Skin Classic Skin White Skin Black & Whilte Skin Default Adauga la Favorite (In contul carpati.org)
Cautare:

Doneaza

Calendar

Decembrie 2014
LMMJVSD
1234567
891011121314
15161718192021
22232425262728
293031

Ianuarie 2015
LMMJVSD
1234
567891011
12131415161718
19202122232425
262728293031

Online

Vremea
Varful Costila
Muntii Bucegi

Voluntar in Carpati

Noua aparitie editoriala

Homepage

Lista de discutii

Muntii Bucegi: Moroieni-Dobresti-Scropoasa (Muntii Bucegi)

(Despre stelele de pe cer si cele de pe harta.)

   Cand petrecem o noapte pe munte, la o cabana, sau mai bine la cort, mult mai bine la cort, daca e senin, noaptea vom fi surprinsi de frumusetea cerului instelet. Stelele au fascinat oamenii inca de la inceputul veacurilor.

   Ca sa nu privim cerul instelat doar asa, ca pe o chestie, sa stabilim impreuna la ce ar trebui sa ne uitam intai si intai.

   La asfintit, din momentul in care Soarele dispare sub linia orizontului, se spune ca incepe crepusculul. In mai putin de o ora acesta trece prin doua etape:

-crepusculul civil, de cand dispare Soarele si apare pe cer prima stea. De obicei apare planeta Venus, care se cheama si Luceafarul de seara.

-crepusculul astronomic tine pana la aparitia tuturor stelelor pe bolta cereasca.

   Inainte de a incerca sa identificam cateva constelatii, sa facem deosebirea dintre stele si cele cateva planete vizibile si cu ochiul liber.

   Stelele, chiar daca unele par mai stralucitoare si altele mai mici, nu se deosebesc intre ele prin marime ci prin stralucire, caci stelele sunt punctiforme. Chiar privite prin binoclu, stlele par mai stralucitoare, dar tot puncte raman. Stralucirea lor nu e constanta ,ci pulsatorie, cu irizatii de culoare ce parcurg din clipire in clipire toate culorile spectrului.

   Planetele, 3-4 care le putem vedea, au o lumina fixa, nepulsatorie, galbuie. Ca si Luna, ele nu au lumina proprie, ci o reflecta pe cea primita de la Soare. Privite cu un binoclu obisnuit, planetele se vad ca mici discuri galbui. La aceste observatii vom vedea ca e foarte greu de stabilizat imaginea prin binoclu.

  Constelatia cea mai usor de identificat este Carul Mare (Ursa Mare). Ea apare spre N si functie de ora din noapte si de anotimp, e cu ,,oistea" orizontala, ori rasturnata. ,,Oistea" Carului Mare este formata din trei stele. Langa steaua din mijloc mai apare o steluta mica, numita Alcoor, care are o stralucire la limita vizibilitatii. In trecut, la recrutarea marinarilor de pe corabii, vederea acestei stelute constituia ,,proba oftalmologica".

   Identificam Steaua Polara, in jurul careia se roteste toata bolta cereasca si observam ca aceasta este situata in varful ,,oistei" Carului Mic.

   Usor de identificat este constelatia Cassiopeia. Functie de ora la care o privim, aceasta apare sub forma literei W, sau M, si are o pozitie simetrica cu carul Mare fata de Steaua Polara.

   Spre ecuatorul boltii ceresti sa gaseste constelatia Orion, formata din patru stele foarte stralucitoare, dispuse sub forma unui patrat putin deformat.

   O gramadire de stelute mici formeaza Rarita, sau Closca cu Pui.

   Varsatorul, Gemenii, Scorpionul etc. le gasim la doamna Netty Sandu...

 

   Am privit cu binoclul Luceafarul de dimineata abia rasarit peste culmea impadurita a Susaiului. Imi place sa ma trezesc de dimineata. Functionez mai bine la orele astea mici.

   Din acest punct de vedere oamenii sunt de doua feluri: ,,bufnite", cei care intarzie cu treaba, sau cu petrecerea pana dupa miezul noptii si ,,privighetori", cei care se trezesc cu noaptea in cap, ca ghizuroii.

 

   Trecem cu masina pe centura orasului Sinaia, pentru ca in centru incepe inca o zi din Sarbatorile orasului. Mai jos facem dreapta si incepem sa urcam pe serpentinele de pe Valea Vanturisului.

