Skin Classic Skin White Skin Black & Whilte Skin Default Adauga la Favorite (In contul carpati.org)
Cautare:

Doneaza

Calendar

August 2019
LMMJVSD
1234
567891011
12131415161718
19202122232425
262728293031

Septembrie 2019
LMMJVSD
1
2345678
9101112131415
16171819202122
23242526272829
30

Online

Vremea
Varful Nascarlat
Muntii Ciuc-Nascarlat

Reduceri

Voluntar in Carpati - 2016

Homepage

Lista de discutii

Surmenage a trois: VSC+BP+VM = love (Muntii Bucegi)

...se facea ca sunt chinez. Tocmai m-am intors de la serviciu; azi am scapat devreme - sau cel putin asta ar spune oricine se uita la ceasul copie Rolex care-mi impodobeste mana stanga: e 3 dimineata. Ma pregatesc de plecare pe munte impreuna cu colegii de birou - cel putin 50 de dintre ei, caci restul de 180 prefera marea sau, mai rau, munca; somn? nu este ceva ce Partidul nostru apreciaza - e pentru lenesi. Pornesc sistemul de sunet marca Pawasonic, azvarl cat colo adidasii Reobok si imi pun bocancii speciali de munte, Salemon. Arunc in rucsacul facut de cu seara frontala Betzl, ca-i tura lunga si poate e nevoie. Astazi facem Valea Gostilei sau, daca s-a uscat intre timp, Hornul Foamei!


...insa visul este curmat brutal prin interventia alarmei - acest călău procustian al nopților de duminica - inainte de a putea decide daca e vis frumos sau cosmar. Dilema ma urmareste - in fond, in calitate de chinez eram un oarecare dintr-un miliard; prin comparatie, ca roman incep sa ma simt de-a dreptul special! (noroc că politicienii noștri - acesti adepți ai filozofiei lui Emil Ciolan - reușesc să anuleze facil senzația sau sa-i dea o incarcatura negativa...) Ma gandesc insa cu ingrijorare ca, daca saritorile chinezesti sunt facute pe modelul incaltamintei lor, saritoarea mare de pe Seaca dintre Clai ar avea maxim 10 metri iar restul ne-ar veni pana la brau! (si toate ar mirosi ingrozitor a cauciuc...)


Dar sa nu ne lasam prada gandurilor negative si sa ne scuturam de dileme...caci, sa nu uitam, destinatia este una pretuita de toti membrii acestui site si de atatia altii, locul in care visarea poate continua, in care esti tu cu tine, putand sa-ti depeni gandurile fara imixtiuni exterioare, iar privirea ti se opreste incet pe fiecare detaliu inconjurator in timp ce incerci o senzatie aparte de eliberare! Ma refer, desigur, la buda. Acest loc cu multiple veleitati culturale (sa ridice mana cine a acoperit aici literatura obligatorie din scoala) a reprezentat de-a lungul timpului creuzetul in care s-au zamislit mărețe opere, dar și planuri de tură. Ba unii spun chiar că pozitia Gânditorului lui Rodin nu este deloc întâmplătoare...posibil ca autorul sa fi fost un vizionar in alt domeniu decat se crede!


Si daca tot imi etalez spoiala de cultura prin astfel de referinte (care ele este culte, dăcât că nu sparge fața la cititori dupe site), trebuie mentionata si aplecarea-mi nihilista: caci plecarea matinala sta sub semnul imperativului "nihil sine deo!!" (se stie, toti colegii de tura te vor izola daca uiti sa-ti dai cu deodorant), iar la intoarcere, dupa ce eventual mai ramonezi prin cate-o saritoare plina de pamant, sintagma de ordine va fi "nihil sine dero"...


Dar să părăsim apologia budei și nihilismul de apartament si să transcendem în social. Mi-a atras atentia un amic asupra jurnalului precedent cum ca am exclus aproape complet colegii de tura din poveste. Gestul a fost intentionat - nu apucasem sa vorbesc cu ei pentru a le obtine acceptul (si nici nu stiu daca vor sa fie asociati cu stilul asta de jurnal...), iar inspiratia e pasare rara, drept care am optat pentru un jurnal care ii evita. Insa omul avea dreptate - nu-i frumos sa-ti eclipsezi colegii, si ca urmare de data aceasta am vrut sa iau masurile ce se impun: sa plec singur! :) Era cat pe-aci sa-mi iasa, caci potentialii colegi erau ba la PadinaFest, ba cu bicicleta, ba la munca (!!...), astfel incat cu greu ne-am adunat aproape 3 oameni (suma nu poate fi evaluata cu exactitate la ora aceea a diminetii).


Nimeresc gara ca prin minune și, proaspăt suit în tren, sunt abordat de tuciuriul tradițional care îmi propune o donație pentru "copilași", pentru care îmi poate da și "facturică". Empatizez - ce gest nobil, ce om sensibil! Și ce bine ales locul și momentul, astfel încât să asigure expunere maximă - afluxul de călători în trenul de 5:45 duminica atingând chiar și 4-5 persoane per vagon, dintre care mai mult de 50% treze! Îi explic că am alte preocupări, în termenii și pe înțelesul lui - astăzi am de făcut un traseuț și nu îmi plac omuleții care mă iau de cretinel. Hai, spală putinuța.


