Skin Classic Skin White Skin Black & Whilte Skin Default Adauga la Favorite (In contul carpati.org)
Cautare:

Doneaza

Calendar

Decembrie 2019
LMMJVSD
1
2345678
9101112131415
16171819202122
23242526272829
3031

Ianuarie 2020
LMMJVSD
12345
6789101112
13141516171819
20212223242526
2728293031

Online

Vremea
Varful Pietrosul
Muntii Calimani

Voluntar in Carpati - 2016

Homepage

Lista de discutii

Un vis implinit: Varful Omu (25-26 iulie) (Muntii Bucegi)

MOTTO:


"These mist covered mountains. Are a home now for me." (Dire Straits - Brothers in arms).


A fost o data ca niciodata o tanara fata si tot ce stia ea despre munti era din poze frumos colorate sau din spusele altora - caci povesteau multe acesti "altii", dar de facut faceau putin. Asa ca fata i-a lasat deoparte pe "altii" si s-a hotarat sa-si ia inima in dinti si sa se apropie de "uriasi". Si uite asa, pe 7 februarie a.c., cu o mana de prieteni buni pasea pentru prima data pe un traseu montan, in muntii Baiului. O luna mai tarziu avea sa descopere Bucegii alaturi de un grup de oameni minunati.


Restul ... coboara-n poveste.


***


Data: 25-26 iulie 2009.


Traseu:


Ziua 1: Busteni – Valea Jepilor Mici – Cabana Caraiman (CA), Cabana Caraiman– Crucea Eroilor (PA), Crucea Eroilor – Vf.Omu (CR).


Ziua 2: Omu - Malaiesti (BA), *Malaiesti- Padina Crucii (BG)*, Malaiesti - Poiana izvoarelor (TR), Poiana Izvoarelor - Gura Diham (BR).


Participanti:


Domnii si domnitele: Razvan (razvan_ilie), Adi (rupi2003), Andy (darkmoon), Florin (grafit), Marcel (marcelstamate), Alina (alinamarina), Mada (madscorpio), Madi (maddie), Ana (hana), Cristina (crissie), Liviu (bamse), Marian (marian_yxs), Sorin (sorincrtr), Vasi (vasile.popescu) si Bogdan.


Povestea:


Dimineata, trezirea la ora 04.30- alesesem ca varianta de transport familiarul personal 3001 cu plecare din Bucuresti la ora 06.13. "Bunele" obiceiuri nu se dezvata prea repede, asa ca reusesc si de data asta sa ajung in gara cu doar 15 minute inainte de plecarea trenului. Cativa colegi erau deja sositi; bucurosi de revedere, ne salutam si ca de obicei, ne instalam in cele doua compartimente din ultimul vagon – multumiri celor care chiar au ajuns la timp sa ocupe locuri :)


Trenul porneste si la scurt timp ne intalnim in acelasi vagon cu alti doi carpatisti, Stefan (tesla4536) si Ionela (ionela.b), care aveau traseu comun cu noi in prima zi, pana la Cabana Caraiman.


Carpati.org


Fiecare povesteste ce-a mai facut de la ultima revedere, fetele se dau cu crema de protectie UV iar Vasi riposteaza: "Eu nu ma dau, ca nu sunt epilat", dupa care isi schimba hainele, printr-un adevarat numar de striptease.


Ajungem in Ploiesti si ne uitam pe geam dupa Razvan si Andy, dar nici urma de ei. Razvan n-a intarziat niciodata; incercam sa-l sunam, dar are telefonul inchis. Ok, acum e momentul sa ne facem griji. Dupa 10 minute de presupuneri pe tema "oare-ce-a-patit-Razvan", primim in sfarsit un telefon de la el in care ne anunta ca vine cu masina si ne intalnim in Busteni.


Ajungem intr-un sfarsit la destinatie, cu o intarziere de 25 minute, nu-i asa ca iubiti CFR-ul?


Carpati.org


Pornim cu totii catre intrarea in traseu, unde se intregeste gupul: Cristina, Liviu, Bogdan si Andy ni se alatura.


Carpati.org


La ora 12 am pornit catre cabana Caraiman, marcaj CA. Din pacate, la scurt timp, Bogdan este nevoit sa renunte din cauza unor probleme cu plamanii, dar noi ne continuam drumul pe asa numita Vale a Jepilor Mici (Valea Caraimanului).


Carpati.org


Carpati.org


Carpati.org


Urcusul e destul de solicitant, lume multa si foarte pestrita pe traseu, iar in jurul nostru Bucegii se arata incremeniti in toata splendoarea.


