Skin Classic Skin White Skin Black & Whilte Skin Default Adauga la Favorite (In contul carpati.org)
Cautare:

Doneaza

Calendar

Octombrie 2019
LMMJVSD
123456
78910111213
14151617181920
21222324252627
28293031

Noiembrie 2019
LMMJVSD
123
45678910
11121314151617
18192021222324
252627282930

Online

Vremea
Varful Cindrel
Muntii Cindrel (cibin

Voluntar in Carpati - 2016

Homepage

Lista de discutii

Speo Alpin 2010 (Muntii Bucegi)

Tabăra Națională „SPEO ALPIN 2010”, inclusă în programul „Natura mă învață, primii pași în viață”, finanțată de Autoritatea Națională pentru Sport și Tineret s-a desfășurat în perioada 23-29 august 2010, în Centrul de Vacanță „Cerbul” Brătei. Activitățile teoretice și practice au fost aplicate de Asociația Ecologică Floare de Colț, în masivele Bucegi și Leaota. La această tabără națională, desfășurată sub formă de concurs au participat 50 de tineri din 10 județe, împărțiți în 10 de echipe de câte cinci persoane. Cele 10 de echipe au realizat alternativ în cinci zile, mai multe tipuri de activități conform programului de desfășurare:

1. Traseu alpin – Valea Răteiului și tehnici de coborâre pe coardă;

2. Traseu alpin – Valea Brăteiului și tehnici de escaladă – manșă;

3. Forme endocarsice – traseu peșteri și Parc Aventura;

4. Forme exocarstice – traseu Cheile Orzei și tehnici de urcare pe coardă – blocatoare;

5. Traseu montan marcat și nemarcat, proba teoretică, proba surpriză;

Punctajul maxim posibil a fost de 1000 de puncte. Echipele au participat și s-au implicat extrem de activ în această întrecere, clasamentul final fiind următorul:


1. Crăișorii - Brașov - 945 puncte

2. Eleutheria - Mehedinți - 918 puncte

3. Eco A5 - Constanța - 916 puncte

4. Crisalidele - Argeș - 910 puncte

5. Bocancii Veseli - Hunedoara - 910 puncte

6. Eco Hoinarii - Iași - 910 puncte

7. Tinerii Naturaliști - Brăila - 898 puncte

8. Winners - Dâmbovița - 874 puncte

9. Eco Mușchetarii - Bacău - 839 puncte

10.Best - București - 755 puncte.


La Tabăra Națională „SPEO ALPIN 2010” au fost prezenți din partea asociației următorii monitori: Prundaru Marius, Leonte Felix, Bivolaru Cătălin, Crican Cezar și Posta Cătălina, care s-au implicat permanent în activitățile taberei.


IMPRESII ALE PARTICIPANȚILOR LA TABĂRA NAȚIONALĂ „SPEO-ALPIN 2010”


Ziua I

Tabăra este bine organizată: program adecvat unei tabere de munte; mai multe ture de cățărare ar fi minunat; dacă se poate să renunțăm la programul cultural sau să-l scurtăm; mâncarea este excelentă; traseul depe valea Brătei a fost foarte interesant; feed-back-ul ar trebui să fie la sfârșitul săptămânii.

Ziua II

La fel de bine ca în prima zi. Traseul pe Valea Rătei a fost mai scurt și mai relaxant, iar după-amiază am avut parte de asemenea de o experiență plăcută și unică, fiind prima de acest fel. Suntem foarte încântați de aceste prime două zile și sperăm ca și celelalte să fie la fel de pline de aentură și distracție.

Ziua III

Traseul de azi a fost foarte interesant dar mai periculos și riscant; proba de după-amiază ne-a pus la încercare – a fost plăcut; nu avem timp să ne plictisim și totuși avem destul timp liber; experiența de azi, ca și cele din zilele trecute și probabil și cele care urmează sunt pline de farmec, lucru ce se datorează nu numai activităților, dar și monitorilor care fac ca tot ce facem să pară mai ușor și mai distractiv.

Ziua IV

Ziua a patra a fost printre cele mai ușoare și relaxante de cînd am venit în tabără. Peșterile, chiar dacă sunt mici sunt impresionante și experiența în sine e palpitantă (se merge târâș), iar urcarea până la ele nu este obositoare ci ușoară. După-masă la Parcul de Aventură, lucrurile au decurs minunat și toți membrii echipei și-au învins temerile de la începutul taberei. Seara am avut de pregătit un program cultural și deși ni se părea o probă nu tocmai plăcută, ne-am străduit să iasă cât mai bine, reușind să ne distrăm și noi și spectatorii. A fost o zi frumoasă și interesanta, la fel ca și cele de până acum.