Sunt genul care nu poate dormi in tren nici sub amenintarea comei; ma târăsc, delirez, ma scurg prin incinta, dar nu pot dormi. In aceste conditii intervalul dintre trezire si Busteni aduce mult cu efectul unei rahianestezii aplicate partii de sus a corpului sau cu cel de dupa 3 beri belgiene quadrupel pe stomacul gol (si ma pot referi aici si la efectul asupra buzunarului...): nu doare acum, ci dupa. Cat despre IQ...care IQ?!? Daca ar debarca brusc martienii, probabil i-as considera ca apartinand de un ocol silvic mai exotic. De aceea dimineața e foarte util să ai simțul gării, ca să o nimerești înainte de a deschide ochii. Practic e ca toaleta, dar mai mare si mai departe; mare noroc pentru orientare ca, in ambele cazuri, mirosul e acelasi.


Debarcăm colegul S si cu mine plini de entuziasm intr-un Busteni insorit si optimist, facand alpinism vizual pe amanuntele stancoase ambientale: uite Valea Costilei si refugiul, uite Valea Sexy dintre Clai, si uite Crucea pe sub care ne facem de lucru chiar azi. Ceea ce imi umbrea bucuria erau doua ingrijorari de natura cromatica: cea alba (cine stie cata zapada o mai fi si pe unde, ca Malinul e inca plin...) si cea obisnuita, de culoare maro, care face "Mor". Acum nu ca mi-ar fi frica de urs, dar ma gandesc la binele lui: la ultimele analize mi-a iesit colesterolul ăla rau cam mare...E ca si cum ai duce ursul la McDonalds si KFC! E cruzime fata de animale...Sper doar sa am ocazia sa-i comunic ursului acest aspect inainte ca el sa ia o decizie pe care o vom regreta amandoi.


Ba chiar fac un apel pe aceasta cale catre cei ce frecventeaza acest site, caci ati putea sa ne faceti amandurora un serviciu: cand va mai intalniti cu ursul, nu fugiti imediat - e nepoliticos si obositor: aratati-i intai o poza cu mine si spuneti-i ca contin E-uri!! Parca si vad efectul: dau nas in nas cu ursoaica cu pui, ma asez la pamant cu fata in jos, mainile la ceafa (conform recomandarilor oficiale), iar ea vine, ma miroase si apoi baga o gheara (atentie! urmeaza imagini socante! persoanele slabe de inima sa sara la paragraful urmator) si scoate cu grija eticheta, silabisind greu: "Made in China" si apoi "guma guar, suc natural de malt si hamei maxim 2%, stabilizatori (pt tremurul necontrolat), potentiatori de aroma (deodorant)...Aoleoooo, asta-i Scufitu'! Copii, indepartati-va imediat! Nu puneti boticu' pe asa ceva!!"


Dar sa revenim, caci avem un traseu de facut. Pe strada Fantanii colega P incepe sa depene povesti moralizatoare: "...si stiti ce am vazut azi dimineata cand mergeam spre gara? 7 pisici!" Zic: "Bine ca nu erau 13...Era macar vreuna alba, sa avem si noi o sansa?" Nu le inventariase...Inadmisibil sa pleci pe munte ignorand astfel de informatii elementare! E ca si cum n-ai lua in seama prognoza meteo...Pentru a asigura reusita unei ture, un montagnard adevarat trebuie sa stapaneasca stravechea arta a cititului in nori si in pisici! Asta dupa asimilarea clasicei tehnici a scuipatului in sân...


Din vorba-n vorba, uite si Kalinderu - un rai de flori si iarba inalta, in care a castiga la v-ati-ascunselea se reduce la a te lasa pe vine; ba, daca mai porti si un tricou verde, te vor repera abia la prima zapada! (pe principiul "pe pajistea din figura alaturata exista 3 padurari - gasiti-i" sau, in varianta de iarna, "gasiti mireasa dupa ninsoare"). Dibuim intrarea in poteca de Seaca, doar pentru a constata ca exista inca o varianta care i se alatura venind de jos (de investigat in viitor!). Am descoperit pana acum 3 variante de a intra din Kalinderu in Seaca Caraimanului, and counting! Desi daca mai fac astia multe variante de Kalinderu, in curand vom schia pe marginea Secii, daca nu cumva a Albei...