Carpati.org


Carpati.org


Traversand poiana Jepilor ajungem la prima traversare si facem primul popas la o cascada, reumplem bidoanele cu apa si dupa 15 minute continuam urcusul.


Ajungem la refugiul mentionat de Razvan, unde facem un nou popas si admiram privelistea. Ma Intreb, cati dintre oamenii de acolo, din casutele alea minuscule insirate ordonat au ajuns vreodata pana aici? In jurul orei 16 ajungem la Cabana Caraiman, unde il intanim pe Bogdan (sf_inx), venit si el cu un grup de prieteni.


Carpati.org


Pauza lunga, mancam, refacem stocul de apa de la izvorul din apropiere, facem poze si profit de ocazie sa-mi schimb tricoul. Ne despartim de Stefan si Ionela si la ora 17 pornim din nou la drum- PA pana la Crucea Eroilor. Pe masura ce inaintam, vremea e la propriu in continua miscare, valuri-valuri de nori se aduna amenintatori pe cer. Sa privim partea buna: nu ne mai bate soarele in ceafa. :)


Carpati.org


Carpati.org


Intr-o ora ajungem la Monumentul Eroilor, lasam rucsacii in apropiere si ne indreptam catre cruce; este imensa si in jur, la poalele ei, cateva insemne graffiti - se pare ca pasiunea creatoare a romanului nu poate fi stavilita nici macar la 2284 de metri altitudine.


Carpati.org


Carpati.org


Admiram panorama catre orasele din vale, inconjuram monumentul si cand sa ne indreptam spre locul unde lasasem rucsacii, zarim o capra si iedul ei privindu-ne cu viu interes; dorinta lui Adi este pe cale de a se indeplini in timp ce goneste catre mica familie: iedul se retrage putin speriat dar mama lui, curajoasa, ramane in prim plan:


Carpati.org


Carpati.org


Lasam caprele in urma si ne continuam drumul pe CR catre ultima destinatie din prima zi: cabana Omu. Unii fac plecaciuni,


Carpati.org


altii se incurajeaza reciproc,


Carpati.org


dar vremea se incapataneaza sa ramana urata, norii se aduna din ce in ce mai multi si parca a inceput sa sufle si vantul. Trecem la stratul doi - polare, softshell,etc- si ne continuam hotarati drumul. Marcajul refacut e mult mai vizibil fata de anul trecut, asa cum subliniaza Adi.


Carpati.org


Carpati.org


In dreapta se infatiseaza Costila, ca o racheta gata de lansare. Ma intreb cum traiesc oamenii de la releu, atat de departe de presupusa civilizatie. In departare, linia orizontului este marcata d eColtii sau Acele Morarului: Acul de Sus, Acul Crucii, Degetul Prelungit, Degetul Rosu, Acul Mare si Creasta Ascutita.


Carpati.org


Carpati.org


Carpati.org


In jurul orei 20 ajungem la cabana Omu. Lume multa, multa si toate mesele sunt ocupate. Lasam rucsacii pe unde apucam si merg cu Mada sa gasim locuri pe la vreo masa. Zarim un colt mai aerisit si intrebam un tip daca e liber locul - replica "Nu, ca l-am platit"... "Nu zau?"(bine, n-am zis-o cu voce tare :) ).


Asa ca am facut stanga-mprejur, Mada si-a luat izoprenul si ne-am asezat pe trepte, fix in mijlocul cabanei :) Sala de mese se umple din ce in ce mai mult pe masura ce intra cei din grupul nostru si se aseaza care pe unde apuca. Mancam si Razvan ne cheama sa mergem in camera sa lasam rucsacii. Ne instalam fiecare pe fasia de pat alocata, cu exceptia lui Liviu si a Cristinei, care aveau sa doarma la cort. Ana se retrage prima la somn, fiind nevoita sa-si pastreze fortele si pentru tura din Retezat a lui Claudiu (conrad).


Carpati.org


Mancam ce mai gasim prin rucsaci, baietii scot primusurile si Andy artileria grea: vinul rosu pe care Razvan il prepara cu scortisoara si zaharina. Multumiri celor care au carat vinul si celor care nu s-au induplecat sa scape de el in momentele de cumpana :) Timpul trece si lumea incepe sa se retraga la culcare, dar de liniste sau somn nici nu se pune problema.