   Oprim in Pasul Paduchiosu, sau Cota 1000. Langa masina se infiinteaza imediat un superb exemplar din specia ,,cainele de parcare". Cum arata cainii din aceasta specie? Vai de steaua lor!... Se capata cu o bucata de costita si...credeti ca era singur, de capul lui? Era atent monitorizat de inca 5-6 perechi de ochi... Gata, plecam.

   Coboram serpentinele de la obarsia Vaii Ialomicioara in unduirile unui tangou celebru:

,,Vine valu, imi ia calu

  Imi ia scroafa din cotet

  Soacra-i bine ancorata

  Doamne, vai, ce bine inoata!

  De ce, Doamne, nu ai pus-o tu pe cal?"

   Din sirul lung de strofe mai retinem un vers:

  ,,Statu imi da dreptul sa o iau mereu de la-inceput."

 

  Nici nu bagam de seama cand am intrat in prima localitate. Pe indicatorul rutier, din dreptul caruia trebuie sa reducem viteza, citesc: ,,Gold". Stiu ca trebuie sa fie un sat de tigani, dar sa dea nume de aur si localitatii... Stai, frate, ca asta e satul Glod, unde Borat, actorul ala american, a turnat un film la care s-a facut mare economie la machiaje si costume. Actorii spuneau ca si la plati...

  La iesirea din Glod trecem podul peste Ialomicioara, un rau mic, dar cu o albie majora imensa, plina de lespezi bune pentru constructii.

  La 200m mai jos de pod facem dreapta si intram in necunoscut. Rulam 3-4km pe un asfalt destul de bun pana in fata Taberei Caprioara. In zona e si o fabrica de imbuteliere a apei plate, obiectiv despre care vom mai aminti.

  Trecem apa Ialomitei, de data aceasta, pe un pod ingust si incepem sa urcam pe un drum mai neangrijit. Dubita noastra, usoara pe spate, trece cu smucituri peste gropile din drum si patineaza pe portiunile cu pietris. Mai sus ne inersectam cu un 4x4, ca de rangeri si intreb daca noi am mai putea continua pe drumul asta. Zice ca merge.

   Lasam masina la o intersectie de trei drumuri.

   In stanga noastra e intrarea pe drumul forestier de pe Valea Rateiului. Pa acest drum, vreo 2km mai sus, pe partea dreapta se afla Pestera Ratei.

   Daca am continua inainte, pe drumul pe care am venit, se pare ca am ajunge in noua zona de exploatare a capcarului.

   Chiar in intersectie un indicator ne arata ce pe drumul din dreapta vom ajunge in taberele ,,Cerbul" si ,,Vanatorul". Nu riscam sa continuam traseul cu masina de teama ca mai sus nu vom mai gasi un loc de intors.


 





/Dobresti/img_9623-j1.jpg



  Intoarcem masina aici, parcam pe dreapta si ne pregatim pentru plecarea in traseu.

 

 

/Dobresti/img_9625-j1.jpg



  Pentru inceput drumul coboara spre albia Ialomitei, aflata mult sub nivelul nostru.

 

 

/Dobresti/img_9630-j1.jpg



  Inainte de a ajunge la rau trecem pe langa cladirile Taberei Cerbul. Locul e pustiu, dar vom afla mai tarziu ca vara vin aici copiii in tabara. Descoperim si marcajul CA ce ne va conduce pana la Cabana Scropoasa.

 

 

/Dobresti/img_9632-j1.jpg



   Peste drum de tabara vedem o placuta de avertizare a celor de la Parcul National Bucegi. Ne-am obisnuit cu sperietorile astea ca Dracu cu tamaia. Macar sa fi specificat: ,,ursi carnivori, mancatori de oameni..."

 

 

/Dobresti/img_9633-j1.jpg



   Nelipsitele bobite de soc din anotimpul asta. Hotaram ca la intoarcerea la Predeal sa culegem pentru gem. Cei drept, n-am mai facut pana acum gem de soc, dar dupa insuccesul cu murele...

 

 

/Dobresti/img_9635-j1.jpg



   Drumul continua sa fie bun, dar nu regretam ca am lasat masina. Merge o plimbare in aerul tare si umed al dminetii.

 

 

/Dobresti/img_9638-j1.jpg



   Si mai jos, traseul nostru intersecteaza linia de transport pe banda rulanta a calcarului din munte pentru Fabrica de ciment de la Fieni.

 

 

/Dobresti/img_9640-j1.jpg



   O rola de banda de cauciuc ramasa de izbeliste. Ce buna ar fi pentru o pista de alergare!...