/vsc20130804/08-08-47_silviu_img_2026.jpg/vsc20130804/08-09-51_silviu_img_2030.jpg/vsc20130804/08-16-35_ionut_dsc03435.jpg

Ajunsi in Seaca, constatam cu bucurie ca isi justifica numele si inca la nivel de detaliu - toata materia are alta stare de agregare decat cea lichida, stanca e uscata de-ti e mai mare dragul sa pui mana/piciorul/fundul/coasta etc. (da, e genul ala de vale...sau suntem noi genul ala de alpinisti). Nu trece mult si ajungem la saritoarea-carnat, prima incercare a zilei. Si da-i scremonaj...Radeau ursii din zona de se tineau cu labele de burta, cadeau pasarile de pe ramuri de atatea hohote si isi stergeau caprele negre lacrimile cu copita, zgariindu-se ingrozitor la ochi! Ma simteam ca aceasta Alba ca Zapada (si cei 7 pisici) care reuseste sa mobilizeze intreg regnul animal prin simpla-i aparitie! Si pe drept cuvant, caci ma articulam de parca mi-a stat marul in gat...dar pana la urma tot am reusit sa intru in saritoare! Na, radeti acuma!! (chicotelile au incetat treptat si si-au ros cu totii unghiile/ghearele/copitele intr-un suspans apasator pana am iesit muahahahaaaa - mai putin colegii de tura care aveau mainile ocupate, deoarece dadeau cu banul cine face coliva) N-am inteles de ce atata ingrijorare - permanent am avut contact cu stanca in 3 puncte: mana+2 picioare, mana+genunchi+dinti, calcai+deget+pleoape etc.

/vsc20130804/09-01-59_silviu_img_2048.jpg

Urmand linia toponimicelor de sorginte gastronomica, urmeaza saritoarea-ciuperca. Eheei, ce vremuri, cand Riga Crypto ma facea sa-mi simt genunchii de Enigelatina...caci nu fusesem atent la scocul din dreapta! Odata descoperit, acesta asigura o ascensiune confortabila si in zilele tremolo-gladiolare - stiti voi, genul ala de zile in care nimic nu merge: chiar si cu timp de expunere mic, tot iesi in poze cu genunchii miscati; nu te coordonezi si tot pui mana pe prizele de picior (eventual cu o secunda inainte ca colegul din fata sa puna si el piciorul tot acolo...daca ai noroc, n-are coltari); toate pietrele venite de sus converg catre tine (ce buna era casca aia pe care am uitat-o acasa...), si cand in sfarsit constati ca ai gasit o priza excelenta si te salti in ea constati ca te tii de urs...

/vsc20130804/09-15-04_silviu_img_2055.jpg/vsc20130804/09-20-07_silviu_img_2061.jpg

/vsc20130804/09-31-21_ionut_dsc03443.jpg

/vsc20130804/09-41-39_silviu_img_2076.jpg/vsc20130804/09-43-18_ionut_dsc03445.jpg

Trecem de un prag ce ascundea vederii continuarea si deodata se intuneca, crengile se agita sinistru, pasarile amutesc si... intra publicitatea :) (glumesc, aici o sa intre abia cand o sa cumpere cineva spatiu publicitar in jurnalul meu de tura! Doritori...? :P ) Pe o muzica de fundal agonizanta se ridica negura si in fata noastra se dezvaluie privirii acest Alien al vaii, saritoarea lui Zangur!

/vsc20130804/09-49-57_ionut_dsc03449.jpg

Mi-a ghicit cineva odata in palma (dupa ce a ridicat banii care il incomodau, caci acopereau harta palmara) si mi-a zis ca linia saritorii lui Zangur se intersecteaza cu linia vietii, dar nu mai retin daca o si intrerupea :) Eh, o sa-mi dau eu seama din context...Pana una alta, ma frec la ochii carora nu le vine sa creada ce vad: Zangur, uscat?!? Contradictie in termeni...Unde mai pui ca, atunci cand ma apropii, ma incearca brusc o mare simpatie postuma pentru avalansele de asta iarna; caci, aduse de ele, stau proptite in gura saritorii un snop de trunchiuri de conifere de diverse naturi, ceea ce face intrarea in saritoare un fleac comparativ cu baletul traditional in colanti maro. Constat in treacat ca - ce ciudat - spre deosebire de Craciun, aici nu am nicio curiozitate sa vad ce-i sub brad!


+-- Teleshopping --+


Te-ai saturat de saritoarea ta obisnuita? Incearca ACUM noua saritoare Zangur cu aroma de jneapan, molid si zada! Dupa parcurgerea ei, viata ta nu va mai fi la fel - de fapt, e posibil sa nu mai fie deloc, ceea ce va face toti prietenii si vecinii de scara sa vorbeasca despre tine! Vechea ta saritoare nu-ti mai produce niciun fior, ai ramonat-o si-n dunga? NOU! Acum cu 10 metri mai inalt, si de doua ori mai expus! Saritoarea noastra ofera tot ceea ce altor saritori le lipseste: stanca spalata, prize nesigure, iar pentru cazul in care cumva o prindeti curata va oferim GRATUIT o pungă cu mâzgă sa dati pe prize!

Dar stai, asta nu e tot! Suie ACUM si cazi, si aceasta saritoare poate fi calea ta catre celebritate! Suna la numarul afisat in paranteza (112) pentru a deveni protagonistul stirilor de la toate televiziunile! Vei putea fi chiar TU subiectul celebrului si perfect logicului titlu "Un turist a cazut intr-o prapastie pe o vale din Bucegi"! Nu ezita - ramoneaza-o ACUM! Nu te-ai saturat sa pierzi timpul zilnic la toaleta???