Carpati.org


Caldura mare in camera, rasete, Marcel care isi exprima frenetic bucuria si cineva care ne roaga sa facem liniste. Iau sticla de la capul patului sa beau apa si jumatate din continut se varsa pe perna. Asta mai lipsea :))


Cu picioarele de plumb si perna mustind de apa, adorm in jurul orei 23, dar nu pentru mult timp. Pe la 1 dimineata apar Cristina si Liviu al caror cort cazuse la datorie. Aud vantul cum suiera afara –e viscol in toata regula probabil, doar ca nu ninge, si pe moment tot ce imi doresc de la ziua de maine este sa nu ploua.


Dimineata se da trezirea in jurul orei 6, nici vorba de rasarit sau mare de nori :( - bem ceai facut la primus si ies afara - hmm.. nu e atat de rau pe cat ma asteptam :) .


Carpati.org


Carpati.org


Carpati.org


Carpati.org


Facem poza regulamentara de grup, trecem la stratul trei de protectie, inclusiv manusi si cagule, si in jurul orei 8 lasam in urma cabana Omu si imi promit ca voi reveni intr-o zi sa vad marea de nori. :)


Carpati.org


Carpati.org


Pornim prin vant si ceata spre Malaiesti, pe poteca de vara, marcaj BA. Pe masura ce coboram, vremea se mai imbuneaza, un petic de cer senin, cateva raze de soare printre nori si parca s-a mai incalzit putin.


Carpati.org


Carpati.org


Carpati.org


Dupa mai mult de o ora si jumatate de la plecare de la Omu, zarim in sfarsit cabana Malaiesti si cativa oameni care veneau dintr-acolo. Ii rugam sa ne faca doua poze de grup, de data asta fara ceata, iar Razvan lanseaza competitia "Cine ajunge primul la Malaiesti", pe care unii baieti o gasesc irezistibila asa ca grabesc pasul.


Carpati.org


Ajungem si noi la ora 10, eu fiind prima fata ajunsa "adica dupa noi, baietii". Mai rontaim cate ceva, facem inventarul si Mada descopera ca are una singura bucata telefon din doua. Razvan suna la Omu si stabileste cu cei de acolo sa aduca telefonul la coborare, treceau si ei pe la Malaiesti. Intre timp, cativa dintre noi se hotarasc sa profite de orele de asteptare; Alina, Vasi, Marian, Adi, Marcel, Cristina si cu mine urma sa urcam pana la Padina Crucii, BG.


Carpati.org


Carpati.org


Sus, Vasi escaladeaza o portiune de cruce si traieste senzatii tari la inaltime in timp ce admiram privelistea incredibila, culmi impadurite si atata maretie. Cat de mici suntem in fata naturii!


Carpati.org


Carpati.org


Carpati.org


La coborare, Marcel si Adi, printr-un acord tacit imi dau sfaturi utile: cum sa calci corect la coborare ("pui un picior in fata si celalalt in spate, asa, ca la Zorba Grecul"), cum sa folosesti betele ("tii betele asa, ca sa fii tot timpul in echilibru; daca nu stii sa le folosesti corect, mai mult te incurca") si cum sa lasi urme "moldovenesti" in urma ta, insotite de exemple graitoare marca ing.Marcel Stamate- ("Cand calci, trebuie sa calci cu putere, ca atunci cand pui mana pe un barbat si nu-i mai dai drumul") . Luati aminte deci :)


In spatele nostru coboara Vasi si o Alina cu un buchet mare de flori una si una.


Carpati.org


Jos, la cabana, nici o veste. Trecusera deja doua grupuri dinspre Omu si nici unul nu avea cu sine telefonul buclucas. Mai facem poze, ne potolim foamea si Alina isi aranjeaza meticulos buchetul de flori.


Carpati.org


Carpati.org


Carpati.org


Putin dupa ora 12 se hotaraste ca Razvan si cei care urmau sa plece cu masina lui Liviu sa ramana in continuare la Malaiesti in asteptarea telefonului, restul grupului avand sa plece catre Poiana Izvoarelor. Ana si Adi pornisera deja si la ora 13 ii urmam si noi, pe poteca Tache Ionescu, marcaj TR. Urcus anevoios pe prima muchie si totusi sunt hotarata s-o atac din plin. Mergem in ritm destul de alert; Marcel se mai intoarce din cand in cand si ii fac semn ca e ok, mergem mai departe, trecem de o portiune cu lanturi pe care Alina o traverseaza curmezis :) .


