Skin Classic Skin White Skin Black & Whilte Skin Default Adauga la Favorite (In contul carpati.org)
Cautare:

Doneaza

Calendar

Noiembrie 2019
LMMJVSD
123
45678910
11121314151617
18192021222324
252627282930

Decembrie 2019
LMMJVSD
1
2345678
9101112131415
16171819202122
23242526272829
3031

Online

Vremea
Varful Mieru Mare
Muntii Latoritei

Voluntar in Carpati - 2016

Homepage

Lista de discutii

Muntii Postavaru: Pestera Fundata si Pestera Rasnoavei (Muntii Postavarul)

   Postăvaru e un munte înconjurat din toate părțile de așezări omenești. În plus Poiana Brașov, în expansiunea ei fără opreliști, ne-ar putea face să credem ca acest munte e unul invadat, un munte de pantofari.

   Două ture făcute aici în acest sfârșit de primăvară aveau să alunge această prejudecată.

 

   Calcarele mezozoice (jurasice) care alcătuiesc o mare parte din structura geologică a Masivului Postăvaru determină un peisaj sălbatic, cu versanți abrupți, îndeosebi spre Valea Cheia, situată în partea sudică a muntelui.

   Golurile subterane din masiv sunt puține la număr, două dintre peșteri deschizându-se în apropiere de orașul Râșnov, la altitudini sub 1000m.

 

   Peștera Fundata se află pe valea cu acelaș nume, din punct de vedere turistic accesul către ea deschizându-se din drumul Râșnov-Poiana Brașov.

   După amenajare i s-a dat numele ,,Valea Cetății” doar pentru a nu se confunda zona aceasta cu cea din Pasul Rucăr-Bran.

 

/PesteraRasnoavei1/img_2306-j3.jpg

 

  Valea Fundata este un afluent pe stânga al Văii Cetății.

  Ea străbate o zonă de gresii și în partea sa mediană traversează o lentilă de calcar.

   Apele și așa reduse ca debit ale Văii Fundata au căpătat un curs subteran în aval de peșteră, drept pentru care valea a putut fi acoperită cu pietriș și transformată astfel în alee de acces spre peșteră.

   Puțin mai sus vom vedea că inițial se mergea pe versantul drept, pe o potecă prevăzută cu balustradă de lemn, la 4-5m deasupra firului văii.

 

/PesteraRasnoavei1/img_2308-j3.jpg

 

   Valea Fundata are versanții împăduriți și primăvara aerul e înmiresmat de ierburile înflorite.

 

/PesteraRasnoavei1/img_2314-j3.jpg

 

   Pe versantul drept al văii, la contactul dintre gresii și calcare, un mic afluent a dus la formarea Peșterii Fundata.

   Până la nivelul gurii peșterii urcăm pe trepte din scândură și pietriș alb.

 

/PesteraRasnoavei1/img_2315-mod-j3.jpg

 

   Peștera are o dezvoltare totală de 306m, iar gura sa se află la altitudinea absolută de 825m.

 

/PesteraRasnoavei1/img_2316-mod-j3.jpg

 

  Pentru vizitarea peșterii se achită o taxă de 10lei de persoană. Se primesc niște fise speciale pentru a fi introduse în automatul porților de la intrare.

  Ca să nu ne țiuie urechile de uimire în fața tehnicii și pentru a ne reaminti că suntem în România, automatul cu fise nu funcționează și cineva din personalul acreditat ne strânge bănuții de metal și ne invită să intrăm pe la ,,Ieșire”.

 

/PesteraRasnoavei1/img_2317-mod-j3.jpg

 

   Peștera Fundata are o poveste interesantă.

   În anul 1949 s-a produs o ,,explozie hidraulică”atunci când o cantitate mare de apă strânsă în golul subteran a îndepărtat umplutura care acoperea o parte din gura de azi a peșterii.

   Un grup de tineri din Râșnov au pătruns în interiorul peșterii în anul 1954, prin deschiderea mică realizată de presiunea apelor, deschidere care se vede și azi la partea de sus a porții de intrare.

   Descrierea făcută în anul 1958 indica o lungime a peșterii de 270m.

   Pentru amenajarea turistică s-a adâncit intrarea îngustă și astfel acum se poate patrunde în picioare pâna în Sala Mare.

 

/PesteraRasnoavei1/img_2319-mod-j3.jpg

 

   Suntem primul grup din aceasta dimineață și împreună cu noi patru mai pătrund în galerie înca două perechi de tineri.