+----------+

/vsc20130804/09-55-44_silviu_img_2086.jpg

 

La o asemenea putere de convingere, cum sa reactionezi altfel? "- Aaa, pai daca e pe asa, sui saritoarea asta cat ai zice pește!"Si colegii: " Pîîîîîîî...Eeeeeee....(hmmm - nu merge prea bine) E și jumătateeeee.....E și trei sfertuuuuuuri..." Chiar si asa, pe la Ș deja eram blocat și dădeam jos rucsacul, T l-am scremonat eu cumva dar la ultimul E m-au tras cu cordelina :D Adevarul e ca - am constatat-o cu atatea ocazii - cordelina limiteaza foarte mult prin design: e prost gandita! Nu ai alta varianta decat sa tragi omul cu ea...Ar trebui sa o faca producatorii mai tare, astfel incat la o adica sa te poata impinge cu ea cei de jos cand te duci cap de coarda!! O sa incerc sa-i pun solutie de apretat la urmatorul spalat... In orice caz, spre bucuria pasionatilor de programare, se pare ca tocmai am implementat o noua structura de date - dupa LIFO si FIFO, am pus in practica personal FILO pe o saritoare: First In, Last Out!

/vsc20130804/09-56-06_silviu_img_2089.jpg

Cat timp eram pe saritoare, colegii au tot incercat sa-mi fie de folos de jos, rezultand conversatii de genul: "- Intoarce-te cu fata in partea cealalta ca ai prize! - N-am loc din cauza morcovului, ma lovesc cu el de perete si ma arunca afara!" Ceea ce ulterior mi-a produs o revelatie: deja folosim nuci pe post de asigurari mobile - de ce nu si morcovi? Aceste roade ale pamantului au avantajul ca se afla intotdeauna in dotarea cuiva care catara o saritoare problematica! Pot fi si ele intepenite in gauri/fisuri, augmentand astfel lista procedeelor de tip cheie de mana/de picior cu cheia de fund...

/vsc20130804/09-57-30_ionut_dsc03451.jpg

/vsc20130804/10-28-41_ionut_dsc03455.jpg/vsc20130804/10-34-27_ionut_dsc03456.jpg

Cordlinu-i lin si iara lin, si ies din Zangur cu un zambet larg - motive am destule (sa luam unul la intamplare: nu am uitat betele de trekking la baza saritorii). In general la iesirea dintr-o saritoare te astepti la altceva decat intrarea in urmatoarea - ei bine, nu pe valea asta (si de la ea s-a contaminat si frate-sau, Hornul Coamei...). Vine la rand un jgheab pietros care ridica intrebarea "Cola, Fanta sau Șpraiț?" Optam pentru unica varianta sanatoasa dintre cele trei (caci apa plata aveam numai pe fundul jgheabului, loc altminteri indezirabil).

/vsc20130804/10-49-58_silviu_img_2093.jpg/vsc20130804/10-58-30_silviu_img_2100.jpg

/vsc20130804/10-58-54_ionut_dsc03459.jpg

La iesirea din jgheab e un bolovan. Rectific, iesirea ESTE un bolovan. Il iau in brate, fac un fel de șpraiț, îl încalec...vine remarca rautacioasa de la colegii din spate: "- Stiam noi ca iubesti muntele, dar nici chiar asa, în văzul lumii...Parca esti din filmul ala cu alpinisti, Brokeback Mountain..." Marșez: " - Ok, dat fiind momentul de tandrete, ați putea măcar să ne lăsați un pic de intimitate! Si sa nu uit: inainte sa va retrageti, lasati-mi o bucla echipata, ca am uitat catusele...Reveniti in cateva minute, ca la mine nu durează mult" Și intr-adevar am iesit in doi timpi si trei miscari dintr-o pozitie care merita mentionata in orice Kama Sutra alpina (varianta umoristica), exact la nasul urmatoarei saritori, preludiul celei cu fereastra.

/vsc20130804/11-01-12_ionut_dsc03460.jpg

Yupeee, saritoarea cu fereastra! Sa profitam cat mai putem - acusi vin astia cu reabilitarea si-i pun termopane! In saritoarea asta te simti ca un bol alimentar confuz, parcurgand tractul digestiv in sens invers: incepi de jos, te catari prin maruntaiele ei si apoi constati ca ai gresit drumul catre esofag, caci ai parte de o iesire cu tenta ginecologica printr-un urdiniș, care poate sa fi fost potrivit cu dimensiunile mele cand eram mic...! Aici e musai sa ne organizam: unul iese prin fereastra, unul tine mana pe X-ul din coltul ferestrei sa n-o inchida cineva, si al treilea sta de sase - ca daca da careva vreun ALT-F4, ne-am ars!

/vsc20130804/11-06-46_silviu_img_2106.jpg

Eheeei, si iata-ne la intersectia cu Valea lui Zangur (cam multe proprietati are Zangur asta prin zona...le-o fi obtinut prin retrocedare?) Desigur, nu mai mira pe nimeni faptul ca urmeaza o saritoare: orizontala in nuante de verde si/sau maro era in trend anul trecut pe vremea asta...acum se poarta gri-ul oblic sau vertical, la care asortezi accesorii de tipul cordelinelor! Si iat-o pe d-na P care pare sa fi calcat intr-un Super Glue, caci suie la aderenta pe spalatura cam cum merg eu pe orizontala. Ne luam inima-n dinti (si, de la o varsta-n sus, dintii-n buzunar - pai ce sa faci, daca aluneci la vale risti sa strici proteza cea noua, dand un nou sens expresiei "a te da cu placa") si ne testam si noi aptitudinile de Spaimărman. Apropo de asta - aveti idee, nu s-au inventat inca coltarii cu ventuze...?