Ziua V

Ne-a plăcut foarte mult traseul pe care am fost, peisajul este impresionant, cu toate că a fost obositor, însă a meritat efortul depus și fiecare pas pe care l-am făcut pentru a ajunge în vârf. Pe drum ne-am distrat, jucând cu monitorii și cu ceilalți colegi, diverse joculețe și cântând cântece de drumeție. A fost una dintre cele mai frumoase zile petrecute aici și am repeta experiența oricând. Ne-a plăcut foarte mult în tabără, activitățile au fost interesante și provocatoare și cu ocazia asta vrem să vă mulțumim pentru șansa pe care ne-ați dat-o!

Am ajuns fiecare cu bine acasă. Suntem în pătuc și fără febră musculară. Am  și ieșit să facem o tură de alergare ca să ne menținem tonusul. Săptămâna a fost excelentă. Un pic cam solicitantă ce e drept, dar acum la final toate se văd frumos. Vă mulțumin că ați avut grijă de noi prin strictețea dumneavoastră și vă urăm numai bine, sănătate și să o țineți tot așa că faceți o treabă demnă de admirat. Răbdarea de care ați dat dovadă cu fiecare dintre noi este un semn de prețuit și vă mulțumim înca o dată. Am fost puțin stângaci dar ne-am descurcat. Andra și Mihnea voi fi niște monitori de nota 10. Sănătate, putere de muncă și la o nouă revedere.

Echipa „BOCANCII VESELI” – Hunedoara


Nu știu dacă vă puteți aminti cine sunt pentru că deși ne știați cât de cât am fost mulți și nu cred că ne-ați reținut pe fiecare în parte. Sunt Dobrișan Cristina din echipa Bocancii Veseli (bruneta mai înaltă). Vă scriu pentru că vreau să vă mulțumesc pentru ocazia minunată pe care ne-ați dat-o.

Pentru mine a însemnat foarte mult pentru că este prima tabără în care am fost și mi-a plăcut foarte mult. Nu știam că muntele poate fi așa de fascinant, nu am mai făcut așa ceva niciodată, parca mi-a revenit pofta de viață după un an în care nu am făcut altceva decât să învăț. Plus că am cunoscut oameni extraordinari cu care mi-am propus să țin legătura multă vreme de acum înainte. De asemenea vreau să mă înscriu la un club montan din București, O să mă interesez mai mult. Vă mulțumesc foarte mult pentru ceea ce faceți și pentru cum o faceți, pentru mine cel puțin a însemnat un nou început...

Cu respect, Dobrișan Cristina!

Ziua I

Lidia: Experiența de la rapel a fost foarte interesantă deoarece era ceva nou și aș vrea să o pot repeta.

Corina: Primul traseu a fost foarte frumos și teama a dispărut imediat (multă adrenalină). Din păcate adrenalina s-a cam terminat până la rapel, unde am cam tremurat, însă experiența este extraordinară (trebuie repetată). Mulțumim!!

Ionuț: Traseul făcut a fost o experiență inedită pentru mine, efortul a fost mare, dar priveliștea pe care am văzut-o a făcut ca oboseala să îmi treacă. Rapelul mi s-a părut puțin intimidant la început, dar după ce am făcut primul pas, toate emoțiile mi-au trecut și am coborât cu bine.

Bogdan: Ritmul care s-a impus pe traseu a fost numai bun, cât să îmi placă ceea ce fac și să nu fie obositor.  Pentru mine, adevărata provocare o să fie în ziua în care trebuie să escaladez. Am avut emoții la rapel, cu toate că am mai făcut, dar cu cât experimentez mai des, mi se pare mai frumos și mai ușor.

Ziua II

Corina: Ziua a II-a a fost mai grea decât ziua I, în opinia mea. Am făcut lucruri pe care nu credeam că o să le fac vreodată! E uimitor!! Partea frumoasă este: cu cât trec zilele, cu atât îmi doresc mai mult să mai particip la o astfel de tabără și chiar să urmez o școală de alpinism. Mulțumim!!

Lidia: Traseul de pe Valea Brătei a fost mai dificil decât cel de pe Valea Rătei, mi-a pus la încercare curajul, mi-am depășit limitele și mi-a plăcut experiența. Cățărarea a fost foarte dificilă, deoarece era ceva nou pentru mine, dar a fost o provocare pe care am acceptat-o și am reușit să fac ce mi-am propus.