   Ne însoțește o domnișoară, care, pe lângă rolul de ghid, mai are și o telecomandă cu care aprinde luminile din diferitele segmente prin care trecem.

   Mai curioși din fire, ca pe vremuri pionierii, supunem ghidul unui tir încrucișat de întrebări. Rezultatul nu este unul convingător, până la urmă nefiindu-ne limpede dacă aici calcitul ce se depune în timp sub formă de speleoteme (stalactite, stalagmite etc.)e unul și acelaș cu calcarul cristalizat sub formă de flori de cristal...

   Pe pereți vedem scurgeri de calcit sub formă de lapte de peșteră.

 

/PesteraRasnoavei1/img_2320-mod-j3.jpg

 

   Alte scurgeri parietale.

 

/PesteraRasnoavei1/img_2322-mod-j3.jpg

 

   Accesul spre Sala Mare.

   Iluminarea se face cu mici proiectoare cu leduri, deci cu o lumină rece, care nu conduce în timp la modificări climatice ale aerului din subteran.

 

/PesteraRasnoavei1/img_2323-mod-j3.jpg

 

   Un gur. Gururile sunt mici baraje de formă circulară, ori ovoidală, în care calcitul dizolvat în apă se depune mai mult pe margine datorită tensiunii superficiale a apei mai mici în estremitățile lăcușorului. Acest lfenomen duce în timp la înălțarea și mai mult a micilor baraje.

 

/PesteraRasnoavei1/img_2324-j3.jpg

 

   Un ,,dom” dintr-o zonă mai umedă a Sălii Mari.


/PesteraRasnoavei1/img_2325-j3.jpg


   Cavitatea este temporar activă, râul subteran, atunci când el există, coboară spre un nivel aflat sub talpa peșterii, un cotlon deocamdata impenetrabil.

   O resurgență (izvor) apare la zi mai jos, aproape de confluența cu Valea Cetății și se presupune că apele provin din râul subteran ce trece prin peșteră.

 

   O stalagtită în capătul căruia cădea la 2-3 sec o picatură de apă.

   Cu mijloacele noastre modeste de fotografiat nu reușim să luăm imagini prea elocvente...

 

/PesteraRasnoavei1/img_2327-mod-j3.jpg

 

   Din sedimentele cimentate din Sala Mare s-au scos elemente de schelet de Ursus spelaeus.

   În prezent fauna e reprezentată de lilieci și mici viețuitoare ce pt fi observate mai spre intrarile din sală.

 

   Infiltrațiile de apă din tavan sunt dispuse pe toată rețeaua de galerii, aceasta făcând ca peștera să fie activă, cu speleoteme în continuă formare.

 

   Coloane, gururi și stalactite în Sala Mare.

 

/PesteraRasnoavei1/img_2328-mod-j3.jpg

 

   Un moment interesant al vizitei în Peștera Fundata a fost acela când ghidul a stins (cu ajutorul telecomenzii) toate luminile și am rămas într-un întuneric total.

 

   Într-o peșteră întunericul este cel mai deplin, este întunericul absolut, ce nu-și are egal pr întreaga întindere a pământului.

   Este atât de întuneric încât ochiul nu poate să-l suporte și mintea omului îl rupe în iluzii.

   După un timp de stat în întunericul perfect al peșterii, începi să vezi puncte luminoase, statice sau jucăușe și nu durează mult pâna când acestea încep să se închege în forme și evenimente.

   Pe lângă întunericul absolut în peșteră poți afla și liniștea absolută.

   E o liniște totală, minerală, aproape de nesuportat. Pentru a lupta împotriva ei omul, când este singur în pesteră, cântă, fluieră, recita versuri...

 

   Un alt reper care îți poate juca feste într-o peșteră este timpul.

 

   Nefragmentat de evenimente, el se scurge otova, egal cu el însuși, fără început și fără sfârșit.

   Am citit într-o carte a lui Marcian Bleahu (și am văzut și un documentar tv) despre un profesor mai în vârstă, un speolog ce a participat la un experiment de izolare totală într-o pesteră, pentru o durată de 3luni, apoi 6, iar un rus încăpățânat chiar un an și jumătate.

 

   Mi-aș dori o astfel de experiență personală, timpul nemăsurabil de care vorbeam omorându-mi-l, sau mai bine zis valorificându-mi-l lucrând (cu o stivă mare de documente lângă mine) la o serie de Articole sub titlul ,,Geografia Ardealului-martora ultimilor 1000 de ani de istorie românească”.

 

   Lumea peșterilor e una stranie, o adevărată sfidare aruncată oamenilor de către natură.