Poate e inertie, dar reusesc sa tin ritmul binisor; restul colegilor par si ei inca in forma; Marcel vorbeste mult si ii sunt recunoscatoare, macar imi iau gandul de la picioarele pe care nu le mai Simt de mult. Florin remarca intersectia cu BR care vine de la Omu, prin Bucsoiu. Intre timp, Sorin s-a detasat si e mult inainte.


Carpati.org


Ajungem la rascrucea de drumuri din Pichetul Rosu si aproape ca alergam pana la Poiana Izvoarelor.


Carpati.org


Putin inainte sa ajungem la cabana intalnim un tata cu fiica lui care se indreptau spre Diham si evident, gresisera drumul, le indicam traseul corect si in jurul orei 14.30 ajungem la Poiana Izvoarelor. Ana si baietii erau deja acolo :) Cativa catelusi latra de bun venit, dar parintii lor nu sunt prea incantati de sosirea altor musafiri.


Carpati.org


Salut pisica, in martie a fost dragoste la prima vedere, si intram in sala de mese.


Carpati.org


Intre timp ajung si colegii ramasi in urma la Malaiesti, grupul se intregeste cu telefon cu tot. Baietii servesc ciorba.


Carpati.org


Carpati.org


si la felul doi, Marcel cugeta cu glas tare: "Ma, io nu pot sa pricep de ce femeile sunt asa de incapatanate". Nici noi! Ne despartim de Razvan, Liviu, Andy, Cristina si Mada, care raman la cabana, aveau sa se intorca in Bucuresti cu masina lui Liviu. Eu, Marcel si Adi ramanem in urma (ca de obicei, probleme tehnice cu betele mele), si la scurt timp cei doi primesc o oferta generoasa din partea carpatistei Cristina (cristina.moldoveanu), oferta care desigur, nu putea fi refuzata: doua locuri Busteni - Bucuresti in masina personala.


Vazand cum sta treaba, pornesc singura pe drumul catre Busteni. Pasesc cu atata hotarare incat se observa cu usurinta urmele bocancilor si nu pot sa nu ma gandescce greu mi s-a parut drumul asta atunci, in martie si ce usor imi este acum :)


La intersectia BR cu TA reperez grupul lui Bogdan si intr-un final, grupuletul nostru care pornise cu putin inaintea mea. Ratam "tractorasul" spre Busteni (pret bilet- 5 lei/ pers), hotarati sa-i asteptam si pe cei doi ramasi in urma, care apar dupa aproximativ 25 de minute si ne anunta ca se vor intoarce cu masina Cristinei. Inghitim in sec si asteptam urmatorul "tractoras"; in aproximativ 20 de minute suntem la gara, exact la timp pentru a lua bilete la acceleratul de la 17.30.


Ca de obicei, trenul este plin, noi obositi din cale afara, eu cel putin, si in picioare. Un tip se uita pe sub spranceana si ne intreaba daca avem bilete, raspundem "da"- el n-avea - si ne intreaba cat mai costa nasul zilele astea. Trecem de Ploiesti, Alina isi manifesta regretul ca aceasta nu e destinatia ei finala, ne uitam la poze, si aproape de Bucuresti se intampla neprevazutul: domnul Goe, pardon, Vasi, baga capul pe fereastra si ramane fara palarie. Ajunsi in Bucuresti, o insotim pe Ana sa-si cumpere bilet la tren pentru tura urmatoare si mergem pe la casele noastre.


A fost o tura pe care o asteptam de multa vreme, putin obositoare, dar oboseala trece si amintirile raman. Multumesc tuturor colegilor pentru atmosfera creata, lui Razvan pentru organizare, lui Adi pentru sprijin si pentru sfaturi, lui Florin pentru bentita, lui Marcel pentru glume si ajutor, lui Vasi, lui Marian si Alinei pentru poze si sunt convinsa ca am uitat multe multe altele...


***


Rucsacul zace nedesfacut intr-un colt si parca nu vreau sa despachetez inca, as vrea sa ma astepte cuminte acolo, pana la urmatoarea iesire. Sa ne revedem cat mai curand acolo, sus!



Marți, 28 iulie 2009 - 22:12 
Afisari: 5,311 


Postari similare:





Comentariile membrilor (19)

mihaiburo
mihaiburo
Busola
 
1
Banuiesc ca fost o promisiune pe care ti-ai facut-o. Sa scrii primul jurnal dupa ce ajungi la Vf. Omu. Bravo si sa nu te opresti aici !