Bogdan: La cățărare am încercat să-mi folosesc până și bărbia. M-am sprijinit și în umăr, crezând că o să reușesc să mă ridic. Îmi pare rău că n-am escaladat de 10, dar m-am simțit bine și știu că pot mai mult. Și am avut mai multe emoții pe Valea Brătei decât ieri.

Ziua III

Costin: Peștera... trebuia să caut un caiet. Și pe cuvântul meu de militar în termen, dacă nu l-am căutat până în fundu’ peșterii. Ce să-i faci lui Cezar? L-a pitit la dracu-n praznic! Oricum, am văzut lucruri foarte frumoase în adâncurile peșterii, până la care am ajuns de data asta. Parcul a fost ușor... doar aveam experiență! Și în final: „Prinde-o, prinde-o, prinde-o!!!...”

Lidia: Chiar dacă am găsit cu greu caietul, ascuns foarte bine de Cezar, am avut ocazia să vedem cea mai mare parte din peșteră și a fost foarte impresionantă. Bogdan: Peșterile mi-au plăcut mult de tot și nu-mi mai e teamă să merg prin locurile înguste, știind că urmează un culoar mai lărgit. Mi-a plăcut mult și senzația pe care am avut-o când eram sus în Parcul de Aventură.

Ziua IV

După ce am urcat pe Cheile Orzei, echipa noastră a ajuns prima la cabană. Am reușit să ținem echipa unită și am depus un efort de care nu ne credeam în stare.

Ziua V

Pietricele în bocanci... noroi... stânci... pădure... priveliște... traseu lung după 4 zile... oboseală la final însă totul a meritat. Ne cerem scuze că scriem așa de scurt dar a fost minunat pentru toată echipa. Mulțumim pentru această tabără!

Am ajuns cu bine azi noapte la ora 1:00. Atât de obosiți de pe tren și poate că s-a adunat câte un pic și din zilele de la munte, încât eu am dormit până dimineață la 11 și după masă iarăși până acum. Și ceilalți s-au trezit la fel de târziu. Ne bucurăm că ați fost apropiată de noi. Au fost foarte bune sintetizările (rezumatul) după fiecare zi, dându-ne siguranța că totul este sub control. Mesele au fost foarte bune, totuși, Costin zicea că el ar mânca mai mult dimineața, iar eu am zis că aș fi mâncat mai puține mezeluri, sau praf de piureu, poate chiar post miercuri și vineri; dar nu ne-am plâns deloc... era doar o sugestie. Ne dorim ca și pe viitor să aveți finanțare pentru aceste tabere. Vă transmitem sănătate și multe mulțumiri pentru această tabără minunată!

Echipa „ELEUTHERIA” – Mehedinți


Ziua I

Deși puțin epuizantă, prima zi în tabăra Speo Alpin a fost una minunată. Cu fiecare pas făcut ne satisfăceam curiozitatea în ceea ce privește fiecare colțișor al peisajului de pe valea râului Brătei. Chiar dacă uneori cu ajutor, satisfacția fiecărei stânci lăsată în urmă ne dădea forță să mergem mai departe, iar mulțumirea e și mai mare, la capătul traseului, de unde crestele munților se văd mai bine ca oriunde. Coborâm agale cu gândul la masa caldă și gustoasă care ce așteaptă. Proba de ecologizare este trecută cu brio, dar grăbiți de timp ne îndreptăm cu pași repezi spre stânca ce așteaptă să fie explorată cu fiecare colțișor. Am reușit să creăm și un moment artistic, răsplătit cu zâmbete și aplauze. Întinși în pat, reflectăm asupra zilei ce tocmai a trecut și privim cu entuziasm și speranță că următoalrele zile vor fi la fel sau poate chiar mai deosebite.

Ziua II

Observăm că pe zi ce trece, totul devine din ce în ce mai interesant în tabăra Speo Alpin. Munții au început să ne devină prieteni, iar după traseul din prima zi, astăzi am reușit să străbatem abrupturile Văii Răteiului cu destulă ușurință. Relieful montan a reușit să ne lase din nou impresionați. Coborând în rapel sfioși și neștiutori „aterizarea” ne face să spunem „mai vreau o dată”. Puținul timp liber care a mai rămas până la cină l-am ocupat cu desfășurarea diverselor activități distractive, precum: tenis, volei, fotbal. Momentul cultural pregătit de cele două echipe a fost interesant și presărat cu întrebări de cultură generelă și câteva bancuri. A fost o zi în care am adunat amintiri frumoase și am căpătat experiență. Pe mâine!

