Skin Classic Skin White Skin Black & Whilte Skin Default Adauga la Favorite (In contul carpati.org)
Cautare:

Doneaza

Calendar

Octombrie 2019
LMMJVSD
123456
78910111213
14151617181920
21222324252627
28293031

Noiembrie 2019
LMMJVSD
123
45678910
11121314151617
18192021222324
252627282930

Online

Vremea
Varful Retezat
Muntii Retezat

Voluntar in Carpati - 2016

Homepage

Lista de discutii

Povestiri din Godeanu (septembrie 2009) (Muntii Godeanu)

Godeanu

 

Muntii Godeanu sunt situati in vestul Carpatilor Meridionali, incadrati de alte grupe de munti: Retezat la N si E, Tarcu la V, Cernei si Mehedinti la S. Datorita acestei pozitionari, Muntii Godeanu pot fi considerati o fortareata accesibila doar cunoscatorilor (ciobani, vanatori, padurari, cercetatori si iubitori de natura). De o nuanta aparte, farmecul acestor munti rezida in marea lor solitudine, mare parte a anului nici o fiinta omeneasca netrecandu-le pragul.

 


Carpati.org

 


Din punct de vedere fizic, putem distinge urmatoarele subdiviziuni: - culmea principala, succesiune de varfuri pe directia ENE-VSV intre Retezatul Mic si Muntii Cernei - platforma de eroziune alpina Borascu, platou inierbat distinct situat la peste 2000m, intre culmea principala (la S) si imensa vale a Lapusnicului Mare la N. Platforma Borascu e adanc sculptata de cursurile de apa ce-si au obarsia aici: Borascul Mare si Mic, Galbena de Nord, Izvorul Stanii. - culmea secundara Moraru - Scarita - Gugu - Branul, din vf Morarul spre N, include varful cel mai inalt din masiv Gugu 2291m. - platforma Raului Ses intre Vf Godeanu si Tarcu Muntii Godeanu sunt arie protejata, facand parte integral din Parcul National Retezat. Aceste locuri tainice au fost umblate din cele mai vechi timpuri de catre pastori, servind si ca ultim refugiu in caz de primejdie. Totodata au generat nenumarate legende. Muntele Gugu este asimilat cu muntele sfant al dacilor, iar zvonurile despre o comoara ingropata intr-o pestera captiveaza inca imaginatia multor visatori. Mitel, meteorologul de pe Tarcu ne-a povestit cand l-am vizitat in 2003 ca pe varful Gugu se manifesta niste forte, ca e practic imposibil sa ramai acolo peste noapte. Uneori, varful Godeanu parca aduna norii care il inconjoara ca un giulgiu intunecat. Nu de putine ori am avut ocazia sa-l vad asa. Datorita izolarii (implicit fiind mai putin umblati) si a acestor fenomene si legende, Muntii Godeanu isi pastreaza o faima sa zic asa... 'crepusculara'.

 


Dinu Mititeanu

 

Gasiti un articol despre domnul Dinu, la personalitati:

http://www.carpati.org/articol/dinu_mititeanu/790/

 


Povestiri din Godeanu

 

Intamplarea a facut sa planuiesc o tura in Godeanu - Borascu, similara cu a domnului Dinu, acesta cerandu-i informatii tizului si prietenului meu bun Alin Tanase despre Borascu si Gugu - Branul. Regretand ca n-a putut veni, Alin mi-a spus ca grupul domnului Dinu va urma acelasi traseu. Ne-am sincronizat, am pornit devreme din Lugoj si iata-ne ajungand la 8.15 la Barajul Gura Apelor, unde ne-am intalnit: Dinu si Marlene Mititeanu, Oana Suciu si Dia Somogyi din Cluj, Eugen Roman (salvamontist voluntar la PNR) din Hunedoara, eu si Lore din Timisoara. Lasam masinile in drum deasupra Lapusnicului Mic, si pornim sa urcam spre Borascu, de-a lungul Izvorului Stanii. Iesim repede din padure, atat de repede ca nu apucam sa luam apa... trecem pe langa stana parasita, facem o vizita adapostului si hotaram sa continuam spre culme. Luam o poteca pe coasta ce ne scoate la o stana pe versantul vestic, pe o pajiste inierbata. Ne tragem sufletul, caci privelistea merita cu prisosinta... suntem intr-o loja de unde distingem prin ceata departarii in fata la V injnepenitul Branul, flancat de lacul Gura Apelor jos in vale la N si de de stancariile Gugului spre S, imensa vale a Matului cu cascadele din aval incadrata intre caldarea Gugului si vf Scurtele, caldarea suspendata Scurtele si Valea Scarisoarei la N. Vremea e superba si ne bucuram de soare.


