RT 16-17 septembrie 2006 Busteni - Valea Alba -Costila - Vf. Omu - Vf. Bucsoiu - Brana Caprelor - Refugiul Salvamont Malaiesti - Tache Ionescu - Busteni (Muntii Bucegi)
RT -16-17 septembrie 2006 - Busteni - Valea Alba - Costila - Vf. Omu - Vf. Bucsoiu - Brana Caprelor - Tache Ionescu - Busteni
Participanti : Raluca (raluca_toader) , Marius(zmeul_pui) , Mugur (mugur_m) , Alex (micul_eliade) , Laurentiu (paguba) , Ionut (john_soulfly) , Stefan (mtu) , Eu (lilian_marius)
"Daca ai vointa poti muta muntii din loc, daca ai cap ii lasi acolo pentru ca ei nu pleaca nicaieri " (mtu)
Ziua 1 Sambata 16 septembrie Busteni - Valea Alba - Costila - Vf. Omu
Pentru a profita de vremea frumoasa care se anunta in acest weekend , am plecat spre Busteni sambata dimineata din Bucuresti cu personalul 3001 si cu gandul sa dam piept cu zapada inca existenta de pe Valea Alba.
In Busteni ne-am intalnit cu Mugur (mugur_m) si cu Marius (zmeul_pui) si dupa ce ne-am alimentat cu de-ale gurii si cu apa am pornit-o spre Caminul Alpin ; de aici am luat-o pe traseul marcat cu triunghi rosu ce duce la Poiana Costilei si de aici mai departe la Pichetul Rosu; din traseul cu triunghi rosu ne-am abatut la un moment dat la stanga , dupa ceva mers am ajuns la o sursa de apa unde am luat o pauza scurta si ne-am reimprospatat sticlele

Am continuat prin padure si dupa aprox. un sfert de ora de mers in apropierea unui copac inalt cu mult muschi pe el am luat-o pe o poteca la stanga pe o panta mai inclinata (se poate observa si un vechi marcaj - triunghi galben) indreptandu-ne spre poiana "La Verdeata " - punctul de plecare pe Valea Alba

Abruptul nord - estic al Caraimanului vazut din apropierea poienii "La Verdeata"

Busteni vazut de "La Verdeata"

Prima victima intalnita pe vale care este totodata si cea mai recenta intalnita de mine pe munte (mai 2005)

In sir indian spre "La Verdeata"

Valcel de pe abruptul Caraimanului sub soarele placut de septembrie

Se vede capatul superior al vaii Albe - seamana foarte mult cu Fereastra Mare a Sambetei din Fagaras
In poiana "La Verdeata" ne-am oprit pentru a ne cinsti cu un sandvis si ceva lichide, am admirat Peretele Vaii Albe cu traseele sale tehnice - paradis al alpinistilor , ne-am intalnit cu un domn care facuse o scurta excursie pana la inceputul limbii de zapada de dupa poiana si dupa o mica pauza de odihna ne-a mcontinuat urcusul urmand sa abordam limba de zapada inghetata care se mai gasea inca pe vale

Valea Alba vazuta de la "La Verdeata"

Peretele Vaii Albe si Fisura Albastra (6B)
Si-a inceput urcusul ba peste zapada , ba pe langa ea de-a lungul vaii ; limba de zapada era in anumite zone fisurata , sau foarte subtire , ascunzand sub ea adevarate "pesteri" ce se puteau constitui in capcane pentru turistii neatenti ;


Capcane intunecoase si reci sub zapada inghetata

Mugur isi arunca privirea spre firul superior al vaii

Am continuat sa urcam pe langa zapada , peste bolovani folosindu-ne mainile la maxim

Manifestare de bucurie pe firul Vaii Albe
Ne-am continuat drumul printe bolovani inalti si admirand peretii verticali ce se inaltau atat in stanga cat si in dreapta vaii



In unele locuri am mai folosit si pioletii si betele din dotare pt a ne usura pasii pe zapada inghetata

Am ajuns in dreptul unei zone unde limba de zapada avea o ruptura de vreo 1 metru si jumatate si ne intrebam ce-am fi facut daca am fi fost obligati sa traversam acea ruptura ; aici am facut si poza de grup


In continuare urcand accentuat panta de-a lungul vaii
Dupa ce limba de zapada s-a termina turusul a devenit mai accentuat printre bolovani pe firul sec al vaii si in fata noastra a aparut si prima saritoare de pe traseu - Saritoarea Carnului
Saritoarea am evitat-o catarandu-ne in dreapta printre smocuri de iarba si bolovani , desi se putea ocoli si urcand pe branele ierboase din stanga inainte de a ajunge la aceasta si ajungand apoi chiar deasupra ei ; dupa aceasta saritoare a mai urmat una mai mica pe care am ocolit-o prin stanga