PS Valea Jepilor (fara Mici)


Marți, 28 iulie 2009 - 20:20  

vasile.popescu
vasile.popes..
Caraba
 
2
Uăăăii... da' ce frumos a fost acolo la voi în tură...

Iar povestirea atât de clară, încât la fiecare rând m-am simțit de parcă aș fi fost acolo... Carpati.org

Bravos, Maddie! Un jurnal "jos pălăria"! (offf.. pălăria mea cea verde....)

Să ne revedem sănatoși curând, că deja știm cine scrie RT-ul! Carpati.org


Marți, 28 iulie 2009 - 20:40  

marcelstamate
marcelstamat..

 
3
Vasiiiii .... mi'i dor di tiniiii ..
Pardon. De fapt mi-e dor de toti. Sper sa ma mai luati si pe mine in minunata voastra companie.
Cu deosebit respect,
ing. Marcel Stamate


Marți, 28 iulie 2009 - 21:00  

crissie
crissie

 
4
Ia uite ce talente ascundea Maddie!Frumos debut in ''jurnalism''.

@marcelstamateCarpati.orgl.inginer,si aici tot dupa dv.nimeresc?Parca simt si acum ochiul dv.vigilent. Carpati.org
@vasile.popescu:aaa...am vazut eu o palarie care semana cu a ta pe langa calea ferata.Ai gasit caciula,dar ai pierdut palaria! Carpati.org


Marți, 28 iulie 2009 - 21:18  

mflorin
mflorin
Caraba
 
5
maddie, felicitari pt jurnal !!
sa-ti indeplinesti si alte vise si obiective, si sa ne relatezi aici despre ele.

ps: cartonul cu carpati.org cine l-a facut ? Carpati.org


Marți, 28 iulie 2009 - 21:43  

odin
odin
Rucsac
 
6
Da' ati umblat ceva... Carpati.org
La cat mai multe ture si fara patanii din asa-zisele cabane, de fapt carciumi. Chestia cu mancatul stand in fund pe podea m-a lasat cu gura cascata.
Dar asta nu ti-a taiat pofta de munte sper si mai asteptam jurnaleCarpati.org


Marți, 28 iulie 2009 - 21:48  

mike
mike
Rucsac
 
7
Pai eu zic nici sa nu desfaci rucsacul...arunca-l in spate cat mai curand si iti rezolvi dilema de la sine...
PS: fain jurnal si foarte detaliat cu privire la atmosfera grupului.


Marți, 28 iulie 2009 - 21:50  

maddie
maddie

 
8
Multumesc tuturor Carpati.org

@mflorin: Eu l-am facut Carpati.org

Jurnale.. vor mai fi, inceputul a fost mai greu Carpati.org


Marți, 28 iulie 2009 - 22:11  

mflorin
mflorin
Caraba
 
9
maddie, banuiam eu, dar vroiam sa fiu sigur Carpati.org


Marți, 28 iulie 2009 - 22:20  

marian_yxs
marian_yxs

 
10
Da, foarte frumos, chiar ai talent la scris


Marți, 28 iulie 2009 - 22:48  

rupi2003
rupi2003
Caraba
 
11
"Eu, Marcel si Adi ramanem in urma ........, si la scurt timp cei doi primesc o oferta generoasa din partea carpatistei Cristina (cristina.moldoveanu), oferta care desigur, nu putea fi refuzata: doua locuri Busteni - Bucuresti in masina personala."
"Ratam "tractorasul" spre Busteni ....., hotarati sa-i asteptam si pe cei doi ramasi in urma, care apar dupa aproximativ 25 de minute si ne anunta ca se vor intoarce cu masina Cristinei. Inghitim in sec si asteptam urmatorul "tractoras";"
Pai daca stiai de o oferta care nu putea fi refuzata, ar fi trebuit sa plecati. Nu era stabilit cu ce mergem de la Gura Diham pana la Busteni la momentul plecarii de la Poiana Izvoarelor, din cate imi amintesc eu.
A mai fost "ceva" care era de nerefuzat, mai ales pentru mine care am vazut groapa de gunoi de la refugiul Scara din Fagaras. Cristina se apucase sa stranga resturile speciei porcus turisticus. Vazând-o pe Cristina cu sacul in mana mi-am reamintit promisiunea pe care mi-am făcut-o atunci, să cobor gunoaie de pe munte in turele viitoare. Asa ca am scos imediat un sac și m-am alăturat Cristinei, fără îndemnuri din partea ei. Nici Marcel nu a stat pe ganduri. Cristina a strans cele mai multe, noi doi am tinut sacii. La final am depus la Gura Diham patru saci galbeni de gunoi menajer montan. Asta a fost componenta eco a turei noastre.