Ziua III

O nouă zi, o nouă aventură în Centrul de Agrement „Cerbul”. Dis de dimineață, înarmați cu multă curiozitate am plecat să explorăm noi tărâmuri, parcă desprinse din basm. Așadar ne avântăm către Cheile Orzei. Traseul s-a dovedit a fi cel mai obositor de până acum, dar și foarte interesant. Cel mai mult am fost impresionați de barajul Lacului Scropoasa, de care ne-am despărțit foarte greu, fiind dornici să facem cât ai multe poze. Ajunși în tabără la miezul zilei, ne-am delectat papilele gustative cu minunata mâncare servită tot de o minunată domnișoară. Peste câteva ore, ne-a ieșit în cale coarda cu blocator, ce ne îndemna mișelește să o călărim. Deși la început ni s-a părut un lucru foarte ușor, pe parcurs am văzut că nu e deloc așa. Abia după ce am prins tehnica, drumul către 10 a devenit ceva mai simplu. Coarda cu blocator a fost ceva mirobolant pentru noi și cu toate că a fost un lucru nou am reușit să ajungem toți membrii până la capătul corzii. Seara am jucat un fotbal de mare excepție alături de noii prieteni de la celelalte grupe. A urmat programul artistic susținut de echipa Eleutheria, ce a reușit să ne binedispună; deci vă rugăm, „mai țineți-ne până la toamnă...” 

Ziua IV

Nu avem decât regrete pentru că ziua a IV-a a trecut deja. Am descoperit frumusețile peșterilor. Pentru început, ne-am strecurat cu mare dificultate în Peștera cu Două Intrări. Odată ajunși în peșteră, am relizat că în orice spațiu, fie el în condiții dificile, există viețuitoare, asta au demonstrat-o liliecii din Peștera cu Două Intrări. În Peștera Onicăi a fost o aventură căutând un săculeț în care era o foaie pe care ne-am scris numele, lucru care o să demonstreze trecerea noastră pe acolo. Următoarea activitate foarte mult așteptată a fost Parcul de Aventură, care ne-a umplut de adrenalină, cu teama de pe bârnă, dar la final parcă mai doream încă o tură.

Ziua V

Încă de la începutul vacanței petrecute aici am știut ce ne așteaptă în ziua a V-a. Spunem sincer că ne-am speriat când am aflat activitățile, timpul de drumeție și traseul. Dar încetul cu încetul, pornind pe potecile prin pădure, admirând peisajul, sunetul și susurul izvoarelor care ne-au potolit setea și ne-au răcorit, timpul s-a scurs fără să ne dăm seama. Am cântat cu toții cântece poate nemaicântate de unii dintre noi, am glumit și ne-am simțit atât de bine, încât a zburat timpul văzând cu ochii. Am urcat pe „Clăi” cu mult curaj, curaj pe care l-am dobândit cu timpul, în această tabără speo-alpin. Am încheiat jumătatea traseului cu o priveliște superbă a Lacului Bolboci, Crucea de pe Caraiman și Vârful Omu. O zi superbă, care din păcate s-a încheiat. Sperăm să ne revedem!

Am ajuns luni noaptea la ora 1... Copiii au dormit la mine iar dimineață i-am dus acasă... Abia acum mi-am revenit, de copii ce sa mai zic, au dormit tot drumul! Acum mi-a placut mai mult programul. Dimineata traseu iar după-masă activități mai simple. Chiar dacă de data asta mi-am rupt eu de tot bocancii, la tenis cu piciorul. (…) În tabăra asta mi-a plăcut mai mult decat în precedentele... managerul din dumneavoastra crește tabără de tabără... S-a văzut flexibilitatea și empatia. Multumim celor de la bucatarie pentru mâncarea bună și destulă. Și domnișoara ce ne-a servit a fost tare draguță. Două săptămâni am fentat viața cotidiană! Poate mai fentez și la anul! (EUGEN)

Echipa „ECO HOINARII” – Iași


Ziua I

N-am întâmpinat probleme azi și ne-am ajutat și coechipierii. În mare parte, trei dintre noi sunt obișnuiți cu zona, ceilalți se adaptează fără a presta efort. Să lăsăm spațiu pentru fiecare:

Oana: Pentru că n-am mai făcut efort în ultimul timp, prima mea urcare din deal m-a cam lăsat fără aer. Posibil ca la asta să fi contribuit și nesomnul. Din ziua de azi îmi sunt creionate câteva gânduri în memorie: stânca pe care am stat cocoț de la Peștera Rătei, ușurința și plăcerea cu care am coborât în rapel și râsetele pe care le-am desprins din interesantele replici ale celor de aici. Surprizăăă!! Și vine și mâine.

