Cautare:
De actualitate

Carpati.org pe Facebook


Doneaza

Calendar

Iulie 2014
LMMJVSD
123456
78910111213
14151617181920
21222324252627
28293031

August 2014
LMMJVSD
123
45678910
11121314151617
18192021222324
25262728293031

Online

Vremea

Voluntar in Carpati

Khan Tengri cu bicicleta

Homepage

Lista de discutii

 

Tibau-un munte putin umblat (Muntii Obcinele Bucovinei)



     Era spre sfarsitul zilei. Pregatim trasura si merindele. Soarele ca o cununa plutea pe o mare albastra. Apusul infocat se lasa peste vale si ne prinde pe drum. Inaintam relaxati printre casele satelor insirate pe langa Somes. Curiozitatea de copil ma face sa cuprind cu privirea fiecare casa, gard, poarta, si sa sesizez fiecare amanunt al vietii satului.

     Inainte  sa  se  insereze  de  tot  ne oprim langa o apa. Strangem lemne, aprindem focul si stam in jurul lui ascultand plosnetul taciunilor. Privesc la scanteile ce se ridica spre cer care apoi se pierd de parca n-ar exista. Adorm adanc pe o buturuga de molid putreda.

     Trezit  de cantecul  pasarelelor deschid ochii obositi. Privesc tinta  in sus fara sa-mi misc capul, fiindca eram cu fata indreptata spre cer. Atmosfera incarcata cu umezeala lasa urme vizibile, iar racorea diminetii ma face sa tremur. Cerul intesat de nori semana cu o panza de in tesuta. Pierdut in spatiu si timp stau nemiscat mai multe minute si incep sa incadrez momentul si locul. Sunetul involburat al apei acoperea valea. Ma ridic brusc, privesc in jur si vad in jurul meu numai padure. Totul era verde. Ma asez mort, iar dupa un timp aud hotarat glasul bunicului: "trebuie sa coboram!" si revin la realitate. In cele din urma aflu ca suntem pe valea Bila.

     Momente ca acesta mi-a umplut timpul copilariei la inceputul verii. Deseori cutreieram padurile, urcam muntii. Uneori ajungem chiar pe varfuri. Am ajuns pe Omu, Ineu, Rabla, si alti munti. Mereu eram curios sa vad ce este dincolo de culme. Eram curios cum se numesc muntii de dincolo de Bistrita, spre nord. Mi s-a raspuns ca sunt Muntii Tibau.

    Amintirile acestea le-am pastrat in minte si-n suflet, de fapt, chiar sa vreau sa le uit nu pot. Ideea de ajunge pe Muntii Tibau era tot mai mare. Erau si dificultati care trebuiau depasite: nu sunt studii ale muntilor, nu sunt harti, jurnale, carti, care sa descrie acest masiv enigmatic.

    In  cele din urma dupa planuri, ganduri, dorinte ce pareau infinite,  hotaram  sa  mergem  in Tibau. 


  

     Cu o seara inainte sosim in pasul Rotunda, un loc drag noua. Dupa o noapte pe cinste, petrecuta la foc, ne trezim cu ochii intetosati. Vremea nu era prea prielnica pentru drumetii. Mai mult, aveam stabilit un traseu lung si dificil pana pe Magura Mare, aproape de granita cu Ucraina. Plecam din Pasul Rotunda pe drumul forestier, 4 km, cotim dreapta spre drumul asfaltat ce leaga orasul Borsa de Vatra Dornei si la o distanta de inca 4 km vedem o piatra impozanta. Este Piatra Tibaului!



    Piatra Tibaului este un impresionant perete de calcar de aproximativ 80 m, puternic surplombat. Acesta este declarata rezervatie geologica si are o suprafata de aproximativ 20,3 ha. A fost creată pentru a preîntampina dispariția stancii prin exploatarea calcarului, ea prezentand pe langă valoare peisagistică deosebită și importanță științifică. Ca aspect geologic, se remarca conglomerate de gresii dispuse peste sisturi cristaline, atribuite perioadei neocene.  Calcarele au o grosime mai rar obisnuita (peste 50 m), dovedind conditii speciale de acumulare.


 

     Dupa ce terminam de vizitat Piatra Tibaului mergem pe acesta vale, Tibau, 2 km si ajungem in satul Tibau. Lasam masina la intrarea in sat si pornim lejer pe o vale umbrita de molizi batrani, pe versantul drept al Tibaului, indrumati de un domn amabil de etnie hutul.