Saritoarea Carnului

Flora si Fauna din Valea Alba

Peretii abrupti pe la baza carora am urcat

Valea Alba vazuta din partea superioara a acesteia

Blidul Uriasilor

Branele inierbate si acoperite cu jnepenis ale Costilei

Flori de colt la mijloc de septembrie

Inca o data peretii impresionanti din Blidul Uriasilor

Fragilitate florala in mijlocul peretilor duri

Marius (zmeul_pui) incercand o mica escalada pe perete

Efect ciudat al razelor solare sub forma tricolorului romanesc

Braul Mare al Costilei ce strabate peretii impunatori
Si am ajuns in partea superioara a Vaii Albe unde firul pietros al vaii devine din ce in ce ma inclinat si se termina cu o strunga ce iese in platou in traseul ce leaga Monumentul Eroilor de Vf. Costila




Si am iesit in dreapta pe branele ierboase ale Vaii Albe

Peretele Albisoarelor de pe abruptul nordic al Caraimanului

Capre negre alergand pe branele ierboase

Monumentul Eroilor vazut din partea superioara a vaii
Dupa o scurta pauza in care ne-am odihnit dupa istovitorul urcas al vaii (6 ore incepand din Busteni) ne-am indreptat spre cabana Omu unde doream sa ajungem mair epede si sa luam o masa calda ;

Coltii Morarului vazuti de pe Costila
Odata ajunsi la Omu ne-am cazat , am luat masa , dupa care inserandu-se s-a lasat frigul si a inceput sa bata un vant puternic care ne-a determinat sa ne ascundem in sala de mese mai cu o tuica mai cu un vin fiert in fata mai cu o bere; din pacate Stefan (Mtu) a coborat in Busteni trebuind sa ajunga duminca dimineata in Bucuresti

La bere la Omu
Dupa cateva beri , tuici si vinuri ne-am dus la culcare dupa o zi in care am tras din greu printre bolovani si zapada inghetata
Ziua 2 Duminica 17 septembrie Vf. Omu - Vf. Bucsoiu - Brana Caprelor - Malaiesti - Tache Ionescu - Busteni
A doua zi dimineata , am avut parte de un spectacol superb : un vant foarte puternic sufla a cabana si norii se deplasau cu rapiditate in toate partile , pe vai , peste varfuri , si toata valea Prahovei era acoperita de o mare de nori alba si pufoasa ;


Am pornit-o inspre Vf. Bucsoiu (banda rosie) inaintand cu greu prin vantul care spala platoul ; impreuna cu noi a mai mers si un cuplu (sot si sotie) pecare i-am cunoscut la cabana Omu si care au fost nevoiti sa doarma in sala de mese deoarece cabana a fost plina pana la refuz

Hornurile Tiganesti si Creasta Pietrei Craiului in departare printre nori

Marius incercand un moment de echilibristica in ciuda vantului ce sufla cu putere

Creasta Balaurului (Bucsoiul Mic)

Valea Morarului

Vf. Bucsoiu Mare

Hornurile Tiganesti si Malaiesti

Valea Bucsoiului

Partenerii nostri de drum pe Vf. Bucsoiu

Se vede Refugiul si Cabana Malaiesti de pe Bucsoiu

Coborand spre Malaiesti pe Brana Caprelor

Abruptul Vestic al Bucsoiului vazut de pe brana

Capre negre pe Brana Caprelor

Coborare abrupta cu ajutorul cablurilor in Caldarea Malaiesti

Peretii de stanca ai Bucsoiului ce strajuiesc Caldarile Malaiestilor
Odata ajunsi la Refugiul Malaiesti , ne-am asezat la masa , am baut o bere , un suc, ne-am odihnit sub razele calduroase ale soarelui si dupa odihna oam pornit-o spre Busteni pe poteca Tache Ionesucu - unul dintre cele mai frumoase trasee din Bucegi - cel putin dupa parerea mea

Pe Tache Ionescu


Valcelul Malaiestilor

Poza de grup la "Belvedere"

Valea Bucsoiului vazuta din Poiana Bucsoiului
Dupa vreo 4 ore si o scurta pauza de realimentare cu apa la cabana Poiana Izvoarelor am ajuns in Busteni unde ne-am oprit la terasa din gara sa bem o bere impreuna in cinstea turei ce tocmai luase sfarsit cu bine si cu multe amintiri frumoase ; Marius si Mugur s-au indreptat spre Brasov iar noi ceilalti am luat personalul spre Bucuresti



La bere in gara Busteni dupa o tura superba cu vreme superba
La final vreau sa le multumesc tuturor celor care au luat parte la aceasta tura , pentru ca au dovedit stapanire de caracter , curaj , vointa si placerea de a merge de munte ; sa speram ca ne vom intalni in cat mai multe ture pe meleagurile montane mioritice
VA MULTUMESC !!!
Inca odata regret ca nu v-am asteptat.
Poate data viitoare (ce ziceti de 23-24 septembrie cu Valea Seaca a Caraimanului - Brana Portitei - Monumentul Eroilor - Cabana Caraiman).
Sa auzim numai de bine.
Marți, 19 septembrie 2006 - 11:25