 

 

/Dobresti/img_9641-j1.jpg



   Traseul bandei rulante ne-a insotit pana sus, la intrarea in Cheile Orzei. E o constructie ciclopica, impresionanta. 

Mai sus mergeam prin padure si din loc in loc, pe cate o stanca din stanga potecii, se inalta printre copaci, parca pana la cer, cate un pilon din acesta de sustinere.

   Ce tupeu pe constructori sa puna pilonii acestia chiar in albia Ialomitei!...

 

 

/Dobresti/img_9642-j1.jpg



   Trecem podul peste rau si inaintam prin locul numit Lunca cu Brusturi. Dupa alti 500m de drum pe stanga vaii ajungem la Hidrocentrala Dobresti.

Pe hartile scolare hidrocentralele sunt trecute sub forma unor stelute albastre. Cu cat steluta era mai mare... Hidrocentrala de la Dobresti e mica. Construita in anul 1932, ea este cea mai veche din tara. De remarcat dimensiunile foarte mici ale barajului construit de nemti la intrarea de sus a Cheilor Orzei.

 

  O hidrocentrala nu este proiectata si construita ca sa functioneze tot timpul. Spre deosebire de termocentrale si centralele atomice, care functioneaza tot timpul, ele neputand fi oprite si pornite asa usor, centralele hidro produc curent electric doar pentru varfurile de sarcina din Sistemul national de la orele diminetii si ale serii.

   Mai mult, ,,foamea de apa" a turbinelor e mai mare decat debitul raului care asi aduce apele in lacul de acumulare. Astfel lacul de acumulare are doua functii: sa stocheze destula apa pentru buna functionare a turbinelor atunci cand e cazul si sa ridice nivelul oglinzii de apa din lac, parametru ce sporeste puterea apelor la cadera pe turbine.

   In fotografie se vad apele din ,,canalul de fuga". Totdeauna aceste ape sunt foarte linistite, ele avand o panta de curgere extrem de mica. Ideea e ca turbinele trebuie sa fie cat mai jos, iar apa care iese din ele daca ar putea sa urce...

 

 

/Dobresti/img_9649-j1.jpg



   Trecem nestingheriti de poarta hidrocentralei, de statia de transformare a curentului si de pilonii de sustinere de la bada rulanta. Lasam in stanga alte cladiri si intram in curtea celei de-a treia tabere: ,,Vanatorul".

 

 

/Dobresti/img_9656-j1.jpg



  Dincolo de ultima cladire a taberei traseul nostru se inscrie pe o poteca umbroasa, ce se strecoara pe malul drept (stanga cum urcam) al Vaii Ialomita. Sub noi valea e deosebit de salbatica, cu cascade stranse intre peretii apropiati. 

Poteca are si unele portiuni de urcus.

 

 

/Dobresti/img_9661-j1.jpg



  Pasajul e trecut de intreaga echipa.

 

/Dobresti/img_9665-j1.jpg



  Cascade si alveole pe Valea Ialomitei.

 

 

/Dobresti/img_9671-j1.jpg



   Apa se resfira si cade cu zgomot.

 

 

/Dobresti/img_9672-j1.jpg



  Trecem de sectorul de chei salbatice si poteca se asterne frumos prin padurea batrana. Acum s-a facut si liniste...

 

/Dobresti/img_9679-j1.jpg



  Dupa aproape o ora de la Tabara Vanatorul poteca ajunge la intrarea in Cheile Orzei. Acest sector al Vaii Ialomitei este inaccesibil. Mai departe poteca va ocoli cheile prin dreapta, peste munte. Pentru aceasta trebuie sa trecem apa. Atata doar ca puntea e veche si subrezita. nu se poate trece pe ea.

 

/Dobresti/img_9682-j1.jpg



  Gasim putin mai jos de punte un loc de trecere prin vad. Nu ma gandesc la cum am putea trece raul dupa o ploaie mai mare...

 

 

/Dobresti/img_9683-j1.jpg


  Dincolo de punte, pe malul stang, un paianjen si-a tras o mana de ciupercute la intrarea in casa. Un fel de aranjament floral...




/Dobresti/img_9686-j1.jpg


   Urcam din greu printr-o padure intunecata si umeda. In jur totul e prabusit, peste tot miroase a ciuperci, a umezeala, a mucegai...