      

     Vremea devine tot mai frumoasa. Norii argintii se imprastie si soarele incalzeste tot mai tare.


      

     Dupa mai putin de 1 h ajungem intr-o sa. De acolo inca 10 minute si poposim pe primul varf vizat, varful Fluturica-1343 m. O panorama deosebita se deschide spre Carlibaba, valea Bistritei Aurii, Suhard, Rodnei, Zimbroslavele, Obcine.


   

      Carlibaba este o comuna situata intre Muntii Suhard, Tibau si Obcina Mestecanis. Această minunată localitate de munte este compusă din 6 sate: Cîrlibaba Veche , Cîrlibaba Nouă, Iedu, Șesuri, Țibău și Valea Stânii, fiecare cu particularitatea sa, la care se adauga alte catune: Fluturica, Pleta, Juravlea, Puciosul, Gaina. Prima atestare documentară, de la care localitatea îsi are numele este din 1595. Cîrlibaba are un număr de 1891 locuitori, o populație formată dintr-un amestec de naționalități care trăiesc împreună într-o armonie perfectă. Satele care apartin de Carlibaba sunt alcatuite de o populatie de etnie ucrainiana, numiti hutuli. 



     Vorbim si de Muntii Tibau, care sunt niste munți izolați și aproape necunoscuți de turiști, cu  văi cristaline mărginite de lunci înierbate, păduri nesfărșite de conifere, creste prelungi cu stânci enigmatice, înconjurate de goluri alpine generoase, belșug de afine, zmeură, fragi și ciuperci, acces ușor spre înălțimi pe drumuri forestiere situate între 1000 și 1400 m altitudine, localnici primitori, onești și harnici la interferența a două culturi, zeci de legende numai aici auzite, sărbători populare neschimbate de veacuri, precum și urme din cele două războaie mondiale, vizibile la tot pasul: cimitirele soldaților austrieci sau ruși, uitate de lume, tranșee, cazemate săpate în stâncă. Se înalță la peste 1.600 m altitudine (1.651 m în vârful Țapul Mare) și dispun de numeroase atracții naturale care pot încânta pe cel care se încumetă să-i străbată văile și crestele. Cele mai reprezentative obiective naturale sunt: Piatra Țibăului, obiectiv de care am vorbit anterior,  Valea superioară a Țibăului cu numeroase turnuri și pereți de stâncă alcatuiti din calacre eocene, creasta principală ce oferă din poienile Vârful Măgura (1.559 m) interesante priveliști spre Munții Rodnei dar mai ales spre munții atât de puțin cunoscuți și misterioși din Ucraina.


    

      De pe varful Fluturica mergem lejer pe cumpana de ape ce separa valea Tibau de valea Carlibaba. De fapt, muntii Tibau sunt pozitionati intre cele doua vai, la est si vest (sau Muntii Zimbroslavele si Obcina Mestecanis) si granita cu Ucraina la nord si Valea Bistritei Aurii   la sud. Este un masiv solitar care se separa de Muntii Maramuresului si Obcinile Bucovinei. Desi l-am integrat la Obcine, dupa unele studii recente, se spune ca nu face parte din acestea..In 30 de minute ajungem intr-un catun de culme numit Fluturica, cum rar vezi in Carpati. Oamenii erau pe camp la stransul fanului astfel ca am putut discuta cu ei despre activitatile de zi cu zi ale lor, despre greutatile cu care se confrunta sau despre obiectivele pe care le au.


    

     Din loc in loc intalnesti campuri de pietre de cativa metri inaltime ce dau un peisaj unic. Aceste poarta numele de tancuri.


    

      Dupa ce ne luam ramas bun de la unii locuitori din Fluturica pe care i-am intalnit, continuam pe creasta, spre nord, intram in padure condusi de o poteca si in 30 de minute ajungem in celalat sat de culme numit Pleta. 



      Si aici, cum rar vezi, casele sunt imprastiate prin pasuni si fanete. Acestea sunt grupate pe gospodarii si fiecare gospodarie are cateva hambare pentru fan. Ocupatia principala este cresterea bovinelor. Turismul este slab dezvoltat. Am intalnit doar o casa amenajata pentru turism. Intre timp, norii sau adunat si o ploaie zdravana ne-a obligat sa ne adapostim la o familie.