Adriana: A urca prin văi e un vis. Formele stâncilor mi-au furat mințile și mă impresionau din ce în ce mai mult. Păcat de cele făcute de viituiră. În ciuda acestui fapt, apa își păstrează culoarea sa cristalină. Sunt bucuroasă că am fost selectată să particip la această tabără și sigur nu voi regreta nici pe parcurs. O să le spun tuturor să nu dea înapoi de la astfel de trasee. E mult prea „true”!

Valentin: Impresia așternută după prima zi de tabără este una bună, conform așteptărilor. Sper ca zilele următoare să fie și mai bune... Un mic inconvenient este faptul că nu avem posibilitatea să repetăm proba efectuată după-masă.

KYPYKO: O primă impresie despre această tabără, aș putea spune că prima zi a fost de acomodare, am cunoscut persoane noi și drumul spre munte a fost foarte interesant. Mi-a făcut plăcere să-i ajut pe toți cei care nu au reușit să urce.

Alin: Prima zi din această tabără mi-a făcut o frumoasă impresie despre echipajul acestei tabere, dar o și mai bună impresie despre frumusețile țării noastre. Sper ca ziua următoare să fie și mai frumoasă.

Ziua II

Oana: Mai adrenalinată decât ziua de ieri, cu certitudine, cel puțin pentru mine. Ne-am ales cu un itinerariu ușor. Mersul lor pe potecă transformându-se pentru mine în mers pe stânci cu doi dintre monitori. A fost antrenament pentru ce a urmat apoi: escalada. Ca noi toți, am vrut să ajung sus, dar nu mă gândeam cât eram acolo, că voi și reuși. Faină zi!

Adriana: A doua zi a fost cea mai tare. Pe valea Brăteiului a fost ca un vis, dar și un antrenament pentru ce a urmat după-amiază. Nu am reușit să mă cațăr până sus, la escaladă, dar am fost pe aproape să depășesc obstacolul ce pe majoritatea ne-a împiedicat să luăm 10.

Valentin: A fost o zi superbă cu multe peripeții!

KYPYKO: Prima zi a fost de acomodare, a doua zi cred că m-am acomodat foarte bine, am reușit să iau 10 la escaladă și am ajutat participanții pe Valea Brăteiului să urce pe stâncile din mijlocul râului.

Alin: O zi în care am descoperit foarte multe lucruri, am descoperit că sunt în stare să mă cațăr pe munte și că vreau să repet această experiență, mereu și mereu,  dar din păcate nu mai avem decât câteva zile...

Ziua III

Oana: Târâș, gropiș, poziș... astăzi fuserăm prin peșteri. Cică se putea să ieșim și mai porcușori, dar a fost senzațional așa. Parcul de Aventură... ușor!

Adriana: Hmmm... În peștera cu Două Intrări m-am simțit ca în armată (deși mi-aș dori, nu am trecut pe acolo). Târâș pe burtă și pe coate am trecut de la o intrare la alta și înapoi. La Peștera Onicăi a fost cel mai tare dar... păcat că a fost contra timp și nu am putut face mai multe poze. Parcul de Aventură a fost floare la ureche!

Valentin: Cele două peșteri au fost super. La Parcul de Aventură bârna mi-a dat senzații tari. Îmi doresc ziua de azi pe repeat!

Alin: O zi superbă și plină de senzații tari!

KYPYKO: În Peștera Onicăi mi-aș muta locuința iar în cea cu Două Intrări mi-aș face casa de vacanță. Parcul de Aventură a fost mult prea ușor pe lângă ce am făcut în primele zile.

Ziua IV

Traseul spre Cheile Orzei a fost încîntător. Scările ne-au dat palpitații mari. Păcat că Lacul Scropoasa e cam secat. Urcarea pe coardă cu blocatoarele a fost floare la ureche, dar a fost ceva nou și interesant.P.S. Să nu mergeți cu gura deschisă că o să înghițiți muște! Eu am pățit-o Nu știu dacă încă „trăiește” în stomăcelul meu și nici gustul nu am apucat să-l simt.    (Adriana)

Ziua V

Traseul de azi a fost destul de obositor, da a meritat. Din Cariera Zănoaga vezi minunatul peisaj. Lacul Bolboci, Vârful Caraiman, Răteiul, Leaota, chiar și o părticică din minunata Piatr a Craiului. Nu regetăm că am venit în acesată tabără. Vă mulțumim pentru ospitalitate, atenție și distracția acordată. Sper să ne revedem curând!