/Dobresti/img_9688-j1.jpg


   Urcam mai bine de jumatate de ora prin atmosfera asta intunecata. Pe culme iesim la un luminis napadit de stevii. De aici poteca incepe sa coboare.



/Dobresti/img_9692-j1.jpg


   Mai coboram cam un sfert de ceas si dupa ce iessim dintre ultimii copaci ni se deschide privelistea spre Lacul Scropoasa.



/Dobresti/img_9695-j1.jpg


   Ajunsa la doar 4-5m de oglida lacului, poteca face stanga si se hotaraste sa ocoleasca lacul pe sub peretii inalti de calcar.

   De aici se vede doar ca vom inconjura lacul pe aceasta caare protejata de balustrada. Si barajul?




/Scropoasa/img_9699-j1.jpg


  Pe stanga se deschide un intrand, ca o gura de pestera, zavorata cu porti metalice. Putin mai tarziu, la cabana, aveam sa aflam ca e un tunel de vizita a barajului de mai jos si ca accesul pe acest tunel ne-ar scoate in partea de sus a Cheilor Orzei, care, cu putin echipament, chiar se pot parcurge in aval. Numai cine trece prin tunel...


/Scropoasa/img_9700-j1.jpg


  Cu toate ca pasajul e salbatic si deosebit de spectaculos, se gaseste o clipa si pentru cateva bobite de zmeura.


/Scropoasa/img_9701-j1.jpg


   Dincolo de poarta tunelului trecem peste apele lacului pe un podet metalic. Barajul e mai jos de podet. O sa-l vedem, cat de cat, la intoarcere.


/Scropoasa/img_9710-j1.jpg


  Pe partea dreapta a lacului poteca se transforma intr-o alee de parc, cu felinare electrice si tufe de flori.


/Scropoasa/img_9715-j1.jpg


   Pe poteca de pe malul lacului.


/Scropoasa/img_9716-j1.jpg


   Iesim din padure si vedem cum tocmai soseste pe lac un card de sapte rate salbatice. Dintre care doi ratoi galagiosi, dar ragusiti...


/Scropoasa/img_9717-j1.jpg


   Aproape de capatul nordic al lacului facem stanga si urcam doua serpentine pana la Cabana Scropoasa. 


/Scropoasa/img_9725-j1.jpg


   Surpriza!... Cabana este inchisa... Putin mai tarziu vom afla ca e inchisa de vreo sapte ani, constructia fiind abandonata pentru ca structura ei a fost afectata de miscarile provocate de la exploatarea de calcar de deasupra, din varful muntelui.

La aceasta cabana am inoptat cu ceva timp in urma, cand venisem pe Valea Ialomitei tocmai de la Omu. Era luna martie si urcasem cu un coleg de facultate (si de armata) pe Valea Cerbului, pe o zapada inghetata.

   La numai un an de zile de la aceasta tura de iarna, N.N., care terminase la subingineri si primise un post bun in Combinatul Siderurgic, si-a pus capat zilelor intr-un mod infiorator.

   Initial vroiam sa vorbesc in introducere de acest fapt si de durerea ca cinci dintre colegii de clasa din liceul de marina si-au gasit prea curand odihna pe un fund de ocean...

   Mai bine despre stele...


/Scropoasa/img_9727-j1.jpg


   Dezamagiti si cu un reporter putin intors pe dos de amintirea acestor locuri, mergem la cabana de mai sus care se prezinta mult mai bine.

Cabana e o proprietate privata si doamna spunea ca nu face cazari de turisti. Totusi noi suntem primiti si serviti cu cate o cafea fierbinte, apoi, cand ne asezam la masa cu cele aduse in rucsaci, primim si cate o bere.


/Scropoasa/img_9729-j1.jpg


   De la cabana sunt indrumat sa merg 10-15min. pe drumul forestier din fata cabanei, drum care sus da in drumul ce urca de la Moroieni spre Padina. Merg sa vad cascada numita Valul Miresei. Din cate imi dau seama, in spatele cladirii de sus trebuie sa fie un izbuc puternic. Acest izvor este captat si apele lui sunt trimise jos, tocmai langa Tabara Caprioara, la Fabrica de imbuteliere. Conducta de transport e din inox, cam de 15cm in diametru si trebuie ca are peste 10km lungime...


/Scropoasa/img_9741-j1.jpg


   De aici se vede ca accesul la statia de sus s-ar face tot pe o punte subreda.