     

       Asta ne-a dat ocazia sa admiram gospodaria si sa ne oprim atentia asupra unei tesaturi specifice hutulilor.  Se constata ca hutulii s-au retras in nordul Bucovinei, venind ca fugari din Galitia din cauza birurilor, a greutatii si duratei indeplinirii serviciului militar, a cauzelor economice (obligatiile taranimii aservite erau mai mici in Moldova unde ea fusese si mai repede eliberata juridic), religioase (tendinta de catolicizare de catre  stapanirea poloneza, apoi habsburgica). La 1786, Bucovina a fost integrata Galitiei, moment in care procesul imigrarii hutulilor spre zonele muntoase s-a accentuat. Diferiti de ruteni, venind din Carpatii Galitiei in nordul Moldovei, ei s-au infiltrat sporadic fie ca pastori, fie ca zilieri pe pamanturile manastirilor.  Din Carpatii Orientali, hutulii au imigrat spre Moldova pe valea Ceremusului pana la Vijnita si lateral pe valea Putilei, pana in bazinele Sucevei, Moldovei si Bistritei Aurii, de-a lungul cumpenei apelor, stabilindu-se intr-o serie de localitati. Istoricii au concluzionat ca hutulii, desi se aseamana cu rutenii la vorba, se deosebesc de acestia prin fizionomie, religie, au in limba o anumita bogatie de elemente romanice, iar prin port, traditii si obiceiuri se aseamana mult cu romanii. Termenul de hutan, "hutkatese" este saltaret, leganat, nume initial dat cailor.



   

      Ne luam ramas bun si de la cele cateva familii din Pleta pe care le-am cunoscut si indemnati de dansii spre directia buna de mers urcam o panta destul de greoaie pana pe varful Iedu-1517 m. De pe acest varf prezenta pietrelor este tot mai densa. Sunt sute de astfel de forme cu diferite infatisari care infrumuseteaza locul.



      

      Pe acest munte se afla o cireada de vaci la pascut. Putin mai innainte o turma de oi insotita de caini foarte rai. Numai ca ciobanii au fost amabili si din timp ne-au protejat.



      

     De pe varful Iedul continuam spre urmatorul varf, Tapul Mic. Este o distanta de 1 h de mers. Pe dreapta poate fi observata valea Carlibaba cu celelate catune, Iedul fiind mai mare.






     

      Ajungem si pe Tapul Mic, un varf deosebit, ce ofera o panorama spre varful Tapul Mare-1661 m, altitudinea maxima din Muntii Tibau. Acest varf, desi inalt, este mai putin spectaculos decat celelalte varfuri. Se remarca doar prin prezenta unei turme de oi cu 15 caini foarte periculosi. Astfel, folosirea aparatului cu ultrasunete este indispensabila.








    

      Dincolo de varful Tapul Mare se afla o gradina cu statui de piatra. Acest loc poarta denumirea La Troita-1619 m. Am dat denumirea acestor forme, Apostoli, foarte asemanatoare cu cei din Gutai sau Calimani.


     

      De pe varful La Troita am dorit sa continuam traseul de creasta al Tibaului spre Magura Mare-1559 m. Traseul urmat se contureaza prin prezenta unor poieni mari, marginite de paduri dese si multe stane. Acesta trece peste Magura Mica-1541 m si a durat 2 h pana la intrarea pe muntele Magura.




      

      Odata ajunsi pe Muntele Magura, o poiana imensa care poate oferi hrana pentru 3000 de oi, cerul s-a inchis si o ploaie marunta a inceput sa cada. Cu toate acestea am continuat sa mergem pe acest munte, in total 3 h.



   

      Muntele Magura este dispus simetric, in semicerc, iar de pe partea terminus se poate observa toata creasta Tibaului cu cele mai importante varfuri. Deasemenea, privind spre nord poti vedea muntii Ucrainei, foarte aproape, cele 3 ciuperci uriase. Si Muntii Rodnei cu cele 3 embleme ce par foarte frumoase si inalte.




      

      Am coborat de pe muntele Magura spre Valea Tibaului in amonte 30 de minute de cantonul silvic Magura Mare, apoi pe valea Tibaului pana in satul Tibau de unde ne-am recuperat masinile aproape de ora 23:00.