Echipa ”Crisalidele” a ajuns cu bine acasă și dorește să vă mulțumească pentru săptamana de vis pe care au petrecut-o împreună cu dumneavoastră și celelalte echipe. O să spun doar impresia mea dar sunt sigur că și ceilalti 4 ar fi spus la fel. Ar trebui să încep cu peisajele superbe dar cel mai mult ar trebui să ne gândim la persoana care s-a zbătut atâta pentru a ne oferi această săptămană în mijlocul naturii. De la dumneavoastră am învățat foarte multe despre alpinism și peșteri dar un lucru și mai important: ne-ați învățat să iubim natura pentru că ea ne oferă viață... Vă mulțumim pentru această săptămână și sper că și la anul vom fi acceptați... Ce aș putea să mai spun despre natură??? Totul se vede din sutele de poze pe care le-am făcut, s-a văzut că toți cei care au participat la aceasta tabără iubesc natura și că doresc să facă ceva împotriva celor care o degradează. Nu a contat locul pe care l-am ocupat la sfârșit sau penalizarea pe care am primit-o ci faptul că am reușit să ducem la bun sfârșit toate probele la care am fost supuși. Vă mulțumim și să ne vedem și la anul! big hug!

Echipa „CRISALIDELE” – Argeș


Ziua III

Cu pași repezi am parcurs Valea Orzei descoperind multe lucruri interesante. Cu toate că a fost un pic mai dificil, ne-am dus la bun sfârșit misiunea. Partea în care am urcat cu blocatorul a fost foarte amuzantă, dar în același timp și o probă de curaj. Aș mai încerca odata această experiență. (Valentina)

Pentru prima dstă în această săptămână, m-am convins că ar trebui să scriu și eu câte ceva. După-amiază, aventura continua cu ceva nou, chiar și pentru mine, blocatoarele fiind proba preferată din acest an. Ne surprindeți plăcut, cu toate că suntem obișnuiți cu traseele și probele, muntele în sine este o noutate, iar după atâta căldură suportată în oraș, aici găsim o oază de fericire. (Mihai)

Ziua IV

Cea mai frumoasă parte a zilei a fost ca de obicei, trezirea de a ora 7:30. Doar glumeam... Peșterile pe care le-am vizitat astăzi au constituit atracția principală a zilei. Însă nu putem lăsa deoparte prestația senzațională a inegalabilului „3 de 10” de la proba culturală cît și a echipajelor propriu-zise. Ne pregătim cu toții pentru marele traseu de mâine, vai ve noi dacă ne lipsesc bocancii (domnule profesor, chiar îmi pare rău...).

Echipa „TINERII NATURALIȘTI” – Brăila


Ziua I

Apă, stânci, cățărare. Un traseu pe care o parte dintre noi l-au mai parcurs, dar cu toate acestea, surprinzător. De necrezut, dar febră musculară nu avem (unii... pe ici pe colo, doar Andrei se mai resimte). A fost soare și apa de pe vale caldă așa că cei care s-au mai udat n-au avut pre mari probleme. Rapelul ne-a dat senzația de „mai veau”, iar culturalul din aceeași zi ne-a scăpat de o grijă. Vom fi mai relaxați în zilele următoare. Într-un timp atât de scurt am reușit să ne mobilizăm și să lucrăm în echipă pentru a alcătui un moment frumos. Mi-au plăcut macaroanele cu zahăr. (Andrei)

Ziua II

Mi-a plăcut escalada mai mult decât mă așteptam. (Antonia)

Traseul pe Vale Brăteiului a fost mai frumos, mai dificil și pe alocuri mai pariculos decât cel de pe Rătei. N-am sesizat mari diferențe între pietroaie, dar a fost frumos să ne cățărăm  pe toate, să ne ajutăm unii pe alții, cu sfaturi, cu o mână de sprijin pentru picioare. E frumos că toți ne ajutăm și e un mijloc de a ne cunoaște și împrieteni mai bine (mai ales că îl vedem pe fiecare cum înjură când e nervos pe o rădăcină). Escalada... n-am putere în degete și asta cred că îmi exprimă frustrarea (mai aveam puțin și ajungeam la un 7,5 – 8...). Doamne ajută să fie la fel de vesel (sau mai!) ca în primele 2 zile. (Andrei Epure)

Traseul din ziua 2 a fost mai solicitant, dar mi-a dat ocazia să fiu mândră de mine, pentru că mi-am învins teama în diferite situații. În ceea ce privește escalada, mă așteptam să urc puțintel mai sus. În rest, toate bune și frumoase, cu tot cu bocancii mei uzi, după alunecarea lină în apă. Pupici!   (Andreea)

Pentru mine, în ziua 2, definitorie a fost escalada, căci n-am reușit să ating punctul ultim. Hmm... nu-i problemă, anul viitor mă întorc!  (Adina)