/Scropoasa/img_9746-j1.jpg


   Aceasta s-ar parea sa fie conducta de aductiune a apelor din lacul barajului de la Bolboci. Din cate stiu, la Bolboci nu exista o centrala electrica, asa ca apa din lac e folosita doar la Hidrocentrla Dobresti.

Daca apele se duc de la Bolboci la Dobresti direct prin munte, e ok! Dar daca apa e deversata in Lacul Scropoasa n-am facut nimic, putea sa ajunga si singura, prin Cheile Zanoagei.

   Mai mult, se pare ca barajul de la Bolboci e o societate comerciala separata de Dobresti si-i vinde acesteia apa...


/Scropoasa/img_9758-j1.jpg


   Spre Cheile Zanoagei se lasa ceata, versantul drept fiind deja acoperit.


/Scropoasa/img_9764-j1.jpg


   Hotaram sa ne intoarcem la masina pe unde am venit.

Inainte de pasarela metalica de peste lac reusesc sa surprind ceva din zona batranului baraj al Lacului Scropoasa.

/Scropoasa/img_9765-j1.jpg


   La pasajul de pe zidul de deasupra lacului mai ciugulim zmeura pe care n-am vazut-o la venire.


/Scropoasa/img_9772-j1.jpg


  Un burete de iasca ,,inlacrimat" de atmosfera umeda din preajma lacului.

/Scropoasa/img_9775-j1.jpg


   Revenim la puntea putrezita de peste Ialomita si vedem ca accesul un Cheile Orzei este interzis.


/Scropoasa/img_9780-j1.jpg


   Zona cheilor de pe Valea Ialomitei e salbatica si intunecoasa. Cu toate ca e toamna, rar vedem cate un fruct...

/Scropoasa/img_9784-j1.jpg


   Trecem de Tabara Vanatorul si intram din nou in incinta pustie a hidrocentralei. 

/Scropoasa/img_9787-j1.jpg


   Portile de evacuare de la canalul de fuga.



/Scropoasa/img_9792-j1.jpg


   Ajungem acasa si dupa zorul nostru de la sosirea din fiecare tura decoperim cactusul de langa fereastra inflorit. In aceasta vara, mai bine de trei luni de zile, nu l-a udat nimeni. 


   Pe la miezul noptii o ceata laptoasa, poate a sosit din urma noastra cea din Cheile Zanoagei, s-a lasat peste tot orasul. Braduscanii de peste drum apareau si dispareau fantomatic prin valurile de negura.

   Cand esti ,,bufnita" poti vedea cum se strecoara toamna: noaptea, tiptil...



/Scropoasa/img_9794-j1.jpg

 




Joi, 8 octombrie 2009 - 20:01 
Afisari: 12,431 


Postari similare:





Comentariile membrilor (12)

miparv
miparv
Rucsac
 
1
Buna tura cat si pozele.


Joi, 8 octombrie 2009 - 21:26  

pisti2004
pisti2004
Cort
 
2
Superb!Felicitari!
...cat priveste investitiile din trecut domnule @gigicepoiu,s-a turnat beton domle`ca-i Ialomita ca-i Botiza nu conta,s-a forat, s-a sapat ,tunele chestii,trestii,era furnicar in santiere in munti,forfota nu gluma,curentul era peste tot pe unde se lucra,acum...am taiat cablurile de curent,s-au vandut ..si nu santem in stare sa facem o infrastructura!
Cat priveste traseul parcurs este foarte interesant.Ture cu soare va doresc din nord si mai veniti si in Pietrosul_Rodnei ca merita!


Vineri, 9 octombrie 2009 - 10:38  

alexus
alexus
Busola
 
3
Jurnalul acesta imi aminteste de copilarie. Pe la varsta de 8 sau 9 ani am fost in tabara la "Vanatorul". De atunci, am mai fost de cateva ori pe acest traseu, continuand pana la Omu.
Ultima oara, acum vreo 4 ani, cabana Scropoasa era tot inchisa. Vara trecuta auzisem ca are un nou administrator care ar vrea s-o repuna in circuitul turistic. Se pare ca a fost doar un zvon neadevarat. Pacat!

Un jurnal frumos despre o zona foarte frumoasa!


Vineri, 9 octombrie 2009 - 20:41  

cosac_ovidiu
cosac_ovidiu..

