Piatra Craiului: Valea Vladusca - secundarul sudic
Acest jurnal cuprinde descrierea unui traseu alpin. Este obligatoriu ca cel putin o persoana din grup sa cunoasca bine masivul si tehnicile de alpinism. Materiale obligatorii : casca, semicoarda. Dificultatea traseului: 1 B - 2 A. Timp de parcurgere: 1,5 - 2 ore (se mai adauga circa 1,5 ore pentru accesul din Plaiul Foii).
Traseul este o varianta de acces din valea Vladusca spre Braul de Mijloc. Avand in vedere ca acest fir de vale nu are nume (ca dealtfel multe altele din zona), l-am nominalizat dupa localizarea sa in bazinul Vladusca.
In trecerile prin zona am admirat de multe ori, in special in lumina dupa-amiezei, firul secundar sudic al vaii Vladusca - o succesiune de saritori dispuse in trepte, ce urca vertiginos spre un perete urias. Impreuna cu Adi (rupi2003) am facut o incursiune pe aceasta interesanta vale de abrupt.
Plecam de la Plaiul Foii si ajungem repede in Vladusca. Lasam in stanga poteca spre un foarte cautat traseu alpin (candva marcat oficial cu cruce rosie iar acum "amenajat" cu sageti portocalii) si urcam prin grohotis pana la intrarea pe vale. Ne echipam si pornim.


Catararea e intrerupta de mici pasaje ce subliniaza inca odata comuniunea om-natura.


Pe masura ce inaintam saritorile devin mai interesante iar peretele din fata creste, devenind urias.


Intersectam Braul de Jos si ne oprim sa admiram valea de sub noi si frumusetile din jur.



Urmeaza o saritoare inalta cu prag si apoi prize mici. Adi merge primul si asigura.


Inaintarea directa e oprita de un perete. Spre dreapta o branita aninata incearca sa ofere o solutie.


Mergem la stanga spre un horn ingust in care ramonam putin, apoi traversam expus in dreapta pe scoc. O noua asigurare, mai mult pentru moral.



Ajungem intr-o mica padina inverzita. Un piton ruginit, bine infipt, sustine ca valea se poate parcurge si in coborare. Urmeaza o traversare spre dreapta, peste un piept expus, pentru a reintra in talvegul vaii.



Inca o saritoare mica si valea se deschide. In spate firul coboara vijelios, iar in fata sub perete se intinde o poiana mare plina cu flori.




Luam o scurta pauza pentru a studia lumea de piatra din jur. Spre stanga pe sub perete porneste o prispa larga de iarba. Tot aici, un horn imbie la catarare. Din pacate parcursul lui sfarseste in perete.




Spre dreapta sunt doua posibilitati de inaintare. Chiar sub perete scapa un scoc inclinat si ingust pe care Adi urca un timp. Ajuns in dreptul unei ferestre, talvegul se anina si Adi iese spre dreapta.




Eu prefer poteca din dreapta, pe un valcel inierbat ce urca placut dar suficient de abrupt.



Adi traverseaza in valcel si admiram peretele imens de deasupra noastra. In spatele lui (est) se afla canionul Anghelide, asa ca zarim faimosul"deget" dintr-o perspectiva inedita.


Deasupra, firul valcelului pe care am urcat sfarseste intr-un perete surplombat. Ne apropiem si analizam variantele de inaintare. In stanga este un prag aerian, vertical si cu ceva iarba. Adi alege sa traverseze dreapta pana in scoc, pe niste prize micute dar foarte bune. Pentru ca locul e foarte expus, la trecerea acestui pasaj ne asiguram.




Firul valcelului pe care am urcat isi arata de aici adevarata panta.Deasupra ne intampina o fata generoasa de iarba, ce sfarseste intr-o sea larga dincolo de care scapa cel mai nordic afluent al Spirlei.




Admiram peretii impresionanti ai Spirlei si poiana cu brazi din fata noastra (sud) si incepe sa urcam pe o poteca spre stanga (est).


Hatasul schimba des directia si castiga rapid inaltime pe fata de iarba, apoi ne conduce spre stanga intr-un valcel bine conturat. Urcusul e usor si dupa circa 80 m valcelul se sfarseste.




Suntem intr-o sea larga si inierbata. In fata noastra e iesirea din canionul Anghelide, iar spre dreapta pe grohotis e urcarea in Braul de Mijloc.



Din acest loc traseul poate continua, dupa cunostintele si posibilitatile participantilor, cu coborare pe traseul Anghelide sau pe Braul de Mijloc. Ori chiar spre creasta, daca mai avem timpul necesar. Daca vrem sa ne intoarcem la Plaiul Foii vom face pe variantele mentionate cel putin 3 ore.
Miercuri, 24 august 2011 - 17:33
Afisari: 794
mugurel.il..
*Aceasta denumire, data de amicul meu Bossul crestei cu jnepeni si smirdar unde ati iesit voi la intrarea in Canionul Negru, mi-a placut atat de mult, ca as fi bucuros s-o imbratiseze cat mai multi.
Multumesc lui Mugurel si lui Adi pentru tot. Prietenii stiu... pentru ce!
Miercuri, 24 august 2011 - 19:39