/vsc20130804/09-48-08_silviu_img_2082.jpg

/vsc20130804/11-20-27_silviu_img_2107.jpg/vsc20130804/11-21-35_ionut_dsc03467.jpg

Dupa o scurta sicana a vaii (loc de temeinice rataciri cu ocazia altei ture), ceea ce vine la rand este o aparitie din lumea mondena - aceasta Nicoleta PreLuciu a saritorilor (desi dupa dimensiuni e mai degraba Oana Roman...). Intrebare: ce e mic, rosu si tremura pe Saritoarea Prelucie? Raspuns: Scufitul vazut de departe, din traseul corect. Caci e in fibra mea sa o iau pe unde nu trebuie, si iata-ma incercand sa sui la aderenta o portiune in care posibilitatile se termina brusc ca elefantul. Colegii, ajunsi intre timp deasupra si aflati in faza post-plictiseala, ma indeamna: " - Ionut, hai sus! - Neeeeh, m-am atasat de saritoarea asta..." Nu atat de bine pe cat as vrea, caci simt ca alunec la vale. Ii soptesc: " - Draga mea, relatia noastra se clatina: daca continui sa ramai asa dura si alunecoasa ma vei pierde..." Insensibila, inima de piatra, m-a lasat sa ma perpelesc (in soare); am asteptat cuminte in statia de cordeline si am luat-o pe prima care a venit, dupa care am intrat mielusel pe ocolire. Si uite asa am reusit, dupa o mica abatere, sa privesc Saritoarea Prelucie din pozitia confortabila, post-lucie...

/vsc20130804/11-28-09_ionut_dsc03468.jpg

/vsc20130804/11-38-02_ionut_dsc03475.jpg

/vsc20130804/11-31-31_ionut_dsc03470.jpg

De acum incolo valea iti solicita afinitati bovine: de aici pana in Poiana Mare iti trebuie plamani de taur, iar de acolo incolo sa ai gena de vaca, ca sa iti placa iarba. Caci drumul pana in Brana Portitei se desfasoara in marea sa majoritate pe acest material, dispus din nefericire in panta. Ma simteam ca vacuta Milka, de-mi venea sa secretez ciocolată din Alpi si mai multe nu. Acum sa ma ierte vacutele fericite, n-am nimic cu iarba lor, s-o traga si pe nas daca doresc - cu combo-ul gravitatie/iarba am eu ceva de impartit de fapt...


Din vorba-n vorba si din spaima-n spaima iata-ne in sfarsit ajunsi pe teren orizontal, caci Brana Portitei pare o generoasa autostrada dupa portiunea ce-a precedat-o. O urmam pana in locul in care devine, pentru scurt timp, Brana Mortitei, caci se intretaie cu acest valcel al unei persoane care nu mai este printre noi (mori de ciuda Zangur, ca pe ăsta nu ai reusit sa pui mana! Ti-ajunge o saritoare si-o vale). Iar aici tine-te ospat! Am baut o rosie (dupa ce ramonezi un pic cu rucsacul in carca, putine obiecte din el isi mai pastreaza forma initiala; v-o poate confirma un amic care intr-o tura a obtinut must storcand portofelul cu acte) si am mancat o masa diforma ce amintea vag de un sandvis, dar putea sa fie la fel de bine o mâță călcată pe autostradă; de fapt, in majoritatea timpului m-am mânjit cu el/ea pe față nenimerind gura, fiindca cu ochii eram pe continuarea Branei Portitei inspre creasta Picaturii. Vine si asta la rand candva...Pana una alta, hai sa ne concentram pe a ramane in starea opusa celui care da numele valcelului.

/vsc20130804/13-12-37_ionut_dsc03486.jpg/vsc20130804/13-13-36_silviu_img_2166.jpg/vsc20130804/13-25-47_ionut_dsc03490.jpg/vsc20130804/13-29-30_ionut_dsc03496.jpg/vsc20130804/13-40-20_silviu_img_2192.jpg

Pe Valcelul Mortului ni se alatura o alta echipa venita de pe brana. Ne salutam cordial cu traditionalul "Piatrăăăăăăăăăă...!!!" și strangem randurile, astfel incat nici sa nu ne lovim prea rau cand unul dintre noi starneste vreo piatra (observati nuanta: nu "daca", ci "cand"), dar, in acelasi timp, o piatra cazuta de mai sus sa nu se iroseasca trecand printre noi fara sa atinga nimic. Trebuie amintit aici ca Valcelul Mortului este denumirea prescurtata; cea completa este Valcelul Mortului de la o Piatra Venita de la Colegul de Deasupra sau de la o Capra (cine are curaj sa ridice ochii de sub casca si sa afle de unde i s-a tras ?!?). Caci te afli in plina patrie a friabilitatii - in care, ce sa vezi, ti s-a permis accesul la granita numai cu buletinul - iar probabilitatea de a-ti cadea o piatra peste organism este egalata doar de aceea de a deveni criminal in serie prin imprudenta (si inca unul de o eficienta remarcabila, avand in vedere ca investitia in echipament este practic nula, si numarul de victime per piatra este nu rareori supraunitar). Este locul in care poti capata pietre la rinichi daca piatra vine cu suficienta viteza! Sau hai s-o formulam altfel: cand vii pentru prima data aici, chiar daca nu esti genul superstitios si tot e foarte posibil sa iei o piatra-n gura!