   De aceea ea naște în noi, de fiecare dată, o chemare teribilă...

 

 

 

   Ieșim afară și până să ne obișnuim ochii cu lumina filtrată în verde de frunzele copacilor, rămânem locului buimăciți și totodată frustrați: gata, asta a fost totul?!...

   Abia dădusem de gustul spațiilor subterane așa că pornim să găsim o a doua peșteră din zonă: Peștera Râșnoavei.

 

   Stoarcem câteva informații de la domnul cu ,,fisele” de la intrarea în peșteră și aflăm că tocmai ce urcaseră pe aici doi speologi de la ,,Emil Racoviță” cu intenția de a intra în Peștera Râșnoavei.

   Pornim în amontele Văii Fundata, atenți la urmele pe care cei doi speologi le-ar fi putut lăsa în vegetația crudă.

 

/PesteraRasnoavei1/img_2332-j3.jpg

 

   Cu lanterna pregătită...

 

/PesteraRasnoavei1/img_2333-j3.jpg

 

   Cum spuneam, mai sus apele Văii Fundata curg pe gresii impermeabile și astfel formează o vale mlăștinoasă, dar cu multe flori albe pe ea.

 

/PesteraRasnoavei1/img_2336-j3.jpg

 

   Mai sus valea se închide și noi pierdem și urmele celor care urcaseră pe aici.

   În plus în zona ,,sunt cam urși”, dovadă fiind numeroasele băligi și vegetația ,,tunsă” de vârfurile crude.

 

  ( Chiar dacă-n poze facem să pară iarba mai grasă

   E foamete-n codru, șoarecii vin cu mâncare de-acasă.

   Astfel în codru un codru de pâine

   Poate să facă diferența dintre astăzi și mâine...

 

   În pădurea pustie hrănim urșii cu soia modificată genetic

   Pare totul firesc, chiar dacă nu e așa de poetic,

   Pe urmă venim și țipăm, responsabili,

   Că nu e o treabă cinstită, că nu-i etic.

 

   Lipsite de vlagă și acele busolei pot lua alt curs,

   În pariul cu agricultura n-aș miza pe oaie, ci pe urs...)

 

/PesteraRasnoavei1/img_2339-j3.jpg

 

   Un ,,love story” risipită de bocancii invadatorilor.

 

/PesteraRasnoavei2/img_2340-j3.jpg

 

   Sus de tot valea se închide definitiv cu un bloc imens de gresie.

   Căutăm de jur-împrejur, fiindu-ne foarte clar că peștera căutata de noi nu e dezvoltată în gresie...

   Cei drept, cam balaurim...

 

/PesteraRasnoavei2/img_2342-j3.jpg

 

   Ocolesc vârful stâncos prin stânga și, norocul nostru, printre crengile dese și uscate ale unei pădurici de molid zăresc un loc fără frunziș. Era o potecă, frate...

 

/PesteraRasnoavei2/img_2343-mod-j3.jpg

 

   Urmăm poteca spre dreapta, fară prea mare convingere, pentru că o vreme nu găsim niciun semn turistic.

 

/PesteraRasnoavei2/img_2344-mod-j3.jpg

 

   Mai coborâm vreo 15-20 min., cu nerăbdarea exploratorului care zice: ,,încă puțin, să vedem ce e și după cotul ăla... după aceea scot eu și harta...”

   Nimerim chiar într-o intersecție de poteci marcate.

 

/PesteraRasnoavei2/img_2346-j3.jpg

 

   E posibil ca marcajul triunghi galben să faca decât un ocol pe la Bisericuța Păgânilor.

 

/PesteraRasnoavei2/img_2347-j3.jpg

 

   Continuăm să mai coborâm alte 10-15 min., de data asta pe marcaj bandă albastră și ghicim pe stânga intrarea în Peștera Râșnoavei, la capătul de jos al unui fir de vale seacă.

   În timpul ploilor abundente e foarte probabil ca gura peșterii să devină un ponor prin care apele de pe vale să pătrundă în subteran. 

 

/PesteraRasnoavei2/img_2350-mod-j3.jpg

 

   Noi am găsit peștera uscată, deschiderea ei făcându-se pentru început pe o diaclază înclinată.  

 

/PesteraRasnoavei2/img_2358-mod-j3.jpg

 

   Pe primii 35-40m înălțimea galeriei de acces permite mersul în picioare.

  Acest segment se termină cu un puț îngust prevazut cu un cablu de oțel pentru coborâre.

  Pe marginea puțului noi am găsit un rucsac lăsat de speologii care șiam că sunt în peșteră.