Ziua III

Azi în peșteri am văzut niște păianjeni absolut imenși și înfiorători. Am făcut cunoștință și cu un mic liliac timid. Parcurgerea Parcului de Aventură a fost foarte distractivă. Zilele trec aici atât de repede și plăcut... (Andreea)

Mă bucur că am avut ocazia să parcurg traseul de la Parcul de Aventură. A fost o experiență deosebită pentru care vă mulțumesc. (Antonia)

Peșteri. Nu m-am mai târât pe genunchi, uneori având impresia că mă înțepenesc, lovindu-mă de colțuri, când mă uitam după caiet prin fisuri, unde erau țânțari. Oricum, degeaba mă uitam, că tot Adina cea sprintenă l-a găsit (She always leads the way). Apoi prin peștera cu Două Intrări am văzut păienjeni și... noroi! (târâș pe burtă, tată!) E frumos, timpul trece repede! (Andrei)

Toți membrii echipei Eco A5 au ajuns acasă într-o bucată. Vă mulțumim mult de tot pentru organizarea acestei tabere extraordinare. Vă îmbrățișăm!

Echipa „ECO A5” – Constanața


Ziua I

A fost plăcut să cunoaștem misterele muntelui și să descoperim în fiecare minut curiozități ale naturii. Competiția nu a contat pentru noi, deoaece am fost mult mai atrași de aventură, cuprinzându-ne în adâncurile ei. Fiind începători ni s-a părut dificil, dar ne-am adaptat situației. Ne-am simțit bine alături de celelelte echipe și de monitorii noștri. Prin conversații, jocuri, glume și sfaturi date de monitori. Am învins frica și am coborât în rapel cu bine. Pe seară, la activitatea culturală ne-au distrat foarte tare bancurile și prezentarea făcută de moldoveni. Deja iubim cântecele despre „Doamna Ileana” și ținem neapărat să-l cunoaștem și pe Luxu. Așteptăm cu nerăbdare ziua de mâine, o nouă zi plină de surprize și aventuri.

Ziua II

Ziua a II-a, wow! A fost minunată, totul a decurs cum ne-am planificat mai puțin cățărarea. Drumeția a fost cireașa de pe tort. Acel peisaj minunat și acele stânci greu de escaladat ne-au făcut să ne depășim limitele. Seara culturală a fost foarte interesantă, gheața a fost spartă de replicile culese de Oana și bancurie lui Angel. Mihnea, ce să mai spun a fost mortal, unii știu la ce mă refer!! Cam atât pentru azi, lăsăm restul pentru ziua de mâine.

Echipa „WINNERS” – Dâmbovița


Ziua I

Un început frumos, dar puțin cam intens, cel puțin pentru noi, grupa Best, care nu am mai participat la o astfel de tabără. Foarte interesant traseul montan. Destul de greu de acomodat de la stilul nostrum de viață comod și lin la acest program bine stabilit și exact, cel puțin la început, până vom reuși să ne acomodăm. Mâncarea “ca la mama acasă”. Felicitări doamnei bucătar!

Ziua II

Valea Brătei a fost un traseu mult mai frumos decât cel din prima zi; monitorii și profesorii ne-au ajutat foarte mult; Ne-am dori să avem mai mult timp liber, între masa de prânz și a doua parte a zilei; proba de cățărare a fost foarte tare, dar dorim și a doua șansă; mâncarea de la prânz a fost foarte, foarte bună!

Bestul a ajuns foarte bine acasă și a caștigat pe lângă o experiență minunată și mulți prieteni din toată țara. Vă mulțumim din suflet pentru tot efortul depus pentru menținerea taberei și vă asigurăm de respectul nostru. Vă mulțumim că ne-ați înțeles și că ați făcut ca totul să se desfășoare atât de frumos. Suntem toți de-acord că tabăra a fost de nota 10+ și că va rămâne veșnic în sufletele noastre datorită particularității ei și datorită faptului că nu zi de zi te dai cu coarda, faci un rapel sau mergi de-a bușilea într-o peșteră. O să ne fie dor de un fluier și de cineva care să ne cheme la masă.Vă dorim ca să vă țină Dumnezeu obiceiul și ca să ne mai vedem și în alte tabere cel puțin la fel de faine. Multă sănătate și nu uitați, cineva acolo sus are grijă de noi toți. Cu mare mare drag,

Echipa BEST – București


Crăișorii au ajuns cu bine acasă. Ne-am simțit foarte bine în tabără, ne-a plăcut foarte mult programul, deși pentru unii dintre noi au fost și parți cunoscute de la Școala Curajului 2009. Ne-ar fi plăcut să interacționăm mai mult cu celelalte echipe, poate pe viitor să fie incluse în program și ceva joculețe de cunoaștere. Va multumim frumos pentru tot ceea ce ați făcut pentru noi! (Mara Constantinescu)