Miercuri, 29 iulie 2009 - 08:40  

alinamarina
alinamarina

 
12
felicitari pentru jurnal Maddie.
multumesc lui Razvan pentru tura organizata.
nimeni nu vorbeste despre febra musculara - oare sunt singura care se "plange"?

@andy: pe viitor poti sa iei doar 0.5 litri de vin - tie iti ajung.
@vasi: pe viitor poti sa iei mai putina apa - 6.5 litri pentru 2 zile? - or fi izvoare.
@marcel: pe viitor poti sa iei mai putina , dar si bidoanele goale - stii tu.
@razvan: poti sa nu mai fi asa amabil? nu ca nu este un lucru bun, dar trebuie sa mai fi si nesimtit cateodata.


Miercuri, 29 iulie 2009 - 10:22  

vasile.popescu
vasile.popes..
Caraba
 
13
hehe... Să zicem că mă gândesc încă de pe acum la cana cu apă de la bătrânețe... Oricum, nu a mai rămas pâna dimineața decât pentru strictul necesar.... S-a băut, până la "ultimul cartuș"... Carpati.org

Felicitări componentei ECO a echipei.. M-am simțit "mic" în fața voastră.... Mă înclin respectuos...

Pe curând, carpatiști!!! Carpati.org


Miercuri, 29 iulie 2009 - 14:41  

razvan_ilie
razvan_ilie
Caraba
 
14
Bravo, Madi, frumos jurnalul!
Eu va multumesc tuturor pentru aceasta tura, chiar daca vam stresat putin.
Sincer, nu am de adaugat lucruri negative.
Sa ne vedem cu bine!


Miercuri, 29 iulie 2009 - 18:56  

vasile.popescu
vasile.popes..
Caraba
 
15
Am eu de adăugat un lucru negativ... Nu ai postat următoarea tură Carpati.org

Pe care abia o așteptăm cu toții!

Să ne trăiești, Răzvane! Carpati.org


Miercuri, 29 iulie 2009 - 19:55  

madscorpio
madscorpio

 
16
Maddie, ti-am zis in nenumarate ocazii ca ai talent. Si pentru mine a fost un vis implinit, dar marturisesc ca nu as fi putut scrie mai frumos decat tine. Pentru cine nu stie, eu sunt posesoarea telefonului buclucas.Carpati.org De-acum incep promisiunile (fara telefon pe munte) si multumirile de rigoare: asadar mulumesc tuturor colegilor de tura pt. intelegere si rabdare si pt. faptul ca dc au existat totusi nemultumiri, au fost mascate bine; multumesc "echipei ECO", si eu am de gand sa particip la prg de salubrizareCarpati.org, multumesc lui Bamse pt. ca datorira lui am putut ajunge acasa, multumesc bunului samaritean care mi-a adus telefonul si bineinteles multumesc lui Razvan pentru inca o tura minunata. De-abia astept sa ne revedem pe munte!


Sâmbătă, 1 august 2009 - 14:32  

hana
hana
Coarda
 
17
Multumim Razvan! E una din turele in care nu am mers pentru traseu cat am mers de dragul oamenilor. Carpati.org
Felicitari Mada pentru debutul in forta!
La amandoi: la cat mai multe!


Luni, 3 august 2009 - 10:00  

hana
hana
Coarda
 
18
Cei carora nu le-am trimis linkul de poze si le vor, sa ma contacteze pe privat. Mi-e greu sa va identific ID urile.


Marți, 4 august 2009 - 09:00  

darkmoon
darkmoon

 
19
Pff, se pare ca sunt singurul pe aici care a uitat sa postez ...
@maddie: felicitari ptr jurnal, l-am citit si re-citit de vreo 3 ori si nu am terminat inca Carpati.org
@alinamarina: am fost invatat ca nu e bine sa tin numai ptr mine, ci sa impart si cu ceilalti Carpati.org
De altfel multumesc celor care au avut grija de "artileria grea" Carpati.org si sper sa ne revedem curand si prin alte ture.


Miercuri, 5 august 2009 - 13:45  


 




Trebuie sa te autentifici pentru a putea adauga un comentariu

 
0,0986 secunde

GetaMap.org | Maps from all over the world | ro | fr | es | de | Calculator distante
ViewWeather.com - A new way to view the weather | nl.ViewWeather.com | sv.ViewWeather.com
Regulament carpati.org
© copyright (2004 - 2019) www.carpati.org