/vsc20130804/13-40-28_ionut_dsc03500.jpg/vsc20130804/14-46-36_silviu_img_2202.jpg

Desi nu asa uscat ca alte dati, valcelul nu a necesitat Pampers (nici pentru el, nici pentru noi). Experienta pe ud avem: ce, n-ati mai intrat in scara blocului imediat dupa ce a trecut pe acolo femeia de serviciu si n-a stat sa clateasca, iar talpa pantofilor avea la fel de multe asperitati ca creierul de militian...? Constiincios, am incercat iarasi sa pun in practica principiul contactului cu stanca in 3 puncte, insa cu unele scapari - nu mi-a iesit simultan ci succesiv, si nu cu aceeasi stanca. Macar se pune daca au fost toate trei starnite de acelasi om...? Si inca am fost norocos, fiindca cu colega P s-a desprins ditamai bolovanul - noroc ca era o portiune orizontala si nu s-a lovit prea rau...Ce mai, asta e loc in care sa vii cu soacra si sa sui tu primul! Eventual o si sfatuiesti sa nu stea imediat in spatele tau, ca sa nu o lovesti din greseala (ce farmec ar avea? tu vrei intentionat... in plus, trebuie sa aiba piatra timp sa ia viteza...).

/vsc20130804/14-57-16_ionut_dsc03502.jpg

Partea cea mai dificila la acest valcel este sa inaintezi fara sa devii asasin. Mai ales ca spre final se ingusteaza si "podeaua" este pavata numai cu pietre aninate una de alta. Off si am vrut sa merg la cursul ala de levitatie...Ca solutie alternativa, am putea sa facem o cheta pe carpati.org, sa cumparam foarte mult lipici si sa-l aruncam la vale din Saua Mortului! A, vi se pare ca exagerez cu dramatismul? Si inca eram in plutonul fruntas! Nu vreau sa ma gandesc cate nopti de cosmaruri or fi avut colegii de sub - cred ca le vor povesti si nepotilor despre intunecatul valcel, salasul unei hidoase creaturi numite Scufițoșenia Ucigașă, acest Sfarma Piatra-n Capul Colegilor de Tura!

/vsc20130804/15-06-15_ionut_dsc03503.jpg/vsc20130804/15-37-17_silviu_img_2213.jpg

La iesirea din valcel, dupa atatea infractiuni grave (asasinate etc) ce mai conteaza una minora? Adaugam pe lista iesirea prin efractie...Pai unde ati vazut Scufitu' sa se catare ca omul normal? Nu, el e infestat cu Ramonella! Aviz amatorilor: simptomele constau in exploatarea spasmodica a oricarui perete - vei sti ca esti infectat cand intri in bloc si primul impuls este sa urci pana la etaj cu spatele pe perete si picioarele vizavi pe balustrada scarii. Ei bine, exista si o faza mai avansata - cand pleci dimineata la munca deschizi fereastra de la bucatarie si dai rapel pana jos (dupa care realizezi ca ai uitat servieta si sui inapoi pe prusice), iar faza terminala e cand incep sa te tenteze fisurile aparute in tavan dupa cutremur. Slava Domnului ca eu sunt abia la faza in care sterg praful pe dulap facand șpraiț între aragaz si frigider... Revenind la iesirea din valcel, reusesc sa ma complic ingrozitor exact in jgheabul final, unde, in plina criza de ramonita, descopar ceea ce se dovedeste o excelenta priza de cot!! Stiu, sunt un mare alpinist...Din punct de vedere genetic, ca mine e unul la cateva zeci de mii (mai exact, cei rezultati dintr-un incest sau crescuti la Cernobîl...desi ultimul caz n-ar fi asa rau - 4 maini a cate 13 degete prindeau bine pe Hornul Coamei!)

/vsc20130804/15-44-41_ionut_dsc03510.jpg

/vsc20130804/15-44-55_ionut_dsc03511.jpg

Ajunsi sus, facem bilantul leziunilor. Ma intreaba colegii: "esti intreg?" Intrebarea e ambigua - de la gat in ce directie? A, in sensul fizic...Pai degete aveam oricum vreo 10, de ma si-ncurcam in ele, asa ca mi-au ramas destule, iar ochiul mi-a zis un prieten ca creste la loc, nu-i problema. De dinti mi-era sa nu pateasca ceva, ca mai ramonez in ei..." - A, adica esti cu zecimale, dar iese intreg prin rotunjire!" Iar se iau astia de burta mea...auzi la ei, rotunjire...Ia ziceti, ce preferati: firul estic al Spumoasei ca-i aproape, sau asteptati pana la hornurile Secii? Intreb ca sa stiu unde va dau branci...