 
4
Am fost si eu in chei in vara ,am indraznit sa trec de inscriptia INTERZIS si surpriza ,un grup numeros inainta cu acordul sefilor de la electrica , am urcat pe podetele agatate pe peretele canionului si in final pe scara verticala care duce la o pasarela intre pereti , apoi prin tunel am iesit pe malul lacului.
Ultima parte a canionului este cea mai interesanta , pereti sunt f apropiati dar periculoasa , podetele au scanduri lipsa in plus sunt ude ,apoi ultimul obstacol scara de fier aproate vericala iti da emotii. Zona este f frumoasa si se poate intra din cheile Zanoagei, pe un drum forestier si prin Dobresti ,felicitari pt. tura


Sâmbătă, 10 octombrie 2009 - 06:55  

adipetroiu
adipetroiu

 
5
Frumoasa tura! Pacat ca nu ati mai avut timp sa mergeti si pe cheile Zanoagei:acolo e superb! Si o mica rectificare:apa care vine prin conducta de la Bolboci antreneaza o hidrocentrala la Scropoasa apoi se varsa in lac care se duce la Dobresti.deci eficienta dubla! Pacat ca sistemul e condus asa cum e.Mult respect si ture cit mai frumoase si senine!


Sâmbătă, 10 octombrie 2009 - 16:40  

dolcetamar
dolcetamar

 
6
Frumoasa tura!Dar am si eu o mare nedumerire...rog sa ma lumineze si pe mine cineva!!!Acum,multi,multi ani,pe vremea cand inca barajul de la Bolboci era in lucru am ajuns la Scropoasa venind prin cheile Zanoagei dinspre Pestera...am gasit acolo un tau inconjurat de stanci peste care trecea un podet ce se infunda in stnca (impresionant de altfel...apa limpede verzuie in care stnca se afunda abrupt),l-am admirat si am facut calea intoarsa prin cheile Zanoagei.Nici urma de lac intins asha cum am vazut in pozele de mai sus ...deci noi atunci unde am nimerit?


Sâmbătă, 10 octombrie 2009 - 17:28  

gigicepoiu
gigicepoiu
Coarda
 
7
@pisti2004: In vremurile acelea ,,de trista amintire", la Galati se construiau sapte cargouri pe an. Acum abia doua remorchere mititele... Ajungem si in M.Rodnei, o luam usurel la deal.
@alexus: Dar prin Cheile Orzei ai urcat? Noi nu, poate ne arata dl Cosac drumul, sau macar cateva poze...
@cosac_ovidiu: Ati avut o ocazie deosebita ca sa urcati prin chei!...
@adipetroiu: E posibil sa fie acea hidrocentrala la Scrolpasa, caci erau cabluri de inalta tensiune in zona.
@dolcetamar: Si eu ajunsesem mai demult la Scropoasa tot prin Cheile Zanoagei si, la fel, acum nu am mai recunoscut bine locurile. Nu ramane decat sa mai faci o tura in zona...


Sâmbătă, 10 octombrie 2009 - 18:26  

adipetroiu
adipetroiu

 
8
Am avut ocazia sa aud generatorul in functie in mai anul asta.Eu eram nedumerit de unde vine acea conducta :apoi m-am gindit ca vine de la Bolboci.


Sâmbătă, 10 octombrie 2009 - 18:56  

iulianus87
iulianus87

 
9
superba zona am fost si eu anul acesta pe acolo... de-a dreptul superb...


Sâmbătă, 10 octombrie 2009 - 18:59  

dolcetamar
dolcetamar

 
10
Sper sa ajung sa mai fac tura de atunci...Cota 2000,Cocora,Pestera,Cheile Tatarului,Zanoaga,Cheile Zanoagei,Scropoasa si inapoi pana la Babele.


Sâmbătă, 10 octombrie 2009 - 23:20  

rahan1
rahan1

 
11
Bine ca nu au dat nas in nas cu ursul!
P.S. La mai MARE!!!


Joi, 18 martie 2010 - 10:51  

monitza
monitza

 
12
Mi-a placut jurnalul iar informatiile imi sunt folositoare pentru realizarea unui proiect de dizertatie in zona respectiva Carpati.org .


Miercuri, 21 martie 2012 - 00:04  


 




Trebuie sa te autentifici pentru a putea adauga un comentariu

 
0,1015 secunde

The lyrics that count | GetaMap.org | Maps from all over the world | ro | fr | es | de | Calculator distante | Getamovie.org | Searchromania.net
ViewWeather.com - A new way to view the weather | nl.ViewWeather.com | sv.ViewWeather.com | Patentsmania.com | Getacd.es | Design
Regulament carpati.org
© copyright (2004 - 2014) www.carpati.org