     Un vis devenea realitate!

     http://montan2011clubnatura.blogspot.ro/2012/08/tibau-un-munte-putin-umblat-aug-2012.html


Bibliografie: 


www.infoturism-moldova.ro

http://judetulsuceava.ro

www.hutulii.com




Joi, 6 septembrie 2012 - 09:45 
Afisari: 1,783 


Postari similare:





Comentariile membrilor (9)

catalinlamunte
catalinlamun..
Caraba
 
1
Mi-era dor de plaiurile bucovinene.Chiar zilele trecute vazusem pe TVR3 un reportaj din zona Tibaului.Felicitari pentru ca aduci in prim-plan o zona pitoreasca si putin cunoscuta!


Joi, 6 septembrie 2012 - 10:34  

razvan1984m
razvan1984m

 
2
Frumoase poze și relatare! Este extraordinar că despre un munte atât de puțin cunoscut se mai scrie câte ceva, iar oamenii de acolo, cu tradițiile și traiul lor, par cu totul deosebiți. Mi se pare mie sau a fost și o călătorie în timp, nu doar geografică? Oricum, felicitări.


Joi, 6 septembrie 2012 - 10:38  

edo
edo
Caraba
 
3
Felicitari Ioane, de cand am fost in Rodnei si Suhard, ma bate gandul sa merg si mai departe, spre muntii neumblati din nordul Bucovinei, spre Maramures, Zimbroslava si Tibau. Jurnalul tau reprezinta o frumoasa invitatie catre acesti munti mai linistiti si foarte putini umblati, si sper sa ne revedem in toamna asta intr-o tura prin muntii Nordului Carpati.org


Joi, 6 septembrie 2012 - 11:10  

vercingetorix
vercingetori..
Caraba
 
4
am fost si noi prin acesti munti uitati de lume ! a fost super, in mai era primavara in tibau iar in fundal rodnei erau albi !!! recomand luna mai pentru a cunoste acest tip de peisaj :
http://www.youtube.com/watch?v=MOwh0K4mPb8&feature=channel&list=U
L


Joi, 6 septembrie 2012 - 21:10  

jhony
jhony
Busola
 
5
Multumesc tuturor pentru comentarii!

catalin@: este un reportaj despe Tibau realizat de TVR Iasi care merita vazut. Probabil este cel despre care spune vercingeto@.

razavn1984@: a fost si o calatorie in timp, in sensul ca inca de mic vazusem acesti munti din Rodnei, si-mi dorisem sa-i descopar.

vercingeto@: Este recomandat sa mergi in luna mai, numai ca ai sanse nule sa prinzi vreme buna. Umiditatea este mare.

Edi@: Ar fi nemaipomenit!


Joi, 6 septembrie 2012 - 21:27  

jhony
jhony
Busola
 
6
Cornelu, filmuletul tau ma contrazice. Ai avut o vreme superba. E drept ca si perioada anului este destul de devreme. Cred ca ai fost in aprilie.
Pozele sunt foarte frumoase. Cred ca o sa incerc si in luna mai. Multumim!


Joi, 6 septembrie 2012 - 21:36  

baltighost
baltighost
Coarda
 
7
Salut Ionut,

Chiar asteptam cu interes jurnalul tau fiindca am avut privilegiul sa vad mai acum citeva saptamani si sa ascult povestea pe viu. Mi-a placut sa descopar acesti munti sper ca intr-o buna zi sa fac si eu o excursie prin locurile acestea.

Felicitari.


Vineri, 7 septembrie 2012 - 13:35  

vercingetorix
vercingetori..
Caraba
 
8
da ai dreptate am fost pe 18 aprilie


Vineri, 7 septembrie 2012 - 19:19  

pisti2004
pisti2004
Cort
 
9
Foarte frumos !


Luni, 12 august 2013 - 10:23  


 




Trebuie sa te autentifici pentru a putea adauga un comentariu

 
0,0625 secunde

The lyrics that count | ro | fr | es | it | de | Maps from all over the world | ro | fr | es | de | Calculator distante | Getamovie.org | Searchromania.net
ViewWeather.com - A new way to view the weather | nl.ViewWeather.com | sv.ViewWeather.com | Patentsmania.com | Getacd.es | Design
Regulament carpati.org
© copyright (2004 - 2014) www.carpati.org