/vsc20130804/13-53-38_silviu_img_2200.jpg/vsc20130804/15-59-49_silviu_img_2236.jpg

/vsc20130804/16-28-39_ionut_dsc03525.jpg/vsc20130804/16-36-27_ionut_dsc03532.jpg/vsc20130804/16-38-12_ionut_dsc03537.jpg

Animat de asa simtiri nobile in proximitatea Crucii, este si firesc sa o ocolesc. Nu stii niciodata cand te loveste vreun fulger ratacit...Ne amestecam printe pantofari dar nu numai (salutare domnu' alekstar! :P ), facem plinul de lichid la benzinaria Caraiman (lichid de frana, ca urmeaza coborarea) si ne grabim sa devenim tinta pietrelor pantofare pe Jepi - c-asa e-n tenis: iesi viu din Mort si mori pe soseaua Viilor...

/vsc20130804/16-41-02_ionut_dsc03539.jpg

Iar de aici incolo este o simpla formalitate (una de durata, e drept) pana la Silva. Cine nu a citit jurnalul anterior n-are decat sa ramana cu impresia ca ma refer la hotel :P


Conchid:


Nu-i Dacia ca Mercedesu', si nici muntele ca șesu'!

Nu-i bautul ca mancarea, nici Zangur ca Urlatoarea!

Nu e Sting ca Deicide-u', si nici Mortul ca asfaltu'!

Nu-s la scris vreun John Steinbeck, nici pe munte Ueli Steck!

Dar sunt bune toate-asa, mai revin dac-oi putea!

S-aveti zi sau seara buna! zic sorbind o apa plata*...


* rima se gaseste tot in vitrina frigorifica, dar la alta categorie


/vsc20130804/21-08-58_ionut_dsc03557.jpg



Luni, 12 august 2013 - 18:04 
Afisari: 3,319 


Postari similare:





Comentariile membrilor (14)

rupi2003
rupi2003
Caraba
 
1
Avalansele si-au batut clar joc de Saritoarea lui Zangur.
Unde mai gasesti pe VSC saritoare de 20 m cu un singur piton pe la mijloc, fara aterizare amortizata?

Colegii tai sunt mai timizi sau au fost suparati pe aparatul foto / pe tine?
Nu te-au cadorisit cu un zambet, ceva sau ai taiat manifestarile de simpatie la montaj?
Ca de posterioare / spinari vad ca nu ai dus lipsa. Carpati.org

Oare ce povestioara haioasa ai scoate dintr-o Albisoara lunga?


Luni, 12 august 2013 - 20:13  

scufitul_rosu
scufitul_ros..
Caraba
 
2
<<Unde mai gasesti pe VSC saritoare de 20 m cu un singur piton pe la mijloc, fara aterizare amortizata?>>

Depinde ce intelegi prin VSC Carpati.org Ca asa, mai stim noi o saritoare care corespunde (cred) descrierii pe Seaca dintre Clai...

<<Colegii tai sunt mai timizi sau au fost suparati pe aparatul foto / pe tine?>>

Colegii mei sunt genul mai discret si nu cred ca s-ar simti bine sa fie "publicati". Si oricum, nu in stilul asta de jurnal, ca sunt oameni seriosi Carpati.org In plus, nu fețele noastre sunt punctul de interes, ci peisajul și pasajele tehnice. In caz ca are cineva altfel de curiozitati, il pot scoate la o apa plata sa ma studieze pe toate fețele...sau ne vedem in trenul de 5:45 duminica Carpati.org

<<Ca de posterioare / spinari vad ca nu ai dus lipsa.>>

Acum de ce vrei sa ma faci de rusine public? Faptul ca am prins doar posterioare si spinari poate fi o indicatie a pozitiei mele in cadrul trupei...daca aveam vreunul in urma, nu-l pozam eu din față ?!? Carpati.org

<<Oare ce povestioara haioasa ai scoate dintr-o Albisoara lunga?>>

Nu cred ca ar iesi haioasa, n-am atins nivelul ala - ar fi mai mult stresanta...Si nu pot scrie despre o tura decat daca mi-a placut.

P.S. Sunt cu ochii pe voi! (mai exact pe picasa ta si a Laurei) Carpati.org


Luni, 12 august 2013 - 22:12  

rupi2003
rupi2003
Caraba
 
3
"deja folosim nuci pe post de asigurari mobile - de ce nu si morcovi?"
Pai morcovii sunt deja folositi ca asigurari fixe - pitoane morcov.
Apropo de proprietatile lui Zangur din zona - valea e pe bune, dar saritoarea e luata cu acte false Carpati.org, ca pana la confluenta cu valea Z mai avem canionul si saritoarea cu fereastra.
O fi fost Zangurica catarator amator la viata lui si a urcat-o prima data?