 

Carpati.org
Stana pe piciorul Borascului


 

O panta domoala ne conduce pe Borascu Mare (2158m) care practic nu e varf, ci un platou. Intre timp, Marlene si Dia ma invata sa folosesc filtrul de polarizare :) Continuam spre centrul platformei, si ne oprim la marginea imensei caldari a Borascului Mare, de unde lacul (lacurile, practic sunt mai multe) ne face cu ochiul sclipind sub reflexia luminii.


 

Carpati.org

Ne jucam cu polarizorul deasupra lacului Borascu


 

Nu ne grabim, povestim pe indelete si facem poze la greu caci deja am urcat cea mai mare diferenta de nivel. Mergand pe o inseuare inalta spre SE, in dreapta ni se dezvaluie spre SV imensa caldare a Borascului Mic, si dupa putin timp caldarea Galbenei la E. Privirea zboara departe peste Lunca Berhina spre stancariile Retezatului, vecine cu Stanuletii calcarosi si culmea Sturul-Paltina, dupa care se ascund valatuci de nori albi.


 

Carpati.org
Caldarea Galbena


 

Ajungem pe varful Galbena 2194m in creasta principala, dincolo de care clocoteste o mare de nori albi si pufosi. Vantul slab dinspre N ridica valatuci usori in vazduh si-i aseaza inapoi in marea de nori, spre incantarea noastra ce nu ne-am mai satura de acest dans al norilor.


 

Carpati.org
Norii stau ascunsi dupa creasta principala


 

Poteca ne conduce apoi spre V de-a lungul crestei peste un vf fara nume, avand in dreapta imensa vale a Borascului Mic. Versantii vaii prezinta urme adinci de eroziune, ravene maronii ce pateaza pajistile ingalbenite deja de toamna. Coboram un plai plin de tufe de afine in caldarea Scarisoarei, evitand prin N varful Micusa. Noua stana ne face cu ochiul din vale, dar ne vedem mai departe de drum poposind langa lac.

Tot drumul am mers agale, am povestit si am fotografiat, astfel ca soarele se ascunde deja dupa versanti, iar noi hotaram sa campam langa Lacul Scarisoara.

Corturile se ridica, primusurile duduie, povestile curg si inserarea ne cuprinde intr-a ei imbratisare, invitandu-ne la somn. A doua zi, trezirea e matinala, ca la armata. Plecarea la 8, Dinu si Marlene sunt deja gata de drum in timp ce noi abia ne dezmeticim somnorosi. Ne zorim si reusim sa ne miscam in timp util, desi Lore e intrigata: - Acuma cand rasare soarele, se ridica norii si se face frumos aici, noi plecam! Rasplata insa e pe masura: dupa ce ne incalzim urcand panta Scarisoarei, ne asternem la povesti (de fapt, domnul Dinu ne povesteste!). Coborand in saua Matului, norii din nordul culmii se ridica si dispar dezvaluindu-ne in toata maretia imensa vale a Matului, incadrata de Moraru, Gugu si Scurtele. In schimb, spre S deasupra Vaii Cernei, patura pufoasa a norilor persista, astfel ca avem parte de o mare de nori in stanga. Sub soarele deja puternic, Marlene si Dinu ne arata si ne explica un fenomen meteorologic rar: Spectrul din Brocken.