 

/PesteraRasnoavei2/img_2360-mod-j3.jpg

 

   Peștera Râșnoavei are o lungime de 392m și se pare că are și o a doua intrare, cel mai probabil în partea din aval.

   După coborârea pe cablu urmează un tunel îngust, ce poate fi depâșit doar prin târâre pe coate.

   Acesta conduce într-o serie de săli de dimensiuni mari, cu numeroase concrețiuni și speleoteme.

   Nepregătiți, noi ne-am rezumat să vizităm numai partea de la intrare, până la puțul cu cablu.

 

/PesteraRasnoavei2/img_2363-mod-j3.jpg

 

   Prin cotloanele peșterii.

 

/PesteraRasnoavei2/img_2368-mod-j3.jpg

 

   Cu siguranță ca o lumină mai buna ar dezvălui mai multe frumuseți subterane.

 

/PesteraRasnoavei2/img_2371-mod-j3.jpg

 

   Sunt convins că cele două peșteri sunt binecunoscute multora din iubitorii Postăvarului (la fel ca și Peștera de Lapte, Peștera Studenților, ori Peștera Cerna-Deal), dar eu-unul abia acum am auzit de ele, ca ardeleanul ăla supărat, care abia acum aflase ca Mihai    Viteazu fusese ucis de unguri...

   De la Peștera Râșnoavei continuăm să coborâm un timp pe marcajul dublu cruce albastră și bandă albastră.

 

/PesteraRasnoavei2/img_2376-j3.jpg

 

   Un arbust cu flori asemenea cu ale salcâmului. Ori cu ale florilor de gura leului.

 

/PesteraRasnoavei2/img_2377-j3.jpg

 

   De la o intersecție ținem marcajul cruce albastră, pe Valea Carbunarilor și într-o oră de la reșteră ajungem în zona parcărilor ce țin de Cetatea Râșnov.

 

/PesteraRasnoavei2/img_2379-j3.jpg

 

   Năpraznic. (Geranium robertianum). Floarea sfântului Robert.

 

/PesteraRasnoavei2/img_2382-j3.jpg

 

   Alte indicatoare întâlnite cu puțin înainte de ieșirea din treseu.

 

/PesteraRasnoavei2/img_2388-j3.jpg

 

   Am ales pentru astăzi aceasta tură prin măruntaiele postăvarului și nu pe steiurile sale ascuțite până la cer fiind speriați de prognozele meteo.

   Acum înțelegem că o zi ploioasă nu e prea indicată nici pentru vizitarea unei peșteri.

   Noroc ca cei de la meteo se înșeala tot mai des.

   Drept pentru care, văzând limpezimea cerului de deasupra Vârfului Postavaru, am zburat spre el, la propriu, cu telecabina, pentru a intra într-un alt traseu.

 

   Pe curând!

  

  



Luni, 6 iunie 2011 - 18:26 
Afisari: 8,574 


Postari similare:





Comentariile membrilor (7)

zolybv
zolybv
Caraba
 
1
Experienta mea la pestera Valea Cetatii nu e tocmai una buna. Ajunsi la fata locului am dat de un grup de peste 100 de oameni dornici de a vedea pestera. Am stat frumos la o coada lunga unde mai toti nesimtitii se bagau in fata. Ce coincidenta cu fisele: nici acum o luna nu a functionat tehnologia si se pare ca nu s-a ivit nimeni de atunci sa repare cutiuta de papat fise. Fiind multi (cam 20) am ajuns la coada sirului si nu am apucat sa aud clar mai nimic. In acelasi timp niste baieti nesimtiti urlau "fa-mi o poza", chiar si in bezna.

Va invidiez putin ca ati reusit sa vizitati pestera intr-u grup redus. Noi am cam fost alergati si nu prea am apucat sa ma gandesc nici la trecerea timpului, nici sa inspectez acele mici capodopere a apei. Am inteles ca urmeaza sa deschida inca o galerie si tura va fi mai lunga.

Recomandare pentru cei interesati: daca se poate mergeti in mijlocul saptamanii!!! In weekend sanse mari sa patiti ca mine.


Luni, 6 iunie 2011 - 23:05  

zentai
zentai
Coarda
 
2
F.fain! Am trecut si eu pe langa indicatorul spre pestera Valea Cetatii, cred ca de vreo 8 ori,fara sa banuiesc c-ar fi vorba de ceva asa de fain!Ma indemna sufletul mai mult spre cetate, sa stau si sa fumez privind Bucegii, sus de la belle-vue. Dar, avand in vedere articolul tau, Pestera Cetatii va fi in planuri cand voi mai ajunge pe acolo

(PS- dau marturie ca terenurile de tenis de camp sunt de merda.Decat sa se zgarceasca sa le-nghesuie, sa iasa banul, mai bine renuntau macar la doua si aveau in zona all inclusiv (cetate- pestera-agrement-traseu excelent spre Bucegi).