Luni, 12 august 2013 - 23:29  

iulianasb
iulianasb
Caraba
 
4
Bai ce-am ras, fain, misto asa de dimineata, sa vezi ca e unul care scrie sugubat !
Intr-adevar acuma cu totii ne intrebam o poza cu tine de ce nu este in jurnal ?!
Atat de hain esti incat privezi privitorul de o asemenea imagine deosebita !? Carpati.org
Succes si la cat mai putin morcovi cand oi iesi din Brana Portitei in Creasta Picaturii, saritoarea lui Zangur avea piton, era lux maxim, pe brana acolo nu ai insa nici macar jnepenii intotdeauna langa tine ! Te lasa cand iti e greu !
La cat mai multe asemenea jurnale !


Marți, 13 august 2013 - 09:58  

zentai
zentai
Coarda
 
5
foarte umoristic.Am ras si io.Umor bun, de calitate!La Zangur nu ma pricep, ca n-am avut ocazia, asa ca te cred pe cuvant!
Chestia cum ca” care ele este culte, dăcât că nu sparge fața la cititori dupe site” e antologica!Ar merita inceputa o colectie a site-ului, chiar cu asta! Carpati.org.


Marți, 13 august 2013 - 11:53  

gabicolea
gabicolea
Caraba
 
6
Asa 'surmenage a trois' mai rar . Sa stii ca esti in pericol sa devii instigator la surmenage-atorii si iti capeti belele cu cei mai traditionalisti.
Am ras cum nu am mai ras de mult. Colegii de birou se uitau la mine ca la poarta noua...greu sa explici unor nevorbitori de romana ce frumuseti hazlii iti insenineaza ziua.
Iti urez multe ture placute, pt ca, intr-un acces egoist, mai vreau sa citesc astfel de 'scriituri'.

Zile senine!


Marți, 13 august 2013 - 14:46  

scufitul_rosu
scufitul_ros..
Caraba
 
7
@rupi2003: a, era piton? adevarul e ca il simteam eu cam rece Carpati.org da, ai dreptate, uitasem de tipul ala de piton. Hmm inseamna ca din cateva văi imi deschid magazin de pitoane!

@iuliana: pai e si fundul meu in poze! io-s ala rosu (nu te-ai fi asteptat) cu genunchiere...

@zentai: nu e sanatos sa ma crezi pe cuvant! Pai daca incepe lumea sa ia de bun tot ce scriu aici, nu mai calca picior de om pe Valcelul Mortului...sau va incepe sa fie criza de soacre Carpati.org

@gabicolea: eh, ceva imi spune ca traditionalistii cam renunta dupa primele paragrafe...Mai bine ca n-au inteles colegii, ca te pomenesti ca trebuia sa scot si versiune in engleza data viitoare Carpati.org

@toti cei de mai sus: ma bucur ca v-a placut. Vorba ceea: "we love to entertain you!" Carpati.org


Marți, 13 august 2013 - 16:51  

adelina.mitrofan
adelina.mitr..

 
8
Salutare!
M-a amuzat copios jurnalul tau! Nu mai citisem nimic de genul asta asa ca...o sa dau fuguta sa citesc ce ai mai scris Carpati.org
Cand o fi sa ajung si eu pe aici, am sa rad singura de "replicile" tale, ca sa mai eliberez din tensiune ( ca gagigice de la tenis care gem de mama focului ).
Carari cu soare,
Adelina


Vineri, 16 august 2013 - 13:09  

adelina.mitrofan
adelina.mitr..

 
9
gagicile*
( m-am entuziasmat rememorand faza cu priza-urs Carpati.org )


Vineri, 16 august 2013 - 13:11  

scufitul_rosu
scufitul_ros..
Caraba
 
10
Pai asta mi-a fost si scopul cand l-am scris - unul nobil: sa umplu un gol in cultura umanitatii Carpati.org
Vezi? De-aia n-are ursul coada: s-o fi saltat unul in ea si n-a tinut priza Carpati.org


Vineri, 16 august 2013 - 13:18  

elranho
elranho

 
11
De mult nu am mai citit un jurnal asa amuzant..felicitari Scufitule, sper sa prind o tura cu tine la un moment dat sa ma molipsesti si pe mine cu buna ta dispozitie :-)


Luni, 19 august 2013 - 21:29  

scufitul_rosu
scufitul_ros..
Caraba
 
12
@elranho: ai fi dezamagit, pe munte sunt om serios...Doar cand ma intorc in Bucuresti ma apuca - o fi de la noxe Carpati.org


Marți, 20 august 2013 - 17:54  

stefi
stefi

 
13
Ioi, cat de frumos invarti cuvintele!!! E a patra oara cand citesc jurnalul si tot ma prapadesc de ras. Carpati.org


Luni, 29 iunie 2015 - 14:26  

gabi_m
gabi_m

 
14
Comic Carpati.org


Luni, 5 octombrie 2015 - 21:55  


 




Trebuie sa te autentifici pentru a putea adauga un comentariu

 
0,0871 secunde

GetaMap.org | Maps from all over the world | ro | fr | es | de | Calculator distante
ViewWeather.com - A new way to view the weather | nl.ViewWeather.com | sv.ViewWeather.com
Regulament carpati.org
© copyright (2004 - 2019) www.carpati.org