat încă acest loc, nici coliba lui nu a rezistat, astfel că, în anul următor, 1913, „acoperişul şi uşa erau smulse, soba dărâmată şi înăuntru murdar.”
Cabana Dochia, re-făcută, a fost inaugurată pe data de 6 august 1914, devastată între anii 1916 şi 1918, redată în funcţiune în 1927, când la o a treia inaugurare „au participat 600 de persoane, ţărani, intelectuali şi turişti din toată ţara, suportând vremea rea cu lapoviţă şi ninsoare din acea zi de 6 august”, 1927, după cum am spus.
Aceleiaşi cabane, între 1931 şi 1934 „răufăcătorii i-au produs multe stricăciuni”.
Şi încet-încet, aflăm că după anul 1937, Ghe. Baciu (cabanierul de care v-am mai vorbit şi în alte dăți) „a mai construit din lemn, spre vest o colibă lângă cabană pe priciul căreia erau adăpostiţi turiştii tot mai numeroşi.”
Cât spre vest - asta nu ştim…
Cât „spre est s-a extins clădirea după 1946” şi care clădire - cea veche sau cea ridicată de Baciu - nici asta nu ştim…
Dar a rămas scris că, o dată cu ridicarea noii cabane, reclădită şi iarăşi extinsă spre est între anii 1984-1989, „cu ocazia săpăturilor pentru fundaţia de beton s-au descoperit resturi din temelia primei cabane din 1908, Adăpostul nr. 1 – Dochia şi deasupra unei ferestre din vechea cabană, sub o tencuială, era scris cu negru 'construită între 1910-1904, funcţionează de la 15 mai la 15 septembrie'.”


Luni, 2 mai 2011 - 21:21  

10. Pentru cei care stiu Ceahlaul de ceva timp


Luni, 2 mai 2011 - 23:07  

Mulţumesc, Dragos. Mă bucur să te întâlnesc şi aici, nu numai la Dochia.

Nota cred că este ptr. noi toţi, majoritatea cunoaştem Ceahlău de peste 120 de ani şi asta pentru că acest munte era cam singurul din ţară care încă de la sfârşitul secolului XIX avea trasee turistice omologate.
Ei, şi cum pe mine nu mă mulţumeşte întotdeauna un 10 şi tind şi vreau să fiu mereu o fată de nota 11 am încercat aici
http://www.carpati.org/poze_fotografii/ceahlau/a_pa%C5%9Fte_feric
it/73386/
să fac o călătorie înapoi pe pista timpului până acum 500 de ani. Cu mare plăcere te invit şi pe tine să te alături celorlalţi "camarazi de tură".


Marţi, 3 mai 2011 - 07:38  

Un munte deosebit si un adapost de renume!


Marţi, 3 mai 2011 - 08:16  

Felicitări pentru compoziţie !!!


Joi, 5 mai 2011 - 22:53  

Frumos aranjate Daniela multumiri pt explicatii...


Vineri, 6 mai 2011 - 16:28  

Plăcerea este de partea mea!


Marţi, 10 mai 2011 - 18:15  

Multumim pt informatii si foto.


Sâmbătă, 14 mai 2011 - 21:13  

Trebuie sa te autentifici pentru a putea adauga un comentariu