Apoi, felicitari c-ai "ros" cartile de specialitate si te-ai incumetat sa ne prezinti pestera si din punct de vedere speologic (un alt domeniu in care sunt ca-n sanscrita).Si mai observ si staruinta ta intr-ale botanicii, ceea ce e un lucru frumos pentru ca florile merita sa fie stiute pe nume Carpati.org


Marți, 7 iunie 2011 - 10:08  

mihai_fl
mihai_fl
Caraba
 
3
Sincer eu preferam pestera asa cum era inainte ca un "investitor" sa o transforme.
Sunt zone in care nu mai avem acces.
Nu-mi este clar cum ceva din patrimoniul statului (o pestera in acest caz) trece in exploatare privata, cine garanteaza ca nu va fi distrusa, deteriorata.
Nu comentez acest caz, poate e unul fericit si benefic pentru cetateni si investitor.
Domnule Gigi Cepoiu noi asteptam ,,Geografia Ardealului-martora ultimilor 1000 de ani de istorie românească” fie ca e scrisa in pestera sau la lumina. Sunt sigur ca va fi interesanta si utila.
Numai bine.


Marți, 7 iunie 2011 - 12:04  

mafiotu
mafiotu
Caraba
 
4
frumoasa tura !
Am fost si eu in Postavaru duminica si am ramas cu un gust amar. Am vrut sa pun la stiri sa vada toti cum se defriseaza acolo , dar nu stiam cum sa modific pozele .Ei zic ca MODERNIZEAZA PARTIILE , dar au taiat la copaci si e plin de excavatoare si buldozere .....asta e Romania.


Marți, 7 iunie 2011 - 15:11  

gigicepoiu
gigicepoiu
Coarda
 
5
Dupa cum spuneam nici eu nu stiam prea multe despre cele doua obiective si m-am gandit ca aici s-ar potrivi vorba ca ,,nu poti sa-ti doresti decat ceea ce cunosti".


Marți, 7 iunie 2011 - 16:37  

otilix
otilix

 
6
am fost ieri la cetate si la pestera valea cetatii. putin mai mult dezamagiti, dupa ce am vazut pesteri mai frumoase la noi-polovragi, muierii ( si sigur sunt altele si mai si) si unele de-a dreptul spectaculoase in alte tari. pestera e de fapt o singura camera cu o trecere scurta pe dupa o stanca, grupurile prea mari, disciplina deficitara, ghidul fara sare si piper. ne-ar fi placut sa ajungem pana la pestera rasnoavei, insa nu un copil de 4 ani si in lipsa unor informatii clare am renuntat. din relatarea de aici vad ca locul e cu adevarat frumos, dar trebuie sa fii pregatit. nu ne-am lamurit unde exact sunt cheile rasnoavei.


Luni, 15 august 2011 - 17:19  

mirciuca47
mirciuca47

 
7
astazi 10-06-2013 am fost la pestera Fundata din Valea Cetatii a orasului Rasnov pe care au privatizato capitalistiii nu zic ca este rau deoarece numai asa se mai potate proteja bogatia speologica a muntilor nostri de vandalizarea celor care nu stiu sa respecte ce a facut natura pentru noi dar sunt preturi prea expansive pentru omul de rand , cand eram copil ne duceau comunistii la cules de cartofi la Rasnov si mai veneam si pana la pestera dar era intrarea moca pe burta cei drept dar parca era mai spetaculoasa erau draperii stalactite mai multe si coloane decat acum pacat de ea ca au vandalizato cei care nu cunosc nimic despre pesteri si in cati ani se face o stalactita pe care au luato ei acasa so aibe suvenir din excursia respectiva so puna bibelou in biblioteca

pretul de intrare este de 15 roni pentru adulti


Miercuri, 12 iunie 2013 - 10:48  


 




Trebuie sa te autentifici pentru a putea adauga un comentariu

 
0,0672 secunde

GetaMap.org | Maps from all over the world | ro | fr | es | de | Calculator distante
ViewWeather.com - A new way to view the weather | nl.ViewWeather.com | sv.ViewWeather.com
Regulament carpati.org
© copyright (2004 - 2019) www.carpati.org