Echipa CRĂIȘORII - Brașov


Ziua I

Traseul pe Valea Brăteiului a fost fascinant. A fost pentru întreaga echipă, primul traseu de acest gen din viața noastră, practic o provocare. Inițial am avut mari emoții privind doi membrii ai echipei – oare vom face față? Dar s-a adeverit ceea ce spuneau specialiștii – că ne folosin creierul în proporție de 4%, că dispunem de o zonă potențială (inconștientul). Aceasta, parctic ne ajută și în situații de criză și descoperim în noi capacități pe care nu știam că le avem! Eu și Ancuța suntem confirmarea acestei teorii. Am simțit cum evoluam, încet, încet, ne-am desprins privirea de la vârful picioarelor, admirând apoi peisajul, auzeam susurul apei, teama a fost înlocuită cu bucuria, sentimentul de încredere și dorința de a termina traseul. Celelelte echipe ne-au ajutat să ne integrăm și să formăm un grup. Sunt tineri sociabili, comunicativi. Pe parcursul întregii zile, am înbinat forța fizică cu forța gândului. Ne-au fost solicitate simțurile pentru abordarea muntelui și logica, pentru a reuși. Ancuței în fracțiuni de secundă îi reveneau în memorie o avalanșă de imagini din documentarele de pe Dioscovery. Ne dorim să facem mai ales asemenea trasee, coștientizând că reducem stresul din viața noastră. Noi am simțit din plin ajutorul monitorilor, fără ei, nu ne-am fi descurcat și nu am fi trăit această experiență, deoarece, primul nostru gând a fost să o „rupoem la fugă” spre cabana Cerbul.

Ziua II

Ziua a II-a a debutat cu sloganul: „o nouă zi, o altă provocare”. Traseul pe Valea Răteiului a fost la fel ca și grad de dificultate, deoarece simțeam cum ne lasă puterile de la o zi la alta, de febră musculară nu am scăpat, noroc de voință. Fiind obișnuiți cu muntele, ziua a II-a a trecut mai repede. Ne-am acomodat, am socializat cu celelelte echipe, bucurându-ne de faptul că suntem într-o tabără temetică. Am privit cu atenție fiecare „colț al naturii” dar am găsit și câteva elemente de genul „așa nu” – amputările omului asupra mediului prin poluarea râurilor, pet-uri, cutii de bere aruncate la voia întâmplării. Am apreciat foarte mult partea teoretică în care doamna Ileana ne-a intodus în „lumea alpinismului”: corzi, căști, lanterne, rolul lor, clasificări etc. Programul zilei a fost unul comlpex: îmbinarea noutăților teoretice cu activitățile practice. Au trecut doar două zile și învingătorii s-au detașat deja, noi sperăm să supraviețuim... Ce vom câștiga în final? Foarte multe: experiență, informații noi, aptitudini noi, condiție fizică.

Ziua III

Vorbim despre ziua a III-a și cu drag, petru că este de neuitat, dar și cu regrete, pentru că a trecut. Pentru început, am luat micul dejun nelipsit, pentru că am avut nevoie de toată energia pentru a parcurge trasee nemaivăzute niciodată. Am traversat poteci dificile, pentru a ajunge la Cheile Orzei, care cu înălțimea lor ne-au amuțit și ne-au impresionat. După masa de prânz au urmat mult așteptatele blocatoare la care ne-am descurcat nu foarte, dar destul de bine, pentru a ne ridica în clasament. Cireașa de pe tort a fost căpitanul echipei noastre MĂRIOARA, dulci felicitări din partea noastră, pentru ea care este un căpitan de nota 10. Am dori să avem parte de astfel de activități tot timpul pentru că sunt niște lucruri nemaiîntâlnite, dar pe care cu siguranță nu le vom uita.

Echipa „ECO MUȘCHETARII” – Bacău


Data: 30 august 2010


Întocmit, Coordonator program Prof. Marius Prundaru



Miercuri, 1 septembrie 2010 - 15:50 
Afisari: 1,282 


Postari similare:





Comentariile membrilor (0)

Nu exista niciun comentariu
 

 




Trebuie sa te autentifici pentru a putea adauga un comentariu

 
0,0786 secunde

GetaMap.org | Maps from all over the world | ro | fr | es | de | Calculator distante
ViewWeather.com - A new way to view the weather | nl.ViewWeather.com | sv.ViewWeather.com
Regulament carpati.org
© copyright (2004 - 2019) www.carpati.org