 

Carpati.org
Pitoreasca vale a Matului


 

In punctul cel mai de jos al seii Matului, creasta devine stancoasa, si datorita norilor si vantului parca fumega... facem parte dintr-un cadru aproape ireal, nu ne-am mai da dusi si nu ne mai saturam de pozat.


 

Carpati.org
Creasta care fumega


 

Lasam in urma marea de nori, si urcam incet Morarul, captivati de povesti. Sesizam o cruce pe Morarul, un cioban din Terova a fost traznit in acel loc. Coborand apoi spre Scarita, ni se dezvaluie in toata splendoarea varful Godeanu (2229m) peste Muntele Zana (un picior al Godeanului ce mascheaza platforma Raului Ses), Culmea Prislop si Masivul Tarcu. In prim plan, Paraul Morii si Izvorul Morarului ne incadreaza spre V, coborand lung la intalnire cu Raul Ses in valea abrupta si impadurita. In partea cealalta, Lacul Moraru se ascunde stingher intr-o caldare, marginita de culmea prelunga ce ne conduce spre Gugu.

 

Carpati.org
De pe Moraru priveliste superba spre Tarcu


 

 

Ajungem povestind pe Gugu pe o vreme superba, unde sarbatorim cu un fel de ritual, initiat de Dinu si Marlene: facem un cerc ca o hora si ne pupam pe obraji. Urmeaza pauza de masa. Dupa ce mancam si ne odihnim nitel, ne luam ramas bun de la Gugu, lasandu-l stapanire norilor.


 

Carpati.org


Coborarea de pe Gugu

 


Carpati.org

Lacul Gugu ascuns in caldare


 

Coborarea o facem pe creasta, peste varfurile Merila Mare si Merila Mica, unde gasim si o mica pestera (10 m) cu o placa de marmura langa (Asociatia Gugulanul). Intrand in pestera sunt atent la o mica groapa de aprox 1m, probabil vanatorii de comori au sapat-o cautand comoara lui Decebal. Nu mai urcam si Branul, ci ocolind jnepenisurile si desfatandu-ne din belsug cu afine mari si coapte coboram pe versant sa prindem poteca de la liziera padurii, care ne si coboara elegant in mai putin de doua ore la drumul de pe conturul lacului. Forestierii drumari lucreaza puternic la drum, excavatoarele au muscat din versanti, probabil se pregatesc defrisari masive in zona. De la capatul potecii ajungem repede pe drum deasupra confluentei celor doua Lapusnice, la capatul lacului, fiind nevoiti fie sa ocolim pe drum, fie sa coboram sa trecem Lapusnicul Mic. Norocul ne surade si gasim o varianta de coboarare accesibila, iar mai departe nu ne vine sa credem: o punte peste apa ne conduce pe o cararuie spre o stana in valea Lapusnicului Mic la confluenta cu Izvorul Stanii, de unde urcam direct la drum, exact in locul in care lasasem masinile. Tura din Borascu - Gugu, 30 km in doua zile, pe o vreme superba, cu Dinu, Marlene, Dia, Oana si Eugen a fost o reala placere. Speram sa ne intalnim cat mai des pe carari de munte, si nu numai.


Descrierea turei pe blogul personal:

http://alinciula.blogspot.com/2009/09/povestiri-din-godeanu.html


Poze:

http://picasaweb.google.com/alin.ciula/200909PovestiriDinGodeanu#



Miercuri, 4 noiembrie 2009 - 18:01 
Afisari: 3,689 


Postari similare:





Comentariile membrilor (9)

marasb
marasb
Busola
 
1
La fel de frumoasa ca orice tura a Dl Dinu. Chiar daca povestile sale si muntii nostri dragi ne umplu sufletul, se pare ca nici voi n-ati putut sa nu remarcati trezirea la 4.45 Carpati.org (cred ca in cazul vostru a fost chiar destul de tarziu Carpati.org ) Si traditia cu Gipfelkuss ne-am surprins facand-o chiar si cand nu era dl Dinu cu noi ca ii asa fain sa stii ca esti cu oameni care iubesc muntele la fel de mult ca tine...
Poate la anu' o sa ne intalnim prin vreo tura Carpati.org
Cu bine

Mara


Miercuri, 4 noiembrie 2009 - 20:18  

jujea
jujea
Cort
 
2
frumos jurnal. si ai dreptate cand spui ca accesul spre creasta este dificil daca nu sti zona. am gasit aici cativa "turisti" care nu stiau pe unde sunt si unde sa mearga.i-am scos de acolo de sus si l-eam spus sa nu mai faca asa ceva.


Miercuri, 4 noiembrie 2009 - 21:39  

varverica
varverica
(admin)

 
3
Superba zona! Abia astept sa ajung si eu in Godeanu.


Joi, 5 noiembrie 2009 - 08:31  

mihaitzateo
mihaitzateo
Coarda
 
4
Frumos jurnalul.
Da am si eu o curiozitate poate stie sa imi raspunda dl. Jujea (ca am vazut ca a fost mult prin muntii Godeanu) sau chiar Alin:
de ce nu au muntii Godeanu pe ei deloc jnepeni?E prea secetoasa zona?Sau prea calda?Sau amandoua?


Joi, 5 noiembrie 2009 - 12:23  

miparv
miparv
Rucsac
 
5
Buna tura cat si pozele.


Joi, 5 noiembrie 2009 - 17:50  

jujea
jujea
Cort
 
6
pentru mihai. am observat si eu dar sunt zone(sub varf de obicei) unde mai apare. lipseste si in Muntii Cernei in unele zone( Vlascu, Zglivar, Oplesata). Cu cat urci mai sus cu atat este mai rar .


Joi, 5 noiembrie 2009 - 21:23  

alin.ciula
alin.ciula

 
7
Jnepeni mai sunt, indeosebi in caldari nordice si pe pante: Galbena, Branu, Gugu, Borascu.
Cred ca si de milenii ciobanii au avut grija sa nu-i incurce jnepenii in platourile inalte, propice pastoritului, asa ca i-au 'curatat'.
Oricum jneapanul are si el o limita superioara, nu prea l-am vazut mai sus de 2000 m.
"Mountain Pine or Mugo Pine (Pinus mugo) is a high-altitude European pine, found in the Pyrenees, Alps, Erzgebirge, Carpathians, northern Apennines and Balkan Peninsula mountains from (mostly) 1,000 m to 2,200 m, occasionally as low as 200 m in the north of the range in Germany and Poland, and as high as 2,700 m in the south of the range in Bulgaria or in the Pyrenees ."
http://en.wikipedia.org/wiki/Mountain_Pine


Vineri, 6 noiembrie 2009 - 09:57  

pisti2004
pisti2004
Cort
 
8
Superbe imagini,de poveste!felicitari ,prin intermediul imaginilor dumneavoastra am reusit sa traiesc o tura virtuala in aceasta minunata zona.
Poza cu Stana pe piciorul Borascului este ca o pictura!


Miercuri, 11 noiembrie 2009 - 19:24  

ioanstoenica
ioanstoenica..
Coarda
 
9
Superba parte de tara. Sper ca nu e in plan vreo autostrada pe acolo, sa strice tot. Sau vreo telecabina...


Duminică, 10 ianuarie 2010 - 11:28  


 




Trebuie sa te autentifici pentru a putea adauga un comentariu

 
0,0665 secunde

GetaMap.org | Maps from all over the world | ro | fr | es | de | Calculator distante
ViewWeather.com - A new way to view the weather | nl.ViewWeather.com | sv.ViewWeather.com
Regulament carpati.org
© copyright (2004 - 2019